Cititi mai multe www.mediafax.ro
Tag: fast-food
-
Taxa fast food apare din martie 2010
Taxa va fi platita de toate persoanele juridice care produc,
importa sau prepara alimente nerecomandate cu continut crescut de
sare, grasimi, zahar si cu aditivi alimentari, iar in aceasta
categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de
patiserie-cofetarie, snacksuri si chipsuri, precum si bauturile
racoritoare, cu exceptia apei plate imbuteliate sau apei minerale
imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si
legume.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
-
Ministerul Sanatatii vrea taxa pe fast food
“Intentionam introducerea unei taxe pe fast food, dulcuri,
bauturi carbogazoase pentru sustinerea unor programe nationale de
sanatate “, a anuntat, marti, intr-o conferinta de presa, ministrul
Sanatatii, Attila Cseke.
Acesta a spus ca a cerut Comisiei de sanatate a ministerului o
pozitie fata de aceasta propunere pentru a stabili cum pot fi
aplicate aceste taxe. De asemenea, ministrul a precizat ca va
discuta si cu producarii si distribuitorii acestor produse in
legatura cu modalitate aplicarii acestei taxe.Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro -
A plecat cel mai tare roman de la Mc Donald’s (SLIDESHOW)
“Voi incepe o cariera antreprenoriala in oricare alt domeniu in
afara de cel al restaurantelor, pentru ca mi-a ajuns”, a declarat
Marian Alecu. Alecu a adus operatunile Mc Donald’s in Romania la
afaceri de 108 mil. euro in 2008.Compania deschidea in urma cu 13 ani primul sau restaurant in
zona Unirii din Capitala, marcand totodata un record: restaurantul
din Europa cu cele mai mari vanzari in ziua deschiderii. Urmatorii
opt ani au fost insa dificili, avand in vedere ca bilantul
financiar a indicat pierderi substantiale la fiecare sfarsit de
an.“Am redus incet-incet pierderile, pentru ca din 2003 sa ajungem pe
zero si sa mergem inspre profit. In prezent, suntem o tara din
lantul McDonald’s cu profit decent”, declara Marian Alecu pentru
BUSINESS Magazin in urma cu un an. “De obicei, un consumator sta in
medie 20 de minute intr-un McDonald’s clasic. In cele de tip nou,
clientii petrec mult mai mult timp”. Astfel ca pe ansamblul unei
zile, restaurantele din Romania au in total 250.000-300.000 de
clienti, la nivel mondial media fiind de 42 de milioane.“Consumul se dubleaza de la an la an, iar aceasta crestere nu e
absorbita doar de noi, ci de catre toti jucatorii existenti pe
piata”, mai declara Alecu care plasa Big Mac pe primul loc al celor
mai vandute produse ale restaurantelor din Romania.In top se mai afla salatele, o categorie care aduce un sfert din
vanzari, urmate indeaproape de cafea. “Vanzarile la cafea au
crescut de 4-5 ori in ultimii doi ani, de cand am inceput sa
colaboram cu Kraft.” Tocmai din acest motiv, in curand va fi adus
in Romania si conceptul McCafé, constand in spatii dedicate acestui
produs, unde se vor putea servi diferite sortimente de cafea, dar
si produse adiacente, precum prajituri. Fructele de mare par a fi
insa principalul pariu pe care Marian Alecu il face acum cu piata
romaneasca. “E o provocare, dar credem ca in Romania consumatorul e
pregatit pentru asa ceva”, spune Alecu.
Cititi mai multe despre decizia lui Marian Alecu pe
www.zf.ro
Click aici pentru a citi mai multe despre strategia de criza a
Mc Donald’s.
Click aici pentru Topul celor mai mari retele de restaurante
din Romania. -
Top BM: Cele mai mari lanturi de restaurante din Romania – GALERIE FOTO
Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri.
Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC. Cele doua lanturi americane sunt totodata cele mai mari retele de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonald’s, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro, in timp ce KFC, intrat pe piata cu doi ani mai tarziu, are 33 de restaurante in Romania si a insumat anul trecut incasari de 40,5 milioane de euro.
Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonald’s a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Si KFC, franciza adusa in Romania de omul de afaceri Gabriel Popoviciu (care mai detine in Romania si franciza Pizza Hut), a avut o cifra de afaceri de 8,4 milioane de euro, in crestere cu 9%, in primele trei luni din 2009. In plus, cele doua noi locatii deschise anul acesta (cu o investitie totala de peste 2,1 milioane de euro – KFC Gara de Nord si KFC drive-thru de la Sibiu) vor fi urmate de alte doua, aflate acum in constructie – una in Bucuresti si una in Timisoara. “Vom continua sa deschidem noi restaurante daca vom avea ocazii bune, mai ales din punct de vedere imobiliar”, spun reprezentantii US Food Network, care opereaza reteaua KFC.
Burger King, al treilea mare lant de fast-food american si ultimul intrat pe piata locala, in aprilie 2008, numara deja 8 unitati si spera sa ajunga la 50 de locatii in urmatorii 5 ani. Oficialii Atlantic Restaurant System spun ca pana in aprilie 2009 au depasit deja planul de extindere cu 3 unitati, asa ca sunt “relaxati” in ceea ce priveste deschiderile: “Vrem ca anul acesta sa ne continuam dezvoltarea, deschizand noi locatii, dar momentan reanalizam conditiile pietei si incercam sa integram planul initial in contextul economic actual.” In momentul de fata, cele 7 restaurante Burger King din Bucuresti, plus cel deschis la Constanta, numara in medie peste 500 de clienti intr-o zi.
De partea cealalta a topului, proprietarii de restaurante traditionale anunta incasari in scadere pentru anul in curs si se vad in situatia de a-si domoli ritmul de extindere. Tocmai de aceea, omul de afaceri Dragos Petrescu, romanul cu cele mai multe restaurante, care detine, pe langa City Grill, si restaurantele Caru’ Cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe, a decis recent sa intre pe piata de fast-food, cu restaurantele Bundetot. Noul brand a venit ca o adaptare la contextul pietei, caci Petrescu a luat decizia de a se lansa intr-un business de tip fast-food dupa ce a remarcat tendinta de micsorare a notelor de plata din restaurantele traditionale.
Primul Bundetot a fost inaugurat in luna februarie 2009, avand la baza un plan de afaceri bazat pe o tranzactie medie de sub 4 euro/persoana. In prima luna, incasarile au fost de 25.000 euro, dar Petrescu spune ca e prea devreme sa vorbim de performantele noii locatii. Cert este ca Bundetot este baza extinderii lui Dragos Petrescu in acest an – in luna septembrie urmand sa fie inaugurate trei noi unitati la Focsani, Braila si Bacau.
Pe de alta parte, Petrescu se confrunta cu diminuarea incasarilor in celelalte restaurante, dar mizeaza totusi pe o stagnare a cifrei de afaceri in acest an, la 14 milioane euro. “Anul 2009 sta sub semnul scaderii notelor de plata, fenomen indus chiar de noi. Strategia adoptata este de a atrage clienti prin consum similar la preturi mai mici ca pana acum.” Prin urmare, chiar daca numarul clientilor (atrasi zilnic in restaurantele City Grill de ofertele speciale) a crescut cu circa 5%, notele de plata s-au diminuat in medie cu minimum 10%, asa ca, la finalul zilei, incasarile se situeaza tot sub linie. Clientii sunt si mult mai conservatori in momentul in care comanda, explica proprietarul City Grill. Cele mai afectate sunt restaurantele situate in centrele comerciale, dupa cum spune tot Dragos Petrescu: “Daca in restaurantele din centru vanzarile au crescut cu 10%, cele din centrele comerciale vand cu 20% mai putin”. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea), Petrescu lucreaza inca la proiectul celui mai mare City Grill, aflat in stadiu avansat de constructie si care ar trebui sa fie inaugurat la mijlocul verii. Odata deschisa noua locatie, City Grill va ajunge din urma lantul rival La Mama, care ocupa o pozitie mai sus in top, la diferenta de o unitate.
Catalin Mahu, proprietarul retelei, nu se grabeste insa sa isi mareasca numarul de unitati: “Strategia de extindere exista in continuare, dar toate la timpul lor”, spune el. Nici in cazul La Mama nu exista o scadere reala a numarului de clienti (care ajunge la 5.000 pe zi), ci doar o micsorare a valorii notei de plata (care a ajuns acum la aproximativ 15 euro, in loc de aproximativ 17-20 de euro in 2008). Mahu prefera insa sa vorbeasca “in lei” acum, “pentru ca folosirea euro inseamna automat o scadere cu 20%, din cauza volatilitatii crescute a monedei nationale.” Mahu, care detine, pe langa cele sase restaurante La Mama, si patru cafenele sub brandul Cafepedia, e in discutii pentru alte cinci locatii, dar se arata mai degraba precaut in privinta unei extinderi agresive: “Pe piata de restaurante, nu exista foarte multe lanturi si orice deschidere se face din profit. ”
De aceea, spune Mahu, prefera dezvoltarea in franciza: “E drept, in loc sa castigi 10 lei, castigi 2 lei. Dar nu trebuie sa muncesti pentru ei”. Ca si Petrescu de la City Grill, Mahu a observat un numar mai mare de clienti (plus 2-5%), dar si o scadere a notei de plata cu 10%. Pentru 2009, proprietarul La Mama preconizeaza stagnarea cifrei de afaceri, la 9 milioane de euro: “Am luat in calcul o scadere cu 10% a afacerii intr-un scenariu pesimist, iar intr-unul optimist, cifra de afaceri ar putea creste cu pana la 20%. Tarifele sunt insa cele de anul trecut. Prefer sa negociez la sange cu furnizorii sau sa import decat sa cresc preturile.”
-
Un sandwich de criza
Atunci cand a gasit pe biroul sau un plic de la Tribunalul Bucuresti, nu mica i-a fost mirarea lui Florin Balu, omul de afaceri din spatele lantului de restaurante de tip fast-food si producatorului de sandvisuri Snack Attack. Documentul din plic era o instiintare cu privire la un proces in instanta in care urma sa fie implicata compania sa. Furnizorul de carne de pui Convenience Prod, una dintre firmele de unde erau procurate pana anul trecut ingrediente pentru sandvisuri, a depus in instanta un dosar prin care solicita intrarea in insolventa a Snack Attack din cauza unor datorii neachitate, “fara a tine insa cont de acordul de esalonare a platilor incheiat intre cele doua parti”, dupa cum sustine Balu.
Datoriile totale ale lantului de restaurante catre furnizor au insumat 349.000 de lei (peste 83.000 de euro) si erau programate, conform acordului din aprilie, sa fie platite in mai multe transe, intr-un interval de sase saptamani, termenul final fiind 19 iunie. Snack Attack a emis in aprilie bilete la ordinele de plata pentru intreaga suma si achitase deja 75.000 de lei (aproape 18.000 de euro).“Plangerea vine la cateva luni dupa incetarea contractului cu acest furnizor. Snack Attack a inlocuit la finalul anului trecut carnea de pui folosita la prepararea sandvisurilor, din cauza nemultumirii fata de calitatea produselor”, afirma Florin Balu. Cu alte cuvinte, Balu sugereaza ca decizia sa de a inceta contractul din cauza ingredientelor primite de la furnizor ar fi tocmai motivul care a impins Convenience Prod sa aleaga calea justitiei in loc sa rezolve problema pe cale amiabila. Insa motivul incetarii contractului ar putea fi la fel de bine acumularea datoriilor si intarzierile de plata, iar furnizorul sa considere ca nu poate gasi alta solutie pentru a-si recupera banii.
In mod obisnuit, o datorie mai mica de 100.000 de euro nu ar trebui sa fie o problema pentru Snack Attack, cel mai mare producator de sandvisuri din Romania. Compania detine 17 restaurante in Bucuresti, numara 200 de angajati si produce 8.000 de sandvisuri triunghiulare zilnic, pe care le vinde in magazinele proprii si le distribuie in hipermarketuri precum Carrefour, Metro, Real sau Cora, in hoteluri – Novotel, Sofitel si Ibis, in diferite cafenele si in lanturile de benzinarii Petrom, OMV, Agip, MOL si Rompetrol.In total, afacerile companiei s-au cifrat anul trecut la 8,5 mil. euro (din care mai putin de 1% profit net), in crestere cu 27% fata de 2007, iar pentru acest an, Florin Balu se asteapta la 10 mil. euro: “In prezent, vanzarile au o evolutie foarte buna, salariile sunt platite la timp, iar activitatea nu inregistreaza nicio intrerupere”. Cu toate acestea, Tribunalul Bucuresti a admis la finalul lunii trecute cererea formulata de Convenience Prod pentru deschiderea procedurii de insolventa asupra Snack Attack, moment in care conducerea activitatilor acesteia din urma a fost preluata de A&A Consultants IPURL, administratorul judiciar al firmei.
Pus in fata faptului implinit, directorul general si actionarul Snack Attack a initiat recurs impotriva deciziei judecatoresti, dar, pana cand se vor lamuri lucrurile, compania este obligata sa treaca la al doilea pas din procedura de insolventa, reorganizarea judiciara, continuand sa isi desfasoare astfel activitatea pana cand vor fi achitate toate datoriile. “Perioada de observatie este cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment”, spune Marieta Anastasescu, administratorul juridic al acestui caz din partea Snack Attack. Mai departe, va trebui elaborat planul de reorganizare, care, dupa ce va fi admis de catre judecator si confirmat de creditori, in conditiile legii, va putea fi aplicat.
Scenariul optimist si, de altfel, cel mai plauzibil in acest moment pentru compania lui Balu ar fi aplicarea reorganizarii judiciare in urma platii datoriilor si continuarea activitatii in mod obisnuit. Scenariul pesimist insa ar fi ca masurile dispuse prin planul de reorganizare sa nu conduca la redresarea financiara a companiei si atunci decizia judecatoreasca sa atraga intrarea companiei in faliment. “Aceasta perspectiva nu este reala, mai ales ca procesul este rezultatul unui abuz din partea avocatului, care a dat dovada de neprofesionalism, cauzandu-ne prejudicii foarte mari”, afirma Balu.Deocamdata, planurile de extindere a Snack Attack pentru acest an raman in picioare, desi actionarul companiei admite ca a resimtit dificultatile din economie si scaderea consumului. Principalele investitii programate pentru acest an ar fi terminarea fabricii de la Balotesti, deschiderea a trei noi restaurante, precum si lansarea noilor ambalaje si extinderea gamei cu patru noi produse, suma totala necesara acestor investitii fiind de aproximativ 700.000 de euro.
-
KFC la Gara de Nord
Primul restaurant KFC deschis in acest an este la Gara de Nord din Bucureşti si a necesitat o investitie de 650.000 euro. Oficialii companiei estimeaza vanzari de două milioane euro în primul an de funcţionare. Gara de Nord este al 13-lea restaurant deschis în Bucureşti, iar numărul unităţilor deschise în ţară a ajuns la 33, inclusiv KFC Chişinau, inaugurat la sfârşitul anului trecut, se arată într-un comunicat al companiei.
Noul restaurant are o suprafaţă de 150 metri pătraţi, 90 de locuri la mese şi 50- 60 de angajati. Politica de extindere a KFC va continua, compania ţintind oraşele cu un număr mare sau mediu de locuitori. KFC este prezent pe piaţa românească din 1996 In anul 2008, KFC România a înregistrat o cifră de afaceri de 40,5 milioane de euro, în creştere de 25% faţă de 2007. Anul trecut, compania a deschis opt restaurante, dintre care trei în Bucuresti.
-
Burger King a deschis un restaurant la Constanta
Burger King Constanta este situat in zona de food court a Centrului Comercial Carrefour (Tom) si are o suprafata de 120 de metri patrati. Restaurantul este a saptea locatie deschisa de operatorul francizei Burger King in Romania, Atlantic Restaurant System, de la intrarea pe piata romaneasca, in aprilie anul trecut.
Oficialii companiei estimeaza ca noul restaurant va inregistra aproximativ 1000 de tranzactii pe zi. Investitia medie intr-un restaurant Burger King este de aproximativ 500 000 de euro.
Cititi aici mai multe despre strategia Burger King in Romania.
-
Burger King: Pentru inceput e bine
Intalnirea reporterului BUSINESS Magazin cu directorul general al lantului de restaurante Burger King, Remus Tiuca, a avut loc in restaurantul din Cora Lujerului inaintea unei intrevederi pe care Tiuca urma sa o aiba cu unul din reprezentantii companiei la nivel international.
“Burger King Romania este foarte bine vazut de catre compania-mama”, spune Tiuca, multumit ca a reusit, in mai putin de un an de la intrarea pe piata, sa creasca reteaua de restaurante la sase, al saptelea fiind deja in pregatire. “Sunt alte tari care in acelasi interval au reusit sa deschida doar doua restaurante”, completeaza el. In estul Europei, Burger King a facut primul pas cu aproape doua decenii in urma, cand a deschis un restaurant in Ungaria. In 2008, primele restaurante au fost deschise in paralel in Romania si Bulgaria.
“Planurile initiale au fost sa deschidem cinci restaurante intr-un an calendaristic, adica din aprilie 2008 pana in aprilie 2009”, spune Remus Tiuca. Pana in prezent, toate cele sase restaurante se afla in Bucuresti, urmand a fi deschis al saptelea in Constanta. Potrivit lui Tiuca, numarul mai mare de restaurante se datoreaza oportunitatilor aparute in piata si vanzarilor inregistrate pana acum. “Am grabit ritmul pentru ca ne-am dat seama ca putem sa crestem mai repede”, afirma directorul general al lantului de restaurante, marturisind ca a avut prea putine emotii privind rezultatele brandului in Romania.
“Veneam dupa 14 ani in industria de quick service, cunosteam foarte bine industria si renumele international al Burger King”, spune el. Tiuca apreciaza ca posibil ca in cinci ani sa ajunga la un numar de 50 de restaurante deschise de companie in Romania – o aproximatie facuta in contextul actual, care ar putea fi modificata in functie de evolutia pietei.
“Eu unul sper sa fie nu 50, ci 150 de restaurante”, adauga el, subliniind ca anul acesta cu siguranta vor mai fi inaugurate alte 10 restaurante, pentru fiecare fiind necesara o investitie de minim 500.000 de euro. In continuare, compania se va axa pe o cat mai buna acoperire a Bucurestiului, care ar trebui sa aiba in jur de 25 de restaurante pe termen lung, in opinia lui Tiuca. In restul tarii, reprezentantul Burger King tinteste toate orasele cu peste 100.000 de locuitori, fara a se limita insa la ele.
Grupul Burger King, al doilea lant de fast-food de pe piata americana dupa McDonald’s, a avut in ultimul anul fiscal (incheiat la 30 iunie 2008) venituri totale de 2,45 miliarde de dolari, in crestere cu 10% fata de anul anterior, si un profit net de 190 de milioane de dolari, in crestere cu 28%. Spre deosebire de McDonald’s, care a intrat pe piata romaneasca in 1995 printr-o investitie directa, Burger King a venit in Romania in sistem de franciza. Aceasta este operata de compania Atlantic Restaurant System, controlata de oamenii de afaceri Marius Nasta si Eli Davidai.
Francizarea poate permite lantului o dezvoltare mult mai rapida, toate restaurantele urmand a se afla pe suprafete inchiriate. Mai mult, daca pana nu de mult majoritatea companiilor declarau ca ritmul de expansiune e incetinit de pretul mare al chiriilor, scaderea preconizata a acestui cost ar putea fi una din putinele consecinte pozitive ale crizei. Pentru Burger King, pretul ridicat al chiriilor a insemnat imposibilitatea de a deschide pana acum restaurante la strada (toate cele sase restaurante deschise pana acum se afla in centre comerciale).
“Evident ca daca vor scadea chiriile, vom deschide mai multe restaurante, inclusiv la strada si in sistem drive through”, explica Remus Tiuca. In lume, mai mult de 90% dintre restaurantele Burger King (peste 11.000) sunt in regim de franciza.
De altfel, in Romania, cu exceptia McDonald’s, unde doar trei din cele 56 de restaurante au fost deschise in regim de franciza, majoritatea lanturilor internationale de restaurante sunt prezente in aceasta forma, inclusiv KFC sau Pizza Hut. Desi afirma ca rezultatele financiare realizate pana acum de cele sase restaurante Burger King din Romania sunt “foarte bune, asa cum ne asteptam”, Remus Tiuca se fereste sa dea cifre exacte sau estimari.
“A fost un an in care am investit foarte mult, de la anul vom incepe sa ne gandim si la profit”, spune el, adaugand ca pentru Burger King nu a trecut nici macar un an de la intrarea in Romania, ceea ce inseamna ca mai asteapta pana sa traga linie: “Este primul nostru an, nu ne putem compara cu niciun rezultat anterior, abia de la anul vom putea sa avem anumite asteptari din acest punct de vedere”. In orice caz, Tiuca se declara increzator in evolutia pietei de profil, estimata la doua miliarde de euro anul trecut si care, sustine el, va continua sa creasca si anul acesta in ciuda crizei.
