BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Alin Chitu a fost numit partener la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

    Cea mai tânără divizie de specialitate a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, firma de consultanţă fiscală a anunţat extinderea echipei de management prin promovarea lui Alin Chitu în funcţia de Tax Partner. El are o experienţă profesională de nouă ani în cadrul unor companii precum Deloitte şi KPMG. Alin Chitu va coordona, alături de Alexandru Cristea, activităţile de procedură fiscală derulate de entitatea afiliată firmei de avocatură şi va colabora îndeaproape cu avocaţii departamentului de litigii specializaţi în contencios fiscal.

    ”Alin Chitu a făcut parte din echipa de start-up a Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi a contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor de dezvoltare a business-ului în ultimele 12 luni. Am fost umăr lângă umăr de la început iar această promovare este o recunoaştere a aportului său la consolidarea practicii noastre pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală”, a declarat Alexandru Cristea, Tax Partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

    Potrivit reprezentanţilor firmei, activitatea s-a derulat anul trecut în linie cu aşteptările şi estimările de la momentul înfiinţării ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax, în martie 2012. Serviciile s-au axat pe diverse proiecte de eficientizare fiscală, dar şi pe consultanţă operaţională în domeniul taxelor directe şi indirecte, precum şi pe implicarea punctuală în proiecte de fuziuni şi achiziţii, restructurări de afaceri ori divizări. în 2012, echipa de consultanţi fiscali şi-a adus o contribuţie importantă la finalizarea privatizării Automobile Craiova cu Ford Motor Co.
    Mandatul a presupus o analiză amănunţită a tuturor implicaţiilor fiscale şi financiare aferente acestei ultime etape a contractului de privatizare şi s-a încheiat cu virarea sumei de 38 milioane de euro de către compania americană la bugetul de stat. 
    Pentru 2013, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax îşi propune o creştere a afacerilor de cel puţin 20%-25%, mizând atât pe recomandările venite prin intermediul firmei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii, cât şi pe potenţialul de dezvoltare a propriului portofoliu de clienţi.

    ”Anul acesta vrem să creştem practica în zona de compliance – este o arie bună, ce asigură venituri constante, noi până acum axându-ne pe servicii de consultanţă şi atât. De asemenea, mizăm pe venituri şi din proiectele pe care le derulăm în sectoare precum energie, agricultura, imobiliar, bancar, dar şi din tranzacţii – fuziuni şi achiziţii, divizări şi privatizări”, a adăugat Alin Chitu.
    Constituită în martie 2012, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax s-a lansat pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală cu specialişti din Big4 şi Ministerul Finanţelor Publice, printre care se numără şi Ion Capdefier, fost director general în Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF timp de 17 ani.

    Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax include în prezent şase consultanţi fiscali ”full-time”, cărora li se adaugă experţii în contencios fiscal ai firmei de avocatură, în total 13 profesionişti. Pentru anul în curs, se are în vedere recrutarea a cel puţin trei consultanţi fiscali.
    Portofoliul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax cuprinde câteva zeci de clienţi, printre care Alstom Transport, ArcelorMittal Roman, Autoritatea Naţională pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), CEZ, Carrefour România, Ericsson Telecommunications România, Stabilus România.

    Coordonatorii practicii de consultanţă fiscală sunt Alexandru Cristea, tax partner, Alin Chitu, tax partner în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi Răzvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

    Cu o echipă formată din 100 de avocaţi dintre care 20 parteneri în cadrul biroului din Bucureşti, Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, care funcţionează în asociere cu Nistorescu, şomlea & Asociaţii, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Totodată, firma a stabilit o colaborare strategică pe principiul ”best friend” cu firma de avocatură Ţurcan Cazac, liderul pieţei de avocatură de business din Chişinău, Republica Moldova.

  • Papa Francisc ar putea închide Banca Vaticanului, din cauza scandalurilor şi lipsei de transparenţă

     Institutul pentru Lucrări Religioase (numele formal al băncii) şi Vaticanul se află sub presiune pentru creşterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri în ultimele decenii.

    Unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii, scrie CNBC.

    Anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu reuşit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa unui miliardar: Cum trăieşte fondatorul IKEA, la 87 de ani

     Ingvar Kamprad este fondatorul companiei IKEA, retailerul care a ajuns celebru în toată lumea pentru soluţiile de design interior şi amenajare. Chiar dacă averea acumulată de acesta pe parcursul vieţii ar putea să îi asigure un trai excentric, Kamprad a ales să se refugieze în anonimat şi cheltuieli zilnice chibzuite, notează Daily Express.

    Omul de afaceri suedez, care pe 30 martie împlineşte 87 de ani, locuieşte într-o casă obşinuită, este mare fan al chifteluţelor produse şi vândute de IKEA şi preferă de fiecare dată să zboare la clasa economică în dauna clasei întâi oferită de companiile aeriene. Pe deasupra, afaceristul suedez nu pune mare accent pe partea materială a vieţii, acesta preferând să meargă la cumpărături la piaţa aflată în apropierea casei sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de motivaţi sunt angajaţii de tichetele cadou

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de incentivare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto, servicii financiare.

    Companiile multinaţionale au început să implementeze programele de incentivare non-cash la nivel local, în diferite ţări, simultan.Compania Sodexo Solutii pentru Motivare a studiat modul în care utilizarea soluţiilor de incentivare non-cash (sub formă de tichete sau programe online inovatoare) a partenerilor de business poate influenţa indicatorii companiilor pe parcursul unui an.

    Monitorizarea unui eşantion de 300 de companii la nivel internaţional reflectă faptul că rezultatele anuale obţinute de companiile care au apelat la recompensarea non-financiară a partenerilor din vânzări, distribuitorilor sau resellerilor pentru atingerea targeturilor stabilite au fost mult mai bune comparativ cu cele raportate, în acelaşi interval, de către firmele care au recurs la motivarea financiară.

    ”Incentivarea non-financiară îşi dovedeşte eficienţa datorată în primul rând faptului că declanşează un răspuns psihologic din partea beneficiarilor: utilizând-o, companiile mută competiţia partenerilor bazată strict pe recompensele băneşti într-o zonă a cadourilor şi a recompenselor memorabile”, explică Jean Istasse, director general al Sodexo Soluţii pentru Motivare.

    Conform cercetării Sodexo White Paper: Non-Cash Incentive&Recognition recent realizată la nivel global, în cazul companiilor care au implementat programe de incentivare non-cash, veniturile anuale au crescut cu 9,6%, faţă de avansul de 3% înregistrat de către companiile care au pus accent pe recompensele financiare.

    Veniturile medii generate de fiecare om de vânzări au crescut cu 2,1%, faţă de scăderea de 0,7% resimţită de acelaşi indicator în companiile care au recurs la motivarea în bani. Gradul de atingere a targetului a înregistrat un avans de 1,6% în companiile din prima categorie, în vreme ce în a doua categorie indicatorul a reflectat o scădere de 2,2%.

    Pe măsură ce multinaţionalele au început să îşi lărgească programele de incentivare la nivel local şi companiile de mici dimensiuni, inclusiv cele locale, le-au urmat exemplul, Sodexo Soluţii pentru Motivare a impus pe piaţa românească două soluţii de incentivare – tichetele Smart Pass şi platforma IncentiWise, un sistem online de administrare a programelor de incentivare.

    ”Aceste instrumente folosite pentru incentivarea pe termen mediu şi lung a partenerilor de afaceri şi a consumatorilor finali pun accentul pe personalizarea serviciilor şi pe monitorizarea continuă a impactului pe care îl au asupra dezvoltării businessului”, spune Jean Istasse.

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de recompensare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto şi servicii financiare.

    De exemplu, în industria alimentară, obiectivele programelor de incentivare sunt fidelizarea clienţilor, creşterea numărului de consumatori, iar participanţii la astfel de programe pot fi şcolile, cantinele, hotelurile, spitalele şi hipermarketurile. în funcţie de produsele cumpărate, participanţii acumulează puncte ce pot fi utilizate pentru achiziţionarea obiectelor dorite.

    Unul dintre cei mai mari producătorii de băuturi carbogazoase din lume care a apelat la un sistem online de incentivare în magazinele mici a obţinut, în decurs de un trimestru, o creştere cu 5% a veniturilor şi o rată de succes de 30%. în industria auto, companiile care şi-au incentivat dealerii dezvoltând o interfaţă web profesionistă şi interactivă au obţinut o mai mare vizibilitate şi un follow-up mai intens în procesul de vânzare din partea lor.

    Până în momentul de faţă, pe piaţa românească, serviciile financiare nebancare (IFN) şi industria auto au înregistrat cel mai ridicat ritm de implementare a soluţiilor de incentivare.

    ”În România, anticipăm un interes crescut pentru programele de incentivare din partea industriei construcţiilor, dar şi din partea industriei bunurilor de larg consum, întrucât ne aşteptăm la diversificarea paletei companiilor din FMCG, un domeniu destul de dinamic în implementarea acestui tip de soluţii”, estimează Jean Istasse.

    Folosind conceptul de marketing experienţial, una dintre etapele următoare în configurarea soluţiilor de incentivare va consta în colaborarea dintre operatorii de programe de incentivare şi clienţi pentru a implica participanţii în a-şi proiecta propriul catalog de recompense, în care, pe lângă premiile în produse, să fie incluse şi experienţe deosebite.

    Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre Bellon, în 1966, cu credinţa că o bună calitate a vieţii contribuie la progresul indivizilor şi la performanţa organizaţiilor. în momentul de faţă, Sodexo este lider mondial în Soluţii pentru Calitatea Vieţii de Zi cu Zi, fiind totodată al 20-lea angajator la nivel mondial. Aproximativ 413.000 de angajaţi în 80 de ţări din întreaga lume oferă, zilnic, soluţii pentru 50 de milioane de consumatori.

  • Germania: Acordul pentru Cipru este echitabil şi poate stabiliza situaţia ţării

     “Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”, a declarat ministrul la o prezentare a planului organizată pentru presa germană.

    Parlamentul va analiza planul, conform legislaţiei germane, urmând ca acesta să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar convenit între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede deblocarea de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite cer Liechtensteinului date despre americanii bogaţi care ascund bani de Fisc

     Statul american vrea să ştie câte fundaţii au fost înfiinţate de persoane cu împuternicire – avocaţi, contabili, consilieri financiari şi manageri de active – pentru contribuabili americani, potrivit unei scrisori trimise de Departamentul Justiţiei autorităţilor din principatul situat în Munţii Alpi, potrivit Bloomberg.

    Va urma o cerere “formală” către persoanele împuternicite pentru activităţi financiare, a afirmat Departamentul de Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre directorii Deutsche Bank a cerut să-i fie redus salariul cu 2 milioane de euro

     Anshu Jain, unul dintre cei doi şefi ai băncii, a cerut tăierea salariului pentru a ajunge la acelaşi nivel de remuneraţie financiară cu cel al codirectorului Juergen Fitschen, potrivit publicaţiei Welt am Sonntag, preluată de New York Times.

    Deutsche Bank a anunţat vineri că cei doi codirectori vor primi pentru anul trecut câte 4,8 milioane de euro.

    Preşedintele consiliului de supraveghere, Paul Achleitner, a declarat că a fost considerată o idee bună ca cei doi codirectori generali să aibă salarii egale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Vânzările Metro Cash & Carry România au scăzut uşor în 2012

    “În 2012 ne-am definit clar priorităţile strategice esenţiale. Am pus în aplicare o serie de măsuri adaptate la afacerile clienţilor (…)”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    În anul financiar 2012, Metro Group a înregistrat, la nivel mondial, o dezvoltare puternică într-un mediu macroeconomic dificil. Vânzările grupului au crescut cu 1,2%, ajungând la 66,7 miliarde euro; în urma măsurilor legate de portofoliul de magazine, vânzările au urcat cu 2,3%. înainte de a lua în calcul factorii speciali, EBIT a atins cifra de 1,976 miliarde euro, răspunzând astfel cerinţelor revizuite ale companiei.

    Metro Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.

    Metro Cash & Carry şi-a continuat creşterea vânzărilor, în anul financiar 2012, prin expansiunea reţelei sale internaţionale, care cuprinde 29 de ţări. În 2012, vânzările au crescut cu 1,7%, ajungând până la 31,6 miliarde euro, la această tendinţă pozitivă contribuind Rusia, China şi mai ales Turcia.
     

  • Pierderile Oltchim s-au dublat anul trecut, la 403,3 mil.lei, iar vânzările au scăzut la jumătate

     În exerciţiul financiar anterior, combinatul chimic a consemnat pierderi de 198,3 milioane lei şi vânzări de 1,528 miliarde lei.

    În condiţiile în care activitatea a fost oprită în luna august a anului trecut, Oltchim a înregistrat în 2012 pierderi din exploatare de 276,4 milioane lei (62 milioane euro), de trei ori mai mari decât cele consemnate în 2011, de 83,2 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare şi întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară.

    Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scăzut de peste două ori, la 426,7 milioane lei (95,7 milioane euro), în timp ce costurile cu salariile au avansat cu 4%, la 154,4 milioane lei (34,6 milioane euro).

    Oltchim a încheiat anul trecut cu datorii totale de 2,789 miliarde lei, în creştere cu peste 30%. Printre creditori Oltchim se numără BCR, CEC, Banca Transilvania, Electrica SA, SALROM şi CFR Marfă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro