BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • GfK: de la soc la obisnuinta

    Alimentele de baza au fost cel mai putin afectat de scaderea
    cheltuielilor si consumul lor s-a diminuat cu 3% in perioada
    ianuarie – septembrie 2010 fata de aceeasi perioada a anului 2009.
    Produsele pregatite acasa, care inseamna 22% din valoarea
    produselor alimentare de baza, reprezinta o buna alternativa pentru
    a face fata crizei si a sustine consumul.

    Dimpotriva, produsele neesentiale nealimentare au inregistrat
    cea mai mare scadere valorica (cu mai mult de 9%), principalul
    motiv fiind o frecventa de cumparare mai mica. Cu toate acestea, in
    aceasta categorie se remarca preferinta pentru ambalaje mai mari
    (upsizing), ca masura de a economisi bani. Marcile proprii au
    inceput sa fie o alternativa la marcile nationale si datorita
    beneficiilor lor “de baza”. Desi ponderea valorii marcilor proprii
    in totalul bunurilor de larg consum este una dintre cele mai mici
    din Europa de Est (5%, fata de 18%), evolutia a fost accelerata in
    cursul anului 2010 de la 4% in luna ianuarie 2010 la aproape 7% in
    septembrie.

    Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
    consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
    consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
    GfK Romania, pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la
    nivel national.

  • Consumul populatiei a rezistat asaltului TVA si scaderii salariilor

    Scaderea puternica a agriculturii, care i-a luat prin
    surprindere pe majoritatea analistilor, si continuarea caderii
    constructiilor si comertului au tras economia in jos in trimestrul
    al treilea, ducand la adancirea declinului la 2,5%, fata de aceeasi
    perioada a anului trecut.

    Vestile pozitive au venit de la industrie, care si-a continuat
    ascensiunea intr-un ritm mai temperat, dar si de la consumul
    populatiei, care nu a scazut decat cu 1,1% din PIB in trimestrul
    III fata de aceeasi perioada a anului trecut, fata de o scadere de
    4,1% pe primul trimestru din 2010.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vasilescu: Taranii nu inteleg ca nu pot castiga daca pacalesc clientii

    “Vine acum un taran in Bucuresti si in orasele tarii, unde s-au
    deschis aceste targuri cu produse traditionale. Nu intelege taranul
    roman, si nici nimeni nu il ajuta, ca nu poate sa castige din
    faptul ca pacaleste azi un client si maine altul. Produsele lor
    sunt murdare, sunt netraditionale. Branza cu apa multa, da branza
    de vaci si minte ca e de capra. Acestea sunt probleme care nu sunt
    marunte, sunt probleme ale acestei societati si sunt probleme care
    ne tin pe loc. Pentru ca daca nu avem agricultura este pentru ca nu
    avem servicii care sa sprijine agricultura”, a declarat vineri
    Vasilescu, la seminarul “Cum va depasi Romania criza
    economica?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vanzarile Dacia – drumul de la autoconsum la export

    Cam 25%. Cu atat au crescut exporturile de masini in primele
    noua luni ale acestui an si tot cu atat au scazut importurile in
    aceeasi perioada. 2010 va fi insa anul in care s-au exportat de
    doua ori mai multe masini decat s-au vandut.

    Situatia pare incredibila, avand in vedere ca in urma cu zece
    ani raportul dintre masinile exportate si cele vandute in tara era
    de 1:10, Romania fiind o tara care producea pentru autoconsum.

    Intrarea in productie a Logan, in anul 2004, si dezvoltarile
    ulterioare ale capacitatii de productie de la Dacia au facut ca
    acum industria auto sa contribuie pozitiv la balanta externa.

    Aceasta inversare de situatie de la Dacia, de la un producator
    auto care acoperea numai cererea de pe piata locala la un
    exportator, a salvat compania, potrivit vicepresedintelui
    Constantin Stroe, in conditiile in care pentru satisfacerea cererii
    interne era suficienta productia Dacia pentru numai 15 zile.

    In total, exporturile de masini de pe piata locala la nivelul
    primelor noua luni ale acestui an au depasit valoarea de 2,2
    miliarde de euro, in timp ce importurile se claseaza la aproximativ
    900 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Spre
    comparatie, in urma cu zece ani, atunci cand sapte din zece masini
    vandute purtau brandul Dacia, valoarea totala a pietei locale nu
    depasea nivelul de 450 mil. euro, potrivit estimarilor realizate pe
    baza statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de
    Automobile (APIA).

    Nu este de mirare ca Dacia a ajuns sa reprezinte acum 10% din
    exporturile Romaniei, in contextul in care constructorul autohton a
    lansat anul acesta prima sa masina de teren, pentru livrarea careia
    francezii stau la coada chiar si pana la sapte luni. Iar ponderea
    exporturilor de masini ar putea creste in urmatoarea perioada,
    avand in vedere planurile pe care le are grupul american Ford
    pentru fabrica de la Craiova.

    Potrivit declaratiilor lui Wolfgang Schneider, vicepresedintele
    Ford Europa pe probleme guvernamentale si de mediu, in anul 2010
    Ford Romania va exporta peste 90% din productia de la Craiova. In
    primele noua luni, constructorul american a asamblat in Banie 6.316
    utilitare usoare Transit Connect, aproape toate mergand la
    export.


    In conditiile in care anul viitor va intra in productie B-Max,
    un model de clasa mica, realizat pe platforma unuia dintre cele mai
    bine vandute masini Ford, Fiesta, exporturile de masini ale
    Romaniei se vor dubla.
    John Fleming, fostul presedinte al Ford Europa, anticipa o
    productie de 225.000 de unitati la Craiova in 2012 si circa 300.000
    in anul urmator, cand fabrica va ajunge sa lucreze la capacitate
    maxima. Adica la fel de mult cat exporta acum Dacia.

    Iar cum vanzarile de masini noi din tara nu dau semne ca or sa
    revina curand pe crestere accelerata, asa cum se intampla in
    2003-2008, inseamna ca balanta externa a Romaniei va arata din ce
    in ce mai bine. Cel putin cand vine vorba de masini.

  • Mic ghid de vanzari: capitolul “pe patru roti”

    “Tu trebuia sa conduci si Rolls Royce Ghost. Mare dezamagire a
    fost. E un autobuz cu o emblema frumoasa, un Seria 7 camuflat in
    Rolls”, imi zice amicul. “Care e problema in asta”, ii zic eu,
    “pentru ca Seria 7 (adica cea mai scumpa limuzina de lux a BMW) nu
    este nici pe departe o masina proasta”.

    “Nu, dar cand platesti 250.000-300.000 de euro pe o masina ai
    vrea ceva altfel decat gasesti pe una de 80.000 de euro”, sustinea
    amicul. “Ai vorbit cu vreun client?”, i-am raspuns eu, “Sa vezi
    daca il deranjeaza? Eventual unul care si-ar fi cumparat altadata
    si acum nu isi mai ia? Poate ca lumea nu mai cumpara o masina, ci
    povestea si imaginea din spatele ei. Stii tu…marketingul”.

    Exemplul cu Rolls Royce si BMW nu e singular in discutiile
    dintre profani sau analistii industriei auto, intre “puritanii” si
    “trendsetter”-ii de pe blogurile si forumurile auto. Jaguar X-Type
    era un Ford Mondeo in toata regula, consola si indicatoarele de pe
    diverse modele Bentley erau pline de componente de pe limuzinele
    Audi, ba chiar si Daciile “fura” componente de la mai scumpele
    Nissan si Renault. Cred ca inainte de a face orice comentariu e
    nevoie sa facem o scurta intoarcere in timp. Mai precis, la
    inceputul anilor ’90, cand Kim Clark si Takahiro Fujimoto
    concluzionau sase ani de cercetare si vizite la 20 dintre cei mai
    mari producatori de masini din lume intr-o carte cu un titlu lipsit
    de orice urma de sex-appeal si care nu a fost best-seller in lista
    New York Times: “Product Development Performance: Strategy,
    Organization, and Management in the World Auto Industry”.

    “Pana acum, prea putine dintre analize s-au concentrat asupra
    ciclurilor de dezvoltare ale produselor, axandu-se mai degraba pe
    productivitate si calitate”, spuneau cei doi autori inca de acum 20
    de ani, cand Toyota reusea prin diverse artificii sa dezvolte o
    masina complet noua in 3 ani, fata de producatorii americani care
    nu reuseau sa o scoata de pe liniile de productie la mai putin de
    cinci ani de la prima foaie alba.

    Intre timp, Toyota a ajuns cel mai mare producator de masini,
    americanii au intrat in faliment (e adevarat, doar GM si Chrysler,
    doi dintre cei trei mari producatori din Detroit), iar la fiecare
    conferinta de presa sefii cei mari anunta tot mai multe lansari de
    masini si inventarea tot mai multor segmente. Sau, mai explicit,
    inventarea pietei acolo unde ea nu exista. Producatori precum
    sud-coreenii de la Hyundai-Kia au reusit sa ajunga in mai putin de
    zece ani in top 5 mondial (de pe locul 15) in conditiile in care
    si-au dezvoltat accelerat gama de produse, beneficiind din plin de
    economiile rezultate in urma folosirii de platforme comune.

  • Cum se ghiceste viitorul in cafea

    La iesirea din Bucuresti spre Popesti-Leordeni, in apropierea
    liniei de centura, o cladire rosie de birouri cu cateva etaje este
    sediul central al Strauss; alaturi sunt fabrica si depozitul
    logistic. Nu se simte mirosul cafelei, asa cum s-ar astepta cei mai
    multi vizitatori. Pentru pastrarea aromei, tehnologia folosita in
    fabrica presupune inghetarea cafelei, imediat dupa prajire, la -60
    de grade Celsius. Este important, pentru ca astfel este conservata
    cat mai bine aroma, asa cum se intampla si cu ambalajele
    pachetelor, care nu sunt din hartie, ci dintr-un material cu bune
    proprietati izolante, dupa cum explica Marius Melesteu, directorul
    general al Strauss.

    Compania ocupa al doilea loc pe piata romaneasca a cafelei, dupa
    Kraft Foods Romania, care are in portofoliu marcile Jacobs si Nova
    Brazilia. La 43 de ani, Melesteu, care conduce afacerea cu cafea de
    la inceputul anului, a adunat peste 13 ani de experienta in
    industria bunurilor de larg consum (FMCG), in companii ca Unilever
    si Heineken. Debordeaza de incredere cand vorbeste de planurile pe
    care le are pentru companie, iar cand vine vorba despre programul
    sau “manifest” de manager nu spune nimic despre cifre – fie ele
    vanzari, profit sau cota de piata – ci subliniaza repetat ca
    principala lui preocupare este sa construiasca un brand. Cunoscuta
    ani in sir ca Elita, marca de cafea ambalata a intrat de doi ani
    intr-un amplu proces de rebranding. E un proces necesar, explica
    managerul, pentru ca in trecut numele firmei (Elite) era adesea
    confundat cu al marcii sau chiar cu “alte lucruri de pe piata care
    poarta acelasi nume”, spune Melesteu. Numele rezoneaza in mintea
    consumatorilor in ultima perioada si cu produsele din carne, mai cu
    seama dupa spotul publicitar filmat de Mihaela Radulescu sub
    sloganul “Elit, pofta de mezelit”.

    “Elita exista in continuare, nu s-a atins nimeni de ea”, adauga
    Melesteu, care precizeaza ca numele Doncafe este o umbrela mai
    larga, sub care sa poata intra mai multe produse. “E posibil ca in
    urmatorii ani numarul de pachete sa ajunga dublu”, spune seful
    Strauss, aratand cu un gest larg catre cele patru feluri de cafea
    asezate acum pe un colt al biroului sau. Umbrela Doncafe reuneste
    acum patru feluri de cafea macinata – Elita, Selected, Gold si
    Decaffeinated – cu care detine locul al doilea in segment, avand o
    cota de piata in volum de 36%, conform informatiilor MEMRB, citate
    de Melesteu. In portofoliu se gasesc si trei tipuri de cafea
    instant, segment pe care Strauss ocupa pozitia a treia dupa Nestlè,
    cu marca Nescafe, si Kraft Foods Romania, cu o cota de piata de
    26%, conform MEMRB.

    Dupa hotararea cu care Melesteu vorbeste de construirea marcii,
    se poate spune ca firma da toate semnalele ca s-a aliniat la start
    pentru a-si largi portofoliul. Cu titlu de exemplu este intrarea
    companiei in acest an pe segmentul de capsule pentru cafea, care
    pot fi folosite, spre exemplu, acasa sau in sediul firmelor, pentru
    “a obtine o cafea similara cu cea facuta la un dozator
    profesionist”, explica managerul, referindu-se la bauturile produse
    de echipamentele speciale folosite in cafenele. Pretul unui
    expresor pentru acasa se plaseaza intre 400 si 700 de lei, iar
    costul unei capsule este in medie de 1,3 lei. Vanzarile acestui
    segment nu sunt, momentan, semnificative in totalul cifrei de
    afaceri, dar directorul general al Strauss spune ca “exista un
    trend pozitiv si credem ca piata se va dezvolta in directia
    aceasta”.

    Segmentul de capsule, care poarta in companie numele de cod
    “single portion”, alaturi de HoReCa si vending (aparatele de cafea
    din spatiile publice si din sedii de companii) si-au adjudecat un
    sfert din cifra de afaceri a Strauss, care a ajuns anul trecut la
    67 de milioane de euro, fata de 75 de milioane de euro in 2008. In
    acest context, tendinta usor ascendenta, de 2-3% in ultimele luni,
    are darul de a-i aduce un zambet de satisfactie directorului
    companiei. “Cifra de afaceri pentru acest an se va plasa la acelasi
    nivel cu cea de anul trecut”, estimeaza Melesteu, care apreciaza ca
    acesta ar fi un rezultat bun, in conditiile in care piata scade,
    compania nu a operat anul acesta majorari de preturi, TVA a
    crescut, iar pretul boabelor de cafea s-a majorat cu circa 15% fata
    de nivelul mediu de tranzactionare al anului trecut.

  • Piata electronicelor, electrocasnicelor si produselor IT&C continua sa scada

    Cu toate acestea, in ciuda cresterii TVA si a mediului economic
    dificil, perioada a fost cea mai buna din acest an, majoritatea
    categoriilor de produse inregistrand crestere raportat cu
    trimestrul al doilea al acestui an. Iar scaderea fata de anul
    precedent este totusi mai mica decat minusul inregistrat in
    perioada aprilie-iunie, de la 313 de milioane de euro anul trecut
    la 266 de milioane de euro in 2010, sau chiar mai rau, in perioada
    ianuarie-martie, cand vanzarile de larg consum ajungeau anul trecut
    la 361 de milioane de euro, iar in 2010 au depasit cu greu 271 de
    milioane de euro.

    Vanzarile de electrocasnice mici s-au diminuat cu aproximativ
    4,1% fata de perioada similara din 2009 pana la 19 milioane de
    euro, in timp ce in cazul electrocasnicelor mari scaderea a fost
    ceva mai mare, de 6,7%, ajungand la vanzari de 91 de milioane de
    euro. Dintre electrocasnicele mici, fiarele de calcat, aparatele
    electrice de ras si de epilat, dar si aspiratoarele au fost
    produsele cu cele mai mari cresteri de vanzari raportat la prima
    jumatate a anului, insa, prin comparatie cu trimestrul al treilea
    al anului trecut, doar aparatele de tuns si cele de preparare a
    bauturilor calde au reusit sa depaseasca vanzarile.

    Sectorul IT si-a mai incetinit scaderea, avand un minus de doar
    8,4%, in conditiile in care in perioadele precedente procentele
    erau de doua cifre. |n perioada iulie-septembrie, vanzarile de
    produse IT au ajuns la 79 de milioane de euro, doua treimi din
    acest sector fiind reprezentate de vanzarile de notebook-uri.

    Iar piata telecom si cea a echipamentelor de birou a continuat
    sa inregistreze aceleasi vanzari slabe, cu diminuari ale vanzarilor
    de 32,8%, respectiv 37,2% in al treilea trimestru al acestui an,
    comparativ cu perioada similara din 2009. Romanii au cumparat in
    aceste trei luni telefoane mobile si alte produse de
    telecomunicatii in valoare de 41 de milioane de euro,
    smartphone-urile fiind singurele care au continuat sa castige cota
    de piata, iar cheltuielile cu echipamente de birou au coborat pana
    la 6 milioane de euro. |n acest caz insa, diminuarea poate fi pusa
    mai degraba pe seama restrangerii bugetelor de cheltuieli pentru
    echipamente de birou ale companiilor, segmentul consumatorilor
    aducand vanzari comparabile cu cele din 2009 pe fondul perioadei de
    reincepere a scolii.

    Doar sectorul foto a fost pe crestere in perioada aferenta,
    inregistrand un avans al vanzarilor de 9 procente. Din pacate insa,
    vanzarile de produse foto din Romania sunt destul de mici
    compatrativ cu alte categorii de produse, ajungand la 10 milioane
    de euro in al treilea trimestru al acestui an. Electronicele au
    avut de asemenea o crestere, insa foarte modesta, de numai 0,1%
    fata de al treilea trimestru din 2009, cifrandu-se la 59 de
    milioane de euro, reducerea pierderilor fiind acoperita de evolutia
    pozitiva inregistrata pe segmentul televizoarelor cu ecran plat,
    care au avut vanzari cu 12% mai mari fata de 2009. Dintre acestea,
    mai mult de jumatate sunt televizoare cu o diagonala medie a
    ecranului, de aproximativ 32 de inci, in timp de segmentul celor cu
    diagonala de 22-23 de inci au ajuns la 25% din totalul vanzarilor
    de LCD-uri.

  • Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”

    “Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
    vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
    ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
    Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
    referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
    sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
    farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
    intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
    profitului, ca intr-un magazin obisnuit.

    Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
    care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
    timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
    farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
    Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
    pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
    luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
    scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
    terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
    tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
    reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
    se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
    medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
    pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
    la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
    surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
    motive lesne de inteles.

    In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
    produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
    casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
    faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
    intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
    franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
    vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
    afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
    umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
    sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
    vrei sa fii si onest, mori!”

    Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
    Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
    contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
    prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
    cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
    recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
    multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
    ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
    venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
    CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
    farmacii Sensiblu.

    El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
    normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
    (brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
    anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
    influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
    alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
    brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
    contin aceeasi substanta activa.

  • De ce nu se vad sperantele revenirii industriei auto in 2011

    La inceputul anului 2008, cu putin timp inainte ca valul crizei
    sa ajunga la noi, dealerii de masini se intreceau in estimari, care
    mai de care mai optimiste. Vanzarile de automobile ar fi urmat sa
    atinga 400.000 sau chiar 500.000 de unitati in 2009 si 2010. Cu
    putin peste 100.000 de masini noi vandute, nici macar sistemul
    primelor de casare, cunoscut sub numele de programul “Rabla”, nu va
    reusi anul acesta sa opreasca declinul pietei, fiind al treilea an
    consecutiv de scadere.

    Iar pentru ca peisajul prabusirii pietei auto sa fie si mai
    explicit, trebuie avut in vedere ca in anul 2007, ultimul de
    crestere, fusesera vandute peste 350.000 de masini noi.”Pana acum,
    vanzarile de masini au fost sustinute de programul Rabla. De
    acelasi program vom avea nevoie si anul viitor pentru a sustine
    piata (macar – n. red.) la acelasi nivel”, a spus Fabrice
    Cambolive, directorul comercial pentru marcile Dacia, Renault si
    Nissan in cadrul Group Renault Romania. Intr-adevar, la nivelul
    primelor noua luni din acest an una din doua masini vandute pe
    piata locala a fost achizitionata utilizand voucherele cu valoare
    nominala de 3.800 de lei pe care le primesc cei care caseaza o
    masina veche.

