Tag: valoare

  • Cât va plăti Kingfisher pentru preluarea magazinelor Bricostore din România

     Grupul britanic de bricolaj Kingfisher a convenit plata a 75 de milioane de euro pentru cele 15 magazine Bricostore din România, sumă mai mică decât valoarea netă a activelor, a declarat joi o persoană apropiată situaţiei, transmite Bloomberg.

    Nivelul preţului sub valoarea netă a activelor a fost determinat în special de faptul că dreptul absolut de proprietate se exercită pe 60% din magazinele implicate în tranzacţie, a precizat sursa.

    Kingfisher a anunţat joi că a preluat de la compania franceză de retail Group Bresson cele 15 magazine Bricostore din România, cu vânzări de 131 milioane de euro anul trecut, şi ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Scăderea preţului aurului a redus cu 560 miliarde de dolari valoarea rezervelor băncilor centrale şi FMI

     Băncile centrale deţin 31.694,8 tone metrice de aur, reprezentând 19% din deţinerile totale la nivel global, potrivit datelor World Gold Council, transmite Bloomberg.

    Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011.

    La preţurile record din vara lui 2011, rezervele băncilor centrale şi ale FMI valorau aproape 2.000 miliarde de dolari.

    SUA şi Germania deţin cele mai mari rezerve de aur, care reprezintă 70% din rezervele totale ale băncilor din aceste ţări. Rusia, aflată pe locul 7 în topul rezervelor, cu 976,9 tone, a cumpărat masiv aur în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a crescut profitul net al Agricover Credit IFN cu 46% în 2012

    ”Faptul că facem parte dintr-un grup puternic, Agricover, care oferă soluţii complete pentru agricultură, ne ajută să înţelegem mai bine decât alţi finanţatori care sunt problemele fermierilor. Aceştia au nevoie de capital de lucru şi resurse pentru investiţii, iar noi dispunem de lichidităţile necesare datorită fondurilor proprii, a parteneriatelor cu băncile şi cu fondurile internaţionale”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN.
    Informaţii financiare la 31.12.2012
    Profit net: 11,2 milioane de lei, în creştere cu 46% faţă de 31.12.2011
    Fonduri proprii: 80. 282.073 lei
    Solvabilitate: 28,4%
    Valoarea creditelor acordate: 413 milioane lei

    Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1,3% din total credite
    în 2012, Agricover Credit IFN a atras 12,5 milioane de euro de la International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste 147 de milioane de lei de la băncile locale. Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% faţă de  2011.
    Agricover Credit IFN îşi va continua dezvoltarea, propunându-şi să devină, pe termen lung, unul dintre liderii din agrifinance.

    Societatea mizează pe cunoaşterea foarte bună a agricultorilor şi pe relaţia cu ei. În 2013, compania estimează o creştere a plasamentelor cu 33% faţă de anul precedent şi atragerea a cel puţin 400 de clienţi noi. ”Creditul pentru utilaje second hand lansat în luna martie se bucură deja de un mare succes printre fermieri”, a spus Robert Rekkers, care a precizat că alte produse destinate agricultorilor vor fi lansate în mai şi la toamnă.

    Agricover Credit IFN are o echipă mobilă de specialişti, care tratează cererile de finanţare în mod operativ şi flexibil. Astfel, evaluarea dosarului de creditare se face rapid, în maximum  şapte zile, iar obţinerea finanţării depinde de o serie de condiţii precum suprafaţa terenului deţinut, experienţa şi vârsta fermierului, dar şi dotarea de care dispune ferma.

