BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Presedintele BCE: Nu avem de-a face cu un atac contra monedei euro

    “O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
    stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
    zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
    incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.

    Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
    cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
    chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
    realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
    majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
    G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
    din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
    In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
    pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
    faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
    incorecte.

    In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
    contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
    indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
    a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
    cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
    exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
    apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
    zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
    si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
    care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
    publica.

    Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
    membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
    abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
    facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
    speculatiile de pe pietele financiare.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
    dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
    scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
    austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

    BCE NU E TIPARNITA DE BANI

    Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
    de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
    obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
    cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
    monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
    din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.

    Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
    dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
    interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
    greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
    corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
    dupa falimentul Lehman Brothers”.

    Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
    conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
    bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
    lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
    anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
    eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
    asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
    Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
    falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
    interbancara.

    Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
    sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
    Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
    “relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
    obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
    posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
    acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
    piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
    intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
    clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
    centrala.

    Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
    catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
    astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
    directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
    speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
    “Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
    distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
    impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
    ferma.”

  • Premierul spaniol: Franta a amenintat ca renunta la euro pentru a salva Grecia

    Zapatero a facut aceste afirmatii la o intalnire cu principalii
    reprezentanti ai formatiunii sale politice, Partidul Socialist al
    Muncii, mentioneaza El Pais. Publicatia este apropiata Guvernului
    spaniol, noteaza AFP. “Sarkozy a subliniat angajamentul tuturor
    pentru a ajuta Grecia, fiecare dupa propriile posibilitati, Franta
    reevaluand situatia ei in raport cu euro”, a spus Zapatero.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Romania ar putea ajunge in situatia Greciei

    Romaniei ii lipsesc 500 mil de euro pentru a pute plati pensii
    la timp
    Presedintele Basescu a declarat ca Romaniei ii lipsesc 500 mil de
    euro pentru a pute plati pensii la timp si din acest motiv a propus
    reducerea acestora cu 15%.
    “Pentru a plati pensiile 100% ar trebui sa putem transfera minim
    2,2 miliarde de euro. Din acest motiv solutia pe care am propus-o
    in discutiile cu FMI cu BM si UE a fost reducerea cu 15% a
    pensiilor”, a mai spus Basescu.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Marile banci de investitii au profitat de criza Greciei

    “Castigatorii sunt cei care au cumparat asigurari pentru
    defaultul datoriilor grecesti si au reusit sa le revanda inainte de
    interventia Uniunii Europene”, a declarat George Volohin, analist
    la compania Meeschaert Asset Management din New York.
    Intre bancile care au profitat de problemele Greciei se numara
    Goldman Sachs, JPMorgan, Deutsche Bank, alaturi de fonduri de
    hedging precum fondul Paulson.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Moody’s prevede “ajustari fiscale accelerate si dureroase in toata Europa”

    Intr-un neobisnuit “comentariu special”, agentia de rating a calificat
    criza datoriilor din Europa drept “fara precedent”, apreciind ca
    degradarea increderii pe pietele financiare a pus capat discutiei
    despre cat de mult isi mai pot permite guvernele europene sa
    practice politici fiscale expansioniste.

    Moody’s spune ca deja contagiunea problemelor din Grecia s-a
    facut simtita in alte tari cu ratinguri mai bune, ca Portugalia,
    Irlanda si Spania. Agentia a facut cunoscut ca retrogradarea
    ratingurilor suverane pentru Portugalia si Grecia este posibila,
    iar in prezent are loc procesul de revizuire a acestora, care va
    dura in total patru saptamani.

    Anuntul Moody’s este neobisnuit pentru ca nu face parte din
    practica ei curenta sa comenteze pe marginea viitoarelor actiuni in
    privinta ratingurilor. Criticata aspru, laolalta cu
    Standard&Poor’s, de catre liderii UE pentru ca a accelerat in
    mod evident degringolada de pe pietele financiare din ultima vreme
    prin deciziile contra Greciei (respectiv a Portugaliei si a Spaniei
    in cazul S&P), agentia a explicat ca de data aceasta “nu vrea
    sa tinteasca in bezna” si implicit si-a cerut scuze pentru ca
    “anterior a decis sa actioneze mai ferm pe baza unui volum mai mic
    de informatie”.

    La inceputul lunii, agentia a anuntat ca vrea sa vada ce decid
    liderii europeni in privinta sustinerii Greciei, inainte de a mai
    lua vreo decizie in privinta ratingului ei sau al altor tari din
    zona euro. Intre timp, UE si FMI au aprobat pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pentru Grecia si, mai nou, pachetul financiar
    de sustinere a euro, in valoare totala de circa 750 de miliarde de
    euro, destinat combaterii speculatiilor de pe piete si asigurarii
    de lichiditate pe piata.

    “Pachetul extins de sprijin anuntat de autoritatile europene nu
    doar inlatura ingrijorarile in privinta lichiditatii pe piata, dar
    poate fi si un pas decisiv catre o integrare fiscala mai mare a
    Uniunii Monetare Europene”, apreciaza acum agentia.

    Agentia a abordat insa un ton usor sceptic, sustinand ca
    prelungirea procesului de punere la punct a pachetelor de sprijin a
    dus la cresterea pentru Grecia a costului de recapatare a
    controlului asupra finantelor sale publice. De partea cealalta,
    pentru ratingul de credit al statelor puternice din zona euro, care
    vor duce greul asistentei financiare pentru statele vulnerabile la
    criza, se poate vorbi de un “impact marginal negativ”, considera Moody’s. Este vorba,
    in primul rand, de Germania si Franta.

    Dupa euforia de luni de pe pietele financiare, cand atat moneda
    europeana, cat si pietele de actiuni au crescut pe toate
    continentele, marti euforia s-a potolit si au reinceput sa apara in
    presa financiara comentarii despre temerile investitorilor ca
    planurile de austeritate fiscala din Grecia, Portugalia si Spania
    sa nu poata fi aplicate cu succes. Euro a scazut din nou in raport
    cu dolarul, de la 1,31 spre 1,27-1,28 dolari/euro, iar estimarile
    vehiculate de analisti pentru perioada urmatoare variaza intre 1,25
    si 1,29.

    Moody’s a retrogradat ratingul pentru datoria pe termen lung a
    Greciei de doua ori in ultimele luni, in decembrie si in aprilie,
    pana la A3, ceea ce inseamna patru trepte peste categoria “junk”
    (titluri nerecomandate investitorilor), insa agentia nu exclude
    acum ca la capatul procesului de revizuire sa declare obligatiunile
    Greciei drept “junk”, asa cum a facut-o recent agentia Standard
    & Poor’s, daca vor continua “ceata panicii financiare si
    demonstratiile de strada”.

    Pentru Portugalia, notata cu Aa2, nu este exclusa o coborare a
    ratingului cu una sau doua trepte, insa deasupra pragului de
    “junk”. In cazul Irlandei nu este de asteptat nici o modificare de
    rating.

    Seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a comentat recent ca
    n-ar trebui ca evaluarile agentiilor sa aiba un cuvant atat de greu
    in randul investitorilor, sugerand ca ele in fond mai curand
    reactioneaza la semnalele pe care le primesc din piete (ceea ce
    conduce la cercul vicios cunoscut, in care agentia intai confirma,
    apoi amplifica temerile pietelor, pentru ca apoi pietele sa
    reactioneze la randul lor, penalizand tara al carei rating a fost
    coborat).

    Insusi Lorenzo Bini-Smaghi, membru al Comitetului executiv al
    Bancii Centrale Europene, a apreciat ca agentiile de rating se
    comporta “la limita bunelor practici etice” si a criticat lipsa de
    competitie in piata evaluarii financiare, dominata de Moody’s si
    Standard&Poor’s, spunand ca “daca doar doua agentii si jumatate
    fac legea, n-avem de-a face cu o situatie suficient de
    competitiva”.

  • Grecia a solicitat oficial prima transa din ajutorul UE/FMI

    Ministerul elen de Finante a trimis o scrisoare Comisiei
    Europene, Bancii Centrale Europene (BCE) si Fondului Monetar
    International (FMI) prin care cere o prima transa de 20 de miliarde
    de euro, in cadrul planului de 110 miliarde euro, pe trei ani,
    adoptat vineri.
    Potrivit ministerului, activarea mecanismului trebuie sa aiba loc
    imediat, poate chiar in cursul acestei zile.
    Autoritatile de la Atena au recunoscut, la sfarsitul lunii aprilie,
    ca nu au capacitatea sa ramburseze, la 19 mai, imprumuturi scadente
    in valoare de noua miliarde de euro.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cum au castigat romanii vacante mai ieftine datorita crizei din Grecia

    “Pana la mijlocul saptamanii trecute, grecii aveau la hoteluri
    preturi cu 5-10% mai mari. Insa adancirea crizei economice, care a
    culminat cu recentele miscari sociale din Atena, a facilitat
    agentiilor de turism din Romania renegocierea tuturor contractelor
    de cazare”, ne-a declarat Ciprian Enea, consultant
    besttourism.ro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.

  • Obama este “foarte preocupat” de criza din Grecia

    “Sunt foarte preocupat de ceea ce se intampla in Europa”, a
    declarat Obama intr-un interviu acordat joi, la Casa Alba,
    canalului de televiziune Rossyia. “Dar cred ca europenii sunt
    constienti ca situatia este foarte grava. Grecia ia masuri foarte
    dificile; in orice caz, au aplicat un plan care cere masuri
    dificile”, a spus el.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Pietele adulmeca scenariul “Lehman Brothers II” in cazul Greciei, euro cade din nou

    Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 1%, dupa
    cum era de asteptat, dar presedintele Jean-Claude Trichet n-a
    vorbit la conferinta de presa de joi despre subiectul cel mai
    discutat al zilei – daca BCE va anunta ca e dispusa sa cumpere sau
    nu de pe piata secundara obligatiuni guvernamentale emise de
    statele zonei euro in caz ca ar aparea probleme de lichiditate,
    urmand adica exemplul Rezervei Federale dupa criza Lehman Brothers
    din 2008. Mai mult, Trichet a spus ca nici macar nu s-a
    discutat     subiectul in consiliul BCE.


    Investitorii     au vehiculat insistent tema comparatiei intre
    Rezerva Federala a SUA in 2008 in cazul Lehman Brothers si BCE acum
    in cazul Greciei, cu concluzia ca BCE ar trebui sa ia neintarziat
    masuri de a impiedica dezastrul in loc sa astepte ca el sa se
    produca. “Bine, pana acum nu e chiar Lehman Brothers, dar pietele
    stiu ce se intampla intr-un scenariu ca asta si se pare ca se
    pregatesc pentru ce e mai rau”, a spus un
    manager de fond din Londra    . “Iar sectorul financiar, bancile
    sufera cel mai mult, ceea ce sugereaza ca pietele s-ar putea trezi
    cu o criza de lichiditate: problema e ca nimeni nu vrea sa cumpere
    aceste active.”

    Deocamdata, chiar si analisti in mod obisnuit sceptici, cum sunt
    cei ai Danske Bank, notau intr-un raport de ieri ca “situatia de pe
    piata nu este in nici un caz aproape de ceea ce s-a intamplat dupa
    Lehman Brothers in 2008, asa incat ratiunea de a uza de instrumente
    monetare pentru rezolvarea unor probleme fiscale este
    prematura”.

    Trichet a fost insa oricum sub tirul criticilor toata saptamana,
    desi cu argumente opuse. Dupa ce a anuntat ca in cazul Greciei va
    permite o derogare de la regulile BCE potrivit carora banca nu are
    voie sa foloseasca drept colateral active cu rating “junk”, unii au
    fost de parere ca asa submineaza credibilitatea BCE, fiindca
    accepta active fara valoare, in timp ce altii, dimpotriva, l-au
    acuzat ca nu e suficient de proactiv in privinta altor posibile
    derogari similare, presupunand ca agentiile coboara si ratingul
    altor tari din zona euro.

    Ziua de joi a adus si o declaratie oficiala de la sediul FMI
    menita sa calmeze pietele. “Se poate spune ca temerile (fata de un
    faliment al Greciei) sunt exagerate”, a spus Caroline
    Atkinson    , sefa departamentului de relatii externe al FMI. “FMI
    a pus la punct un pachet de suport financiar care va oferi Greciei
    posibilitatea sa stea in afara pietelor financiare timp de 18 luni,
    pana in 2012”, a declarat Atkinson. Problema e ca multi investitori
    interpreteaza tocmai aceasta protejare a Greciei drept o
    recunoastere de facto a falimentului, din moment ce daca ar dori sa
    se imprumute de pe piete, costurile cerute de speculatori ar fi
    prohibitive pentru statul grec.

    Cea mai interesanta reactie i-a apartinut insa cancelarului
    german Angela Merkel, care a acuzat deschis bancile si investitorii
    de “perfidia”
    cu care amplifica problemele Greciei    . “Speculatorii sunt
    adversarii nostri”, a spus Merkel, la un forum de la Berlin pe tema
    viitorului UE. “Mai intai bancile vin si cer ajutorul statelor, iar
    acum speculeaza contra datoriilor guvernamentale. Gasesc ca asta e
    perfid.”

    Cancelarul german este printre sustinatorii ideii ca Europa ar
    avea nevoie de o agentie proprie de rating, care sa contracareze
    dominatia marilor agentii americane, ca si al ideii ca ar trebui sa
    se interzica tranzactiile cu produse derivate de tipul CDS,
    folosite curent de investitorii care castiga de pe urma problemelor
    fiscale si economice ale tarilor europene.

    Vineri, membrii Eurogrupului se reunesc la Bruxelles, ca sa
    finalizeze oficial planul de sustinere a Greciei prin pachetul de
    credite in valoare de 110 miliarde de euro. Presedintele Comisiei
    Europene,
    Jose Barroso    , a declarat ca “mesajul sefilor de state si de
    guverne ai Eurogrupului ar trebui sa fie clar. Si va fi clar. Facem
    ceea ce este necesar – pe toate fronturile”.