Ca in orice conflict, adevarul se afla undeva la mijloc. Poate
si angajatii au gresit, pentru ca nu au raspuns suficient de repede
noilor cerinte ale angajatorilor, nu au reusit sa inteleaga ca
vremurile bune au trecut si ca acum trebuie sa munceasca mai mult
pe aceiasi bani sau chiar mai putini. Pe de alta parte, nici
angajatorii nu au fost niste sfinti, ba chiar au profitat exagerat
de noile conditii de pe piata muncii si au inceput sa-si exploateze
angajatii, abordare care acum se intoarce impotriva lor si pentru
care platesc cu varf si indesat. Fara sa cunoasca in amanunt Codul
muncii sau fara sa le pese ca ar putea fi pusi sa dea socoteala,
multi dintre angajatori au facut de la inceputul crizei o serie de
greseli in relatia cu angajatii si mai ales in felul cum aleg sa
puna punct acestei relatii.
Multe dintre greseli ar putea fi usor evitate, spun avocatii
specializati in astfel de litigii, iar aceasta ar trebui sa fie o
preocupare serioasa a managerilor din companii, in special a
managerilor de resurse umane, de vreme ce, din cauza acestor
greseli, au ajuns sa faca de risipa de bani, eforturi si nervi, de
cand angajatii au inteles ca isi pot da foarte usor angajatorii in
judecata. Iar faptul ca legislatia muncii este (inca) foarte
protectoare cu angajatii ar trebui sa fie un motiv in plus de
ingrijorare. “Practic, daca ar fi sa ne uitam la toate companiile
din Romania, cred ca 99% ar fi gasite cu probleme de resurse
umane”, spune avocatul Iulian Patrascanu, managing partner in
cadrul casei de avocatura Fine Law, Patrascanu si Asociatii.
El s-a specializat pe litigiile de munca, un segment extrem de
infloritor pentru avocati in aceasta perioada. “Noi nu lucram pe
cazuri de concedieri colective, ci reprezentam cazuri individuale,
cele mai multe ale managerilor sau ale specialistilor care sunt
concediati sau carora li se pregateste inlaturarea din firma”,
explica Patrascanu.Unii angajati apeleaza la avocati pentru ca nu
vor sa fie nedreptatiti, iar altii doar pentru a se razbuna. In
oricare dintre situatii, avocatii spun ca este destul de usor sa
gaseasca nereguli in compania respectiva si ca este surprinzator ca
firmele fac in continuare aceleasi greseli, desi sunt constiente de
riscurile pe care si le asuma.
Cel mai adesea, nemultumirile angajatilor sunt legate de
programul de munca. Desi in contractul individual de munca este
unul dintre primele elemente specificate, rareori programul fix
este respectat. Aceasta a devenit o problema abia dupa ce
angajatorii au inceput sa nu mai plateasca orele suplimentare
petrecute la birou. Asa ca angajatii s-au revoltat si au cerut
sfatul avocatilor. “Daca in contractul individual de munca se
mentioneaza ca programul de lucru normal este de opt ore pe zi, a
solicita salariatului sa se prezinte la serviciu in alt interval
orar necesita incheierea unui act aditional la contractul de munca,
in care sa se prevada expres faptul ca salariatul este supus unui
program de lucru inegal”, precizeaza Iulian Patrascanu.
O alta greseala frecventa pe care o fac angajatorii este legata
de modul cum desfiinteaza un loc de munca. In aceasta capcana au
cazut multe companii in ultimii doi ani, de cand s-a dezlantuit
valul de concedieri. Premisa de la care au plecat este corecta – un
om poate fi concediat fara repercusiuni sau explicatii adiacente
atunci cand postul sau este desfiintat. Dar si desfiintarea se face
tinand seama de anumite reguli, avertizeaza specialistii in
legislatia muncii. “Daca angajatorul doreste desfiintarea unui
anumit post pentru motive economice, iar in societatea respectiva
exista mai multe posturi similare, alegerea postului ce se va
desfiinta nu trebuie sa fie aleatorie, ci trebuie avute in vedere
criterii subiective, cum ar fi daca salariatul este unic
intretinator de familie, dar si de performanta profesionala, caz in
care este nevoie de o testare a tuturor salariatilor de pe acele
posturi”, subliniaza Patrascanu.
Avocatii mai spun ca o alta problema este legata de modul cum
angajatorii fac retinerile de salarii atunci cand oamenii isi
creeaza datorii fata de companie, prin depasirea bugetelor
personale alocate sau alte cheltuieli facute pe banii companiei.
Nici aici angajatorii nu sunt scutiti de pericolul de a fi dati in
judecata, de vreme ce legea spune ca retinerile de salariu nu pot
avea loc decat daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila. De asemenea, retinerile nu pot depasi o treime din
salariu, iar daca exista si alte titluri executorii impotriva
salariatului respectiv, retinerile nu pot fi mai mari de o cincime
din salariu.
Asa cum demisiile impun o perioada de preaviz, si concedierile
ar trebui sa se faca pe acelasi principiu. Angajatorii trebuie sa
fie foarte atenti la acest aspect, pentru ca altfel se pot trezi in
fata unei hotarari judecatoresti care ii obliga sa anuleze
concedierea. Nu este singura greseala in procesul concedierii.
Adesea, firmele ascund decizia de a trimite acasa un om din
companie in spatele unor motivatii precum “abatere disciplinara”
sau “necorespundere profesionala”. Desi ele reprezinta argumente
valabile pentru concedierea unui angajat, ele sunt, totusi, destul
de greu de dovedit, asa ca angajatorii trebuie sa fie cu ochii in
patru si in ceea ce priveste acest aspect.
Acum trei-patru ani, angajatii care isi negociau salariile in
euro sau dolari se considerau norocosi si privilegiati. Acum sunt
insa nemultumiti, pentru ca deprecierea monedei nationale a depasit
cursul intern stabilit la angajare si renegociat in fiecare an.
Desi initial a fost o metoda foarte buna de a atrage candidati
valorosi, acum unii au ajuns buni de plata. “Sunt angajati care cer
in instanta diferenta de bani intre cursul intern, care de obicei
este mai mic, si cursul BNR, care este mai mare, intrucat cursul de
referinta pentru platile in lei este cursul BNR”, explica avocatul
de la Fine Law. Sigur, diferentele despre care vorbeste Patrascanu
sunt realmente sesizabile atunci cand vorbim despre salarii de
peste 1.000 de euro, deci pentru pozitii de specialisti, middle
manageri sau top manageri. Numerosi angajati se plang de faptul ca
trebuie sa participe la traininguri tinute in weekend. Desi pentru
angajatori trainingurile reprezinta beneficii extrasalariale
oferite personalului, indiferent de momentul in care se desfasoara
sau durata lor, pentru angajati sunt mai degraba ore suplimentare,
atunci cand au loc in afara orelor de program, in special in zilele
libere.
Toate acestea au crescut semnificativ activitatile caselor de
avocatura in segmentul de drept al muncii. “Toata economia a
trebuit sa se reajusteze, insa partea buna pentru noi, avocatii, a
fost ca am avut atatea zone noi catre care am putut sa ne
reorientam, iar conflictele de munca au fost una dintre ele”,
conchide Mihaela Buzila, directorul departamentului de consultanta
legala din cadrul KPMG Romania.
Buzila constata ca unele companii si-au invatat lectia si au
inteles ca este mai bine sa previi decat sa tratezi, iar acum
apeleaza la consultanta din partea avocatilor, pentru a evita
aparitia unor brese in structura lor de resurse umane, care sa
creeze o oportunitate angajatilor de a-i da in judecata. Cei ce nu
au inteles inca riscul trebuie sa stie ca daca ajung intr-un astfel
de conflict, solutia recomandata este reconcilierea amiabila.
Altfel, ar putea avea de suportat consecintele unei decizii
judecatoresti defavorabile lor, asa cum se intampla in mai bine de
jumatate dintre cazurile care ajung in instanta.