    Robert Rekkers susţine că modelul de business al Agricover Credit IFN este bazat pe experienţa relaţiilor cu agricultorii pe care o are grupul Agricover, pe sinergiile care se construiesc în cooperarea interdivizionară, acestea fiind câteva dintre avantajele faţă de ceilalţi finanţatori care se adresează domeniului agricol. „în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii vedem o creştere importantă de cerere în 2013 şi sperăm că va fi chiar un an bun în termeni de plasamente, deşi contextul economic în România rămâne fragil”, a mai declarat Robert Rekkers.
    Înfiinţată în 2008, Agricover Credit IFN este singura instituţie financiară non-bancară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

    Agricover Credit IFN a înregistrat o creştere rapidă ajungând, în numai câţiva ani, să fie unul dintre jucătorii importanţi în finanţarea producătorilor agricoli. Societatea este condusă din ianuarie 2013 de Robert Rekkers, în calitate de director general, şi Liviu Dobre, director general adjunct.
    Agricover Credit IFN face parte din grupul Agricover, cel mai important furnizor de soluţii complete pentru agricultură din România.
     

  • PayU: 0,19% tentative de fraudă la plata online anul trecut

    Deşi valoarea asociată fraudelor a crescut cu 37%, numărul tentativelor de fraudă este în scădere de la un an la altul.

    Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%).

    “În 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic număr de tentative, sub 3% din total. Observăm în prezent o crestere a vârstei medii a celui care încearcă o fraudă, de la puţin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evoluţie semnificativă a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinţe, împreună cu cresterea preferinţei pentru produse cu livrare fizică sau produse mai scumpe, demonstrează că persoanele care încearcă să fraudeze sunt tot mai bine pregătite si mai îndrăzneţe. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online”, explică Anamaria Pîrjol, Risc & Customer Experience Manager PayU România.

    Astfel, în perioada 2013 – 2014, strategia de securitate a companiei vizează integrarea serviciilor de antifraudă din toate ţările în care operează pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel internaţional, în timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plată online noi.

    Cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia si 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania si Canada.

    Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

    “Datele identificate în sistemul PayU arată încă o dată că în comerţul electronic nu există limite si că toţi jucătorii pot acţiona la nivel global. România este o ţară foarte bine securizată în privinţa plăţilor online, însă tendinţele observate arată că există provocări si că investiţiile în securitate trebuie să fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezintă punctul central în jurul căruia a fost construită platforma si mergem chiar mai departe, colaborând foarte strâns cu autorităţile locale. în 2012, numărul dosarelor în care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 în 2011”, explică Anamaria Pîrjol.

  • Care sunt oraşele unde apartamentele se scumpesc?

     La nivelul marilor oraşe ale ţării însă, evoluţia preţurilor apartamentelor noi şi vechi din ultima lună nu a fost una liniară. Trei centre regionale s-au menţinut pe plus, în vreme ce alte două au fost marcate de  scăderi.

    Cluj-Napoca este oraşul unde preţurile au crescut cel mai mult în martie. Indicele Imobiliare.ro a ajuns aici la 930 de euro pe metru pătrat, valoare cu 2,8% mai mare decât cea consemnată în februarie 2013 (905 euro pe metru pătrat) şi cu 1,1% mai mică decât cea din martie 2012 (940 de euro pe metru pătrat). în oraşul din vestul ţării, preţurile cerute pentru locuinţele din blocurile vechi s-au majorat în ultima lună cu 1,3%, de la 970 la 983 de euro pe metru pătrat.

    Tot pe un trend ascendent s-au situat şi unităţile locative nou-construite: acestea au consemnat un avans de 3%, de la 854 la 880 de euro pe metru pătrat.

    Bucureştiul se înscrie de asemenea pe lista oraşelor în care apartamentele s-au scumpit în ultima lună. Preţul mediu cerut în Capitală pentru locuinţele noi şi vechi a ajuns la 1.108 euro pe metru pătrat, în creştere cu 0,8% faţă de nivelul atins în februarie (1.099 de euro pe metru pătrat).

    Valoarea actuală este cu 3,2% mai mică decât cea consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 1.145 de euro pe metru pătrat. Interesant este că apartamentele noi şi vechi s-au scumpit faţă de februarie 2013 în egală măsură, mai exact cu 0,9%: preţurile cerute pentru cele două categorii de apartamente se ridică la 1.251 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.240 de euro pe metru pătrat în luna precedentă) şi, respectiv, 1.029 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.020 de euro pe metru pătrat).

    Timişoara este cel de-al treilea mare oraş al ţării în care pretenţiile vânzătorilor s-au majorat în martie; creşterea a fost de 0,6%, de la 787 la 792 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, preţurile actuale sunt 2,6% mai mici decât în urmă cu 12 luni. şi în oraşul de pe Bega tendinţa de scumpire a locuinţelor a fost susţinută de segmentul nou şi de cel vechi deopotrivă. în cel dintâi caz a fost consemnată o majorare de 1,8% a preţului mediu cerut, de la 827 la 842 de euro pe metru pătrat. în cel de-al doilea, avansul a fost ceva mai redus, respectiv 0,5%, de la 777 la 781 de euro pe metru pătrat util.

    În Constanţa, pe de altă parte, a avut loc cel mai mare declin în ultima lună, respectiv 1%. Totodată, în oraşul de la malul mării se înregistrează cea mai mare diferenţă de preţ la 12 luni, respectiv 5,5%. Vânzătorii din Constanţa cer acum, în medie, 865 de euro pe metru pătrat util, în scădere de la 874 de euro pe metru pătrat. Cel mai mult – cu 1,2%  – s-au depreciat locuinţele din blocurile vechi, de la 866 la 856 de euro pe metru pătrat. Preţurile apartamentelor noi au scăzut cu 0,8%, de la 904 la 897 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, Indicele Imobiliare.ro indică o scădere de 0,9%, de la 862 la 854 de euro pe metru pătrat util; diferenţa faţă de acum 12 luni este egală cu cea consemnată la 31 de zile, respectiv 0,9%. în oraşul de la poalele Tâmpei, cel mai mult s-au ieftinit locuinţele noi; preţul cerut pentru acestea este de 921 de euro pe metru pătrat, cu 1% mai puţin faţă de valoarea atinsă în februarie (930 de euro pe metru pătrat).

    Pe de altă parte, scăderea consemnată de apartamentele vechi a fost una extrem de redusă – 0,1%; preţul mediu cerut pe acest segment este de 847 de euro pe metru pătrat, în scădere de la 848 de euro pe metru pătrat.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 600.000  de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Kludi România a încheiat 2012 cu afaceri de 1,81 mil. euro

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei, susţinută de la an la an, se datorează mai ales schimbării comportamentului clienţilor finali, care caută cel mai bun raport calitate-preţ. Pe fondul crizei economice, aceştia s-au orientat cu precădere către produsele de o calitate superioară, care le oferă garanţia investiţiei pe termen lung. În acest context, categoria “Smart Luxury”, care include produse multifuncţionale, înalte calitativ, dar disponibile la preţuri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzărilor în lei şi cu 126% ca valoare a vânzărilor în euro, faţă de acum patru ani.

    În plus, Kludi România a adoptat anul trecut o serie de măsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistrate de companie. Un pas important este creşterea prezenţei produselor companiei în magazinele de tipul “do-it-yourself” (DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalul afacerilor Kludi s-a triplat în ultimul an – de la 4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansat şi patru game de produse dedicate exclusiv acestui sector, care sunt create şi ambalate special pentru a fi uşor de instalat atât de profesioniştii în domeniu, cât şi de către clienţii mai puţin experimentaţi.

    “Kludi România a reuşit şi în acest an să meargă contra curentului şi să aibă un trend ascendent din punct de vedere al rezultatelor financiare, în pofida scăderii din ultimii ani a pieţei de baterii sanitare, sisteme de duş şi accesorii”, a spus Florin Barabaş, managing directorul companiei.

    Reţeaua de distribuţie a produselor Kludi România a continuat să se dezvolte, numărul punctelor de vânzare majorându-se anul trecut cu 38 de unităţi faţă de anul anterior.
     

  • COPLATA a intrat în vigoare. Ce sumă vor plăti pacienţii spitalelor din ţară la externare

     Coplata, în valoare de 5 lei la Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu Severin

    Pacienţii care din 1 aprilie se internează la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Drobeta Turnu Severin vor achita la externare 5 lei, valoarea coplăţii fiind stabilită în Consiliul de Administraţie al unităţii medicale.

    Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Drobeta Turnu Severin, Doina Borugă, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că banii vor fi achitaţi la externare de către pacienţii internaţi începând cu data de 1 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât aur există în lume?

    Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi investitori este de părere că totalul cantităţii de aur de pe suprafaţa pământulu ar putea încăpea într-un cub cu dimensiunea laturii de doar 20 de metri. Dar cum am putea calcula cu siguranţă această valoare?

    O cifră folosită deseori de investitori vine de la Thomos Reuters GFMS care publică anual studii referitoare la piaţa aurului. Ultima valoare furnizată de aceştia spune că ar fi vorba despre 171.300 de tone existente în întreaga lume, iar un cub de 20,7 metri ar fi suficient pentru a încadra această valoare.

    Ar ajune la 9.8 metri deasupra suprafeţei pământuli dacă ar acoperi terenul de tenis de la Wimbledon.Dar valoarea furnizată de GFMS a fost contestată: alţi specialişti sunt de părere că ar exista circa 2,5 milioane de tone de aur în lume, de 16 ori mai mult decât estimarea GFMS. Asta ar duce la un cub cu diametrul de 50 de metri şi un turn de 143 metri peste terenul central de la Wimbledon.

    De ce sunt estimările atât de diferite ?
    Unul dintre motive ar fi că aurul a fost ascuns în mine perioade lungi de timp, de peste 6.000 de ani, potrivit istoricului specialist în aur Timothy Green.Primele monede din aur au fost fabricate în jurul anului 550 î.HR sub regale Croesus din Lidia, o provincie din Turcia de astăzi şi a devenit metodă de plată acceotat de negustori şi de soldaţii mercenari din jurul Mediteranei. Până în 1492, anul în care Columb a navigat spre America, peste 12.780 de tone de aur ar fi fost extrase, potrivit GFMS .

    Investitorul James Turk, fondatorul Gold Money, site prin care se care tranzacţionează online aur şi argint, crede că din cauza metodele miniere de extracţie primitive valoarea totală a aurului ar fi fost supraestimată. Aproximarea lui referitoare la valoarea aurului mondial este de 155.244 tone, o valoare aparent mică dar echivalentă cu circa 950 de miliarde de dolari.

    Există totuşi o serie de comentarii care spun că aceste valori sunt mult prea scăzute : “Doar în mormântul lui Tutankhamon ar fi existat 1.500 de tone de aur. Imaginaţi-vă că a mai existat aur şi în alte morminte care a fost furat înainte de a fi înregistrat”, a declarat Jan Skoyles, specialist în investiţii în aur la The Real Asset Company.

    De asemenea, China nu oferă date concrete referitoare la extracţiile de aur de pe suprafaţa ţării, iar în Columbia, de exemplu, se fac multe extracţii miniere de aur ilegale.

    Aceste valori sunt speculative, singura certitudine fiind că nu vom rămâne fără aur în curând. Un studiu american spune că 52.000 de tone de aur se află încă în pământ şi este pe punctul de a fi extras descoperit.

  • Programul Rabla 2013 începe din aprilie, valoarea voucher-ului va fi exprimată în euro

     Ministrul Rovana Plumb a anunţat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Ploieşti, că autorităţile sunt “în perioada de evaluare şi analiză” a programului de înnoire a parcului auto şi că anul acesta implementarea programului Rabla se va face începând cu 15 aprilie “în mod cert”.

    Ministrul a precizat că valoarea unui tichet în cadrul programului Rabla va fi de 1.500 de euro, dar a adăugat că nu poate spune câte astfel de tichete vor fi emise.

    “Încercăm să concentrăm în aşa fel încât să avem o singură emisie de vouchere pe tot anul”, a adăugat Rovana Plumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro