BusinessMagazin

Tag: valoare

  • A început businessul cu un credit, iar acum deţine unul dintre cele mai căutate branduri vestimentare

    El a apelat iniţial la tatăl lui, CEO al unei companii ce comercializează sisteme de iluminat, dar acesta a refuzat să îi dea bani; Cridland a apelat atunci un credit pentru start-up-uri în valoare de 6.000 de lire sterline.

    Cu ajutorul prietenei sale Debs Marx, care se ocupă de aspectul financiar al afacerii, Cridland a reuşit să obţină venituri de aproape 250.000 de lire sterline în 2016. La începutul acestei săptămâni, el a deschis primul magazin în Londra, într-un cartier select.

    Succesul lui Cridland se datorează faptului că oferă o garanţie de 30 de ani pentru hainele sale: dacă acestea se rup sau se decolerează, ele pot fi restaurate gratuit de companie. Actori cunoscuţi precum Daniel Craig sau Ben Stiller s-au arătat încântaţi de idee, fiind surprinşi purtând pantalonii vânduţi de Cridland.

  • De ce o amendă de 5 miliarde de dolari nu înseamnă nimic pentru Facebook

    Facebook a fost sancţionată, recent, cu o amendă de 5 miliarde de dolari pentru modul în care a gestionat datele personale ale utilizatorilor.
     
    Valoarea amenzii i-a deranjat însă pe analiştii de la Business Insider, care scriu că Mark Zuckerberg se simte ca Donald Trump în timpul campaniei din 2016, atunci când a declarat că ar putea împuşca pe cineva în Times Square fără să piardă vreun vot.
     
    5 miliarde de dolari ar putea părea o valoare imensă, dar reţeaua de socializare produce această sumă la fiecare 49 de zile. 5 miliarde de dolari reprezintă sub 1% din valoarea de piaţă a companiei. Prin urmare, amenda nu reprezintă prea mult pentru miliardarul care conduce Facebook.
     
    Deşi scandalul Cambridge Analytica părea destul de mare pentru a impune măsuri mai stricte celor de la Facebook, s-a dovedit că cei responsabili au decis să folosească, încă o dată, un ton blând la adresa reţelei de socializare. În comisia federală care a decis valoarea amenzii activează doi democraţi – ambii au votat pentru măsuri mai aspre – şi trei republicani, toţi în favoarea amenzii de 5 miliarde.

  • Oraşul din România unde piaţa imobiliară este în clotot. Valoarea tranzacţiilor a explodat la 600 mil. euro

    Cele mai multe tranzacţii din Cluj-Napoca au vizat, în 2018, apartamentele, aproape 6.000 de contracte fiind încheiate anul trecut, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, expertul imobiliar Adrian Vascu, realizatorul Ghidului Tranzacţiilor Imobiliare.

    „Ghidul Tranzacţiilor Imobiliare, aflat la a şasea ediţie, are la bază datele pe care Primăria Cluj-Napoca le colectează din contractele de vânzare-cumpărare. Anul trecut au fost înregistrate un număr de 8.697 de tranzacţii imobiliare în valoare de 642 de milioane de euro, de patru ori mai mult faţă de anul 2013, când am realizat primul ghid, atunci valoarea fiind de 156 de milioane de euro. Cele mai multe tranzacţii au fost anul trecut apartamentele – aproape 6.000, apoi case, terenuri şi alte proprietăţi. Achiziţiile persoanelor fizice au fost finanţate în proporţie de peste 80% din surse proprii. Cea mai valoroasă tranzacţie a fost realizată de o persoană juridică şi a inclus o clădire de tip comercial în valoare de 8,7 milioane de euro, iar cea mai scumpă casă s-a tranzacţionat la 650.000 de euro”, a spus Vascu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce lecţie mai puţin obişnuită a oferit studenţilor Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu

    ,,Se cuvine ca astăzi, promoţia pe care o reprezentaţi să îi poarte numele (Petrache Poenaru – n.r.) şi să fiţi mândri de acest nume. (…) Dragi ingineri tineri, sigur, terminaţi o şcoală de care nu aveţi cum să nu fiţi mândri. (…) Sunteţi, aţi fost studenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Fără îndoială, una din cele mai bune universităţi pe care le are nu numai România, ci şi această parte de lume. E o şcoală care v-a dat valoare”, a declarat Ecaterina Andronescu în faţa absolvenţilor.

    Ministrul Educaţiei a continuat printr-o demonstraţie în faţa celor peste 3.000 de absolvenţi de Politehnică.

    ,,Şi, dacă vorbim de valoare, daţi-mi voie să fac aici, în faţa voastră o încercare. Îmi cer scuze celor care ştiu ceea ce vreau eu să fac acum. Am în mâinile mele două bancnote, una este de 100 de lei, alta este de 10 lei şi vreau să vă întreb dacă le vreţi. Le vreţi? OK. Atunci, o să le mototolesc şi o să vă întreb dacă le mai vreţi”, a mai adăugat aceasta.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca a depăşit anul trecut 600 de milioane de euro

    Cele mai multe tranzacţii din Cluj-Napoca au vizat, în 2018, apartamentele, aproape 6.000 de contracte fiind încheiate anul trecut, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, expertul imobiliar Adrian Vascu, realizatorul Ghidului Tranzacţiilor Imobiliare.

    „Ghidul Tranzacţiilor Imobiliare, aflat la a şasea ediţie, are la bază datele pe care Primăria Cluj-Napoca le colectează din contractele de vânzare-cumpărare. Anul trecut au fost înregistrate un număr de 8.697 de tranzacţii imobiliare în valoare de 642 de milioane de euro, de patru ori mai mult faţă de anul 2013, când am realizat primul ghid, atunci valoarea fiind de 156 de milioane de euro. Cele mai multe tranzacţii au fost anul trecut apartamentele – aproape 6.000, apoi case, terenuri şi alte proprietăţi. Achiziţiile persoanelor fizice au fost finanţate în proporţie de peste 80% din surse proprii. Cea mai valoroasă tranzacţie a fost realizată de o persoană juridică şi a inclus o clădire de tip comercial în valoare de 8,7 milioane de euro, iar cea mai scumpă casă s-a tranzacţionat la 650.000 de euro”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei care credeau că se îmbogăţesc din bitcoin îşi pun mâinile în cap: Moneda digitală scade cu peste 10% în weekend

    Valoarea monedei digitale bitcoin a scăzut de vineri până luni cu 11%, potrivit Bloomberg, ceea ce reduce avansul de care s-a bucurat criptomoneda în 2019.

    Bitcoin a scăzut de vineri până luni dimineaţă cu 11% şi a ajuns să se tranzacţioneze la 10.901 dolari în jurul orei 2.00 dimineaţa (ora României), însă bitcoin a rămas cu o creştere de peste 200% de la începutul anului.

    Luni, la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 10.877 dolari per monedă, cu o scădere de 7,1%, la o capitalizare totală de peste 195 miliarde dolari, potrivit platformei CoinMarketCap.

    În acelaşi timp, moneda Ethereum se tranzacţionează la 294 dolari, cu o capitalizare de 31,4 miliarde dolari, în scădere cu 5,3%.

    Optimismul generat de ideea unui potenţial fenomen de adopţie „în masă” – alimentat de anunţul Facebook cu privire la lansarea monedei digitale Libra – a alimentat valoarea bitcoin în ritm accelerat luna trecută şi le-a dus până la nivelul din ianuarie 2018, înainte ca întreaga piaţă să scadă dramatic.

     

     

     

  • Apple a înregistrat o cădere de 9 miliarde de dolari, după anunţul plecării unui apropriat al lui Steve Jobs din companie

    Acţiunile companiei Apple au înregistrat o cădere de 1.4% joi, imediat după ce a fost anunţată despărţirea de Jony Ive, una dintre cele mai importante personalităţi din companie. Ives este creditat cu aspectul actual al produselor Apple.

    ”Cât valora Jony Ive pentru Apple? Piaţa spune 9 miliarde de dolari” titrează Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Valoarea darului primit de Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu la nuntă

    Darul de la nunta lui Claudiu Manda cu Olguţa Vasilescu a fost publicat în ultima declaraţie de avere depusă de Claudiu Manda la Senat, în data de 14 iunie 2019.

    Conform declaraţiei de avere, Claudiu Manda Manda şi Olguţa Vasilescu au primit la nuntă 246.400 de euro, 334.000 lei şi 5.200 de dolari, adică, un total de circa 320.000 de euro.

    Pe lângă aceşti bani, Claudiu Manda a declarat şi bunuri pentru casă în valoare de aproximativ 30.000 de euro, primite la cununia civilă.

    În declaraţia de avere, Claudiu Manda, care va deveni europarlamentar, deţine şi o maşină de lux, cumpărată în rate leasing până în 2023, un ceas de mână de 33.000 de lei şi bijuterii 3.500 de euro. Şi soţia sa, fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu are un ceas de mână în valoare de 33.000 de lei şi bijuterii în valoare de 10.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când un nume înseamnă câteva miliarde de dolari

    Amazon depăşeşte astfel Apple (care se află pe locul doi, cu 309,5 miliarde de dolari) şi Google (care se află pe locul trei, cu 309 miliarde de dolari), potrivit topului BrandZ din 2019 al celor mai valoroase mărci globale, publicat săptămâna trecută de companiile WPP şi Kantar la bursa din New York Stock Exchange. Dacă în 2016 pe primul loc se clasa Microsoft, acum Amazon domină topul: valoarea mărcii a crescut cu 52% faţă de anul anterior, până la 315, 5 miliarde de dolari.
    Topul 100 BrandZ a fost lansat începând cu anul 2016, iar încă de atunci a fost condus de companiile din tehnologie. Sectoarele tehnologie, financiar şi retail domină, reprezentând mai mult de două treimi din valoarea totală a mărcilor.
    În topul primelor 10 mărci ca valoare, Facebook rămâne pe locul şase, în timp ce Alibaba a urcat două locuri, până pe locul 7, graţie unei creşteri de 16% faţă de anul trecut, ajungând la 131,2 miliarde de dolari. Alibaba a depăşit Tencent şi a devenit marca chinezească cu valoarea cea mai mare. Tencent a coborât astfel trei locuri până pe poziţia a opta, în scădere cu 27% faţă de anul trecut până la 130,9 miliarde de dolari, potrivit concluziilor BrandZ.
    Cea mai rapidă evoluţie din acest an a fost înregistrată de Instagram (care ocupă locul 44, valorând 28,2 miliarde de dolari), urcând 47 de locuri, în creştere cu 95% în valoare faţă de anul trecut. Alte mărci care au înregistrat creşteri mari sunt Netlifx (în creştere cu 65%, până la 34,3 miliarde de dolari), Amazon (în creştere cu 52% se află pe locul 1, cu o valoare de 315,5 miliarde de dolari), Uber (în creştere cu 51%, locul 53, 24,2 miliarde de locuri).
    Cei care au realizat clasamentul spun că aproape 328 de miliarde de dolari a fost adăugată anul trecut la topul BrandZ al celor mai valoroase 100 de mărci din lume ca urmare a modificării tarifelor comerciale între Statele Unite şi China. Valoarea cumulată a mărcilor a ajuns astfel la 4,7 mii de miliarde de dolari – echilvalentul aproximativ al Produsului Intern Brut combinat al Spaniei, Coreei de Sud şi al Rusiei şi sesizează cei care au comunicat studiul. Mare parte din această valoare este generată de mărcile ce oferă tehnologie pentru consumatori, care împreună reprezintă mai mult de 1.000 de miliarde de dolari. În rândul acestora se află nou-venita companie chinezească de telefoane şi dispozitive mobile Xiaomi (locul 74, 19,8 miliarde de dolari), care înregistrează creşteri în pieţe precum Rusia, India sau Malaezia.
    O altă concluzie rezultată a studiului este că segmentul produselor de lux este cel care are cea mai mare creştere (+29%), acesta fiind urmat de retail (+25%), creşteri alimentate de preferinţa pentru canalele digitale ale consumatorilor din generaţiile Y si Z. De asemenea, se distinge o nouă generaţie de mărci – mărcile generaţiei Z (apărute după 1996), care au un ritm de creştere la mare distanţă de celelalte, pentru că acestea adaugă mai multă valoare clasamentului în fiecare an – aproape de patru ori mai mare decât cea creată de mărcile apărute în era milenialilor, între 1977 şi 1995. Un total de 23 de mărci ale generaţiei Z apar în topul 100 cu vârsta medie de 16 ani comparativ cu 18 mărci ale generaţiei mileniale care au în medie 33 de ani.