    Potrivit lui Cambolive, ar fi totusi cateva semne pozitive in
    piata. Astfel, unele dintre firme au reluat achizitiile de masini,
    ceea ce reprezinta un indicator de revenire a pietei, iar comenzile
    pentru vehicule comerciale sunt peste cele de anul trecut. Dar
    aceste semne pozitive s-ar putea traduce intr-o revenire a pietei
    cel mai devreme anul viitor.Nu mai surprinde astfel aproape deloc
    faptul ca Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile
    (APIA) a decis anularea pentru a doua oara consecutiv a Salonului
    International de Automobile Bucuresti.

    Evenimentul era programat sa aiba loc din doi in doi ani, insa
    ultima editie a avut loc in anul 2007. “Preferam sa ne concentram
    resursele financiare in directia sprijinirii partenerilor din
    retelele de distributie, in continuarea consecventa a proceselor de
    scolarizare si training pentru personal si in lansarea si
    prezentarea de modele noi in toate showroomurile de marca”, a
    explicat Brent Valmar, seful Porsche Romania, cel mai mare
    importator de masini. In acest context, cei mai multi dintre
    dealerii de masini vad o revenire a vanzarilor abia in 2012, in
    contextul in care piata auto isi va incetini declinul, de la -50%
    in 2009 la -25% in 2010 si se va stabiliza in 2011.

    “Abia 2012 va fi primul an de crestere, dar vom avea nevoie in
    continuare de programul «Rabla». Daca conditiile raman la fel, vom
    atinge in 2011 acelasi volum ca in acest an. Altfel, va trebui sa
    existe o crestere in a doua parte a anului, pentru a compensa
    scaderea din prima”, a spus Fabrice Cambolive. Daca pentru
    vanzarile de masini anul 2010 pare pierdut, nu acelasi lucru se
    intampla in cazul productiei. Dacia va atinge maximul istoric la
    Mioveni, ajungand ca mai mult de trei sferturi din productie sa fie
    exportata. Adica exact situatia inversa fata de acum sapte-opt ani,
    cand producatorul depindea aproape in intregime de vanzarile de pe
    piata romaneasca.

    La fabrica Ford lucrurile nu stau la fel de bine, producatorul
    american anuntand ca amana cu aproape un an lansarea in productie a
    modelului B-Max, care va fi produs in exclusivitate in cadrul
    unitatii pe care a cumparat-o la Craiova. Iar amanarea are impact
    direct asupra altor investitii ale producatorilor de componente,
    viitori furnizori ai uzinei din Oltenia.

    Valmar aduce in discutie si cea mai importanta problema pe care
    companiile active in domeniul auto o au in prezent: lipsa
    lichiditatilor. “Dealerii s-au confruntat cu dificultati ce au ca
    punct de pornire scaderea volumelor de vanzari de masini noi si de
    ocazie, reducerea activitatii in service, gradul relativ mare de
    indatorare catre banci in urma investitiilor facute in ultima
    perioada si presiunea pe cashflow.” Cu spectrul insolventei sau al
    falimentului, dealerii auto – in mare parte afaceri de familie –
    sunt nevoiti acum mai mult ca niciodata sa invete management. Iar
    cei ale caror afaceri vor fi rezistat pana in 2012, vor putea sa se
    retraga linistiti. Pentru ca odata cu profiturile ar putea reveni
    si ofertele de cumparare de la dealerii din strainatate.

  • Lansarea Windows Phone 7 a adus numai 40.000 telefoane vandute

    Una din explicatiile gasite de analisti, arunca esecul
    inregistrat de Microsoft pe seama inundarii pietei cu dispozitive
    handset, ce au ingradit optiunile utilizatorilor. Mircrosoft a avut
    la dispozitie in ziua lansarii un repertoriu de noua terminale cu
    Windows Phone 7, dintre care numai patru au fost lansate si de
    operatorii de telefonie mobila, iar disponibilitatea limitata a
    afectat si mai mult vanzarile.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro