BusinessMagazin

Tag: restructurare

  • Ponta: Nu dăm afară zeci de mii de oameni. Desfiinţăm 60.000 posturi vacante şi restructurăm 2.800 din toate ministerele

     “Am văzut că «zeci de mii de oameni» dăm afară astăzi. Nu dăm afară zeci de mii de oameni, desfiinţăm cele 60.000 de posturi vacante, care însemnau în general mai multe posturi de conducere. Nu ne atingem nici măcar de posturile vacante din sănătate şi educaţie, însă în acest fel trecem la regula «unu la unu». Dacă vor pleca până la finalul anului cei 2.800 din aparatul central, din toate ministerele, Secretariatul General al Guvernului, cred că e un lucru bun sau, cel puţin, pentru un politician de dreapta e un lucru bun. Noi, cei de stânga, nu suntem foarte fericiţi că mai restructurăm aparatul public”, a afirmat Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El a adăugat că, probabil, un ministru de dreapta, precum cel al Economiei, Varujan Vosganian, va fi fericit cu un aparat guvernamental mai suplu, care cheltuie mai puţin, însă ministrul Vosganian a replicat în engleză “no comment” (fără comentariu – n.r.).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adio bani publici pentru salvarea băncilor europene

    “Dacă astfel de bănci sunt aproape de faliment, vor fi lăsate să se descurce singure şi nu vor mai avea acces la banul public”, a spus Almunia într-un interviu pentru ziarul german VDI Nachrichten, preluat de Reuters.

    Liderii UE au modificat regulile privind ajutorul statelor pentru băncile cu probleme, hotărând că restructurarea lor va trebui să fie suportată de acţionari şi de creditori. Conform planului adoptat la 10 iulie, orice bancă din UE care are nevoie de ajutor de stat va trebui ma întâi să prezinte un plan detaliat de restructurare care să-i asigure întoarcerea la viabilitate. Până în prezent era invers: băncile primeau mai întâi ajutorul şi abia apoi trebuia să prezinte un plan de restructurare. De asemenea, decizia UE, care va intra în vigoare la 1 august, prevede ca finanţarea restructurării unei bănci să fie făcută prioritar cu banii acţionarilor şi ai creditorilor, spre a evita folosirea banului public.

    Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va derula în al doilea trimestru din 2014 o nouă rundă de teste de soliditate financiară, cu scopul de a determina pregătirea lor pentru acordul Basel III, care ridică ştacheta în materie de calitate a capitalului. După precedenta rundă de teste, din 2011, Autoritatea a stabilit că băncile europene trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 mld. euro în total.

  • Germania a respins proiectului propus de CE privind restructurarea băncilor cu probleme

     Comisia Europeană a propus miercuri aşa-numitul “mecanism unic de rezoluţie” a băncilor aflate în pragul colapsului, al doilea pilon al uniunii bancare convenită de liderii europeni ca soluţie pentru criza datoriilor de stat.

    Primul pilon reprezintă noul sistem de supraveghere pentru băncile din zona euro şi din statele care vor solicita aderarea la uniunea bancară. Banca Centrală Europeană va prelua rolul de supraveghetor unic al băncilor europene începând din toamna anului viitor, potrivit celui mai recent calendar adoptat de autorităţi.

    Potrivit propunerii de miercuri a CE, un “comitet unic de rezoluţie” ar pregăti şi desfăşura restructurarea oricărei bănci aflată în situaţie de criză, din zona euro sau din statele UE care aderă voluntar la schemă. Responsabilitatea declanşării procedurii de rezoluţie ar reveni în mod exclusiv Comisiei Europene, iar mecanismul ar fi garantat şi finanţat dintr-un fond de rezoluţie format prin contribuţii de la industria financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ieri în Cipru, mâine-n UE: clienţii băncilor devin buni de plată

    “Trebuie să rupem cercul vicios între bănci şi state”, a spus ministrul irlandez Michael Noonan (foto), care a încheiat astfel în glorie mandatul ţării sale la preşedinţia UE. “Pentru prima oară, am ajuns la un acord care îi protejează pe contribuabili”, a spus, şi mai clar, Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez.

    Cu alte cuvinte, după ce până acum contribuabilii UE au finanţat salvarea băncilor cu echivalentul unei treimi din PIB între 2008 şi 2011, în unele cazuri până la ruinarea economiilor naţionale (cazul Irlandei, care a intrat din nou în recesiune, după ce ultimele date au arătat scădere economică de 0,2% în T4 2012 şi de 0,6% în T1 2013), gaura e atât de adâncă în acest sector, încât e de prevăzut că pentru alte salvări de bănci va trebui să vină şi rândul acţionarilor şi al clienţilor.

    Miniştrii au acceptat şi cererea Franţei ca Mecanismul European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro, să poată fi folosit la salvarea băncilor din zona euro. Mai rămâne acum de stabilit ce autonomie vor avea statele în raport cu viitoarea autoritate centrală bancară în deciziile de restructurare a băncilor, ţinând cont că până acum fiecare ţară şi-a protejat băncile preferate aşa cum a dorit.

    Germania, interesată să-şi păstreze acest control, a motivat că înfiinţarea unei noi autorităţi ar necesita modificarea tratatelor europene şi votul tuturor celor 28 de state membre, aşa încât o soluţie mai bună de tranziţie ar fi ca Banca Centrală Europeană să exercite acest rol din 2014 în colaborare cu statele membre, urmând ca o adevărată uniune bancară europeană, cu mecanisme comune de supraveghere, restructurare şi garantare a depozitelor, să fie constitută ulterior.

  • Michelin închide două fabrici, în Franţa şi Algeria, din cauza recesiunii prelungite din Europa

     Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.

    Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.

    Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.

    Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica iese din insolvenţă

    Valoarea creanţelor revendicate de cei 381 creditori însumează 5,4 mld. lei, din care 3,5 mld. lei au fost recunoscute de către administratorul judiciar.

    Hidroelectrica a fost restructurată şi rămâne cu 7 sucursale din 13, procesul urmând să genereze, printre altele, reducerea cu circa 300 a numărului de posturi şi o economie anuală la fondul de salarii estimată la aproximativ 6 milioane euro.

    Sucursalele Oradea, Sibiu, Slatina, Târgu Jiu, Buzău, Caransebeş au fost transformate în uzine şi integrate în sucursalele Cluj, Sebeş, Râmnicu Vâlcea, Porţile de Fier, Curtea de Argeş şi Haţeg. A şaptea sucursală este Bistriţa, care a preluat de la SH Buzău centralele Călimăneşti şi Movileni.

    Personalul va fi redus, în urma restructurării, cu încă 150 de salariaţi, după ce din iunie 2012 şi până în aprilie 2013 numărul de salariaţi a scăzut de la 5.239 la 4.866, prin pensionări şi concedieri.

  • Lazanu, BRD: trebuie să fim conştienţi că nu putem face restructurare până nu eficientizăm procesele interne

    Managerii ar trebui să conştientizeze nevoia de schimbare şI de tăiere a cheltuielilor  şi de faptul că nu ar mai trebui să se gândească la imaginea sau orgoliul ci la profitabilitatea companiei, afirmă Gianina Lazanu, director direcţia recuperare creanţe BRD Groupe Societe Generale.

    “Trebuie să fim conştienţI că nu putem face restructurare până nu eficientizăm procesele interne Nu trebuie să ne mulţumim doar cu realizarea acelui plan de reorganizare, acel plan trebuie urmărit să fim convinşi că a fost bine implementat, că există performanţă  şi nu că a fost un business plan  frumos şi care să dea bine în faţa creditorilor”, a  declarat Gianina Lazanu în cadrul evenimentului “Restructurarea, o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizat de Ziarul Financiar.

    Ea dă exemplul companiilor Flanco şI Leonardo, unde managerii au înţeles nevoia de reorganizare atunci când acestea au intrat în insolvenţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Director în BRD: Uneori, pentru că ţin prea mult la imaginea lor, unii patroni amână intrarea în insolvenţă

    “Un număr de 100.000 de firme în insolvenţă din 600.000 de active este o cifră îngrijorătoare, având în vedere că ritmul de regerare este extrem de redus. Aş vrea să spun că cele rămase pe piaţă nu au probleme, însă marea majoritatea ar nevoie de restructurare serioasă, în afara sau în insolvenţă”, a declarat Lazanu, care ocupă funcţia de director al direcţiei de restructurare creanţe BRD Societe Generale, la Conferinţa “Restructurarea – o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a prezentat principalele motive care au dus la intrarea în insolvenţă a firmelor din România, primtre acestea numărându-se investiţiile în alte sectoare de activitatea decât cele principale ale companiei respective, continuara investiţiilor nerentabile şi a contractelor care generau pierderi, dar şi neadaptarea la condiţiile actuale ale pieţei.

    “Au fost companii care deşi erau producători de anumite bunuri au cumpărat terenuri şi s-au apucat să dezvolte proiecte rezidenţiale. De asemenea, au continuat să facă investiţii nerentabile, crezând că piaţa va creşte la nesfârşit”, a afirmat Lazanu.

    În opinia sa, altă cauză este managementul defectuos, cei responsabili, în loc să gândească pragmatic, în termeni de protabilitate pentru firma respectivă, se gândesc la imaginea şi la orgoliul propriu.

    Întrebată despre cazuri de companii care au reuşit să se restructurze cu succes în insolvenţă, ea a dat ca exemplu retailerii Flanco şi Leonardo.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Afacerile HeidelbergCement au scăzut

    “Sperăm într-o reaşezare a situaţiei macroeconomice şi de relansare economică a ţării începând cu acest an şi, de asemenea, pe o piaţă care depinde foarte mult de condiţiile meteo, sperăm că vremea va fi favorabilă astfel încât lucrările din construcţii să poată fi demarate mai devreme comparativ cu anul 2012. Ar fi bine dacă anul acesta volumele vândute s-ar menţine la nivelul anului trecut”, a declarat Florian Aldea, directorul general şi preşedintele Carpatcement Holding.

    Unităţile de producţie a cimentului au avut anul trecut un grad de utilizare de 52-53%. Din totalul livrărilor de ciment, doar 8-9% au vizat lucrări de infrastructură, iar diferenţa a fost acoperită de alte tipuri de proiecte, în special private.

  • Cum s-a umflat necesarul de finanţare pentru Cipru la 23 mld. euro

    Motivul este legat de faptul că UE, FMI şi guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuţia Ciprului la 13 mld. euro, faţă de 6 mld. iniţial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe şi impuneri de noi taxe, privatizări, reeşalonarea datoriei publice de către creditorii privaţi autohtoni, credite externe şi probabil vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale băncii centrale.

    Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiţi pentru recapitalizarea băncilor şi reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia ţării, care anunţă deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistenţă financiară va fi adresată Parlamentului European şi preşedinţiei irlandeze a UE şi că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuţiile statelor membre ale zonei euro şi ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale şi sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susţinerea economiei cipriote şi a unor investiţii de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creşterii asistenţei financiare pentru Cipru, văzut de nemţi ca un paradis al spălătorilor de bani şi al oligarhilor ruşi.

    Explicaţia reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki şi Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, faţă de 5,8 mld. euro iniţial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.