BusinessMagazin

Tag: fast-food

  • Lanţ gigant de fast-food a revenit în România şi face angajări. Ce salarii oferă

    Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest, declara, săptămâna trecută, că până la finalul anului vor fi deschise încă două restaurante
    “Cu o strategie de expansiune ambiţioasă, până la sfârşitul anului 2019, vom mai deschide alte două restaurante în Bucureşti: unul tot într-un mall şi unul într-o zonă centrală din Bucureşti. Astfel, vom încheia anul 2019 cu un număr de trei restaurante deschise în Bucureşti.

    De asemenea, planurile noastre pentru 2020 sunt să deschidem cinci sau şase noi restaurante în capitală. Piaţa de restaurante cu servire rapidă din România are foarte mult potenţial şi, totodată, clienţi foarte pasionaţi atunci când vine vorba de burgeri, dar suntem încrezători că întreaga echipă Burger King şi AmRest este pregătită să facă faţă acestor aşteptări”, a declarat Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest
    AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, iar oferta salarială porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante şi 2.500 – 3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut) pentru manageri. Printre beneficiile pe care obţin toţi angajaţii Burger King se numără tichete de masă, asigurare medicală şi bonusuri adiţionale atractive.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. În România, AmRest operează reţeaua de cafenele Starbucks şi, începând de anul acesta, lanţul de restaurant Burger King, scrie incont.ro

     

  • Cum a reuşit un britanic să economisească 3.500 de euro într-un an. Este o metodă la îndemâna oricui

    Calum Matheson, un britanic în vârstă de 41 de ani, obişnuia să cheltuiască cel puţin 90 de euro pe săptămână pe fast-food. A venit însă un moment în care a conştientizat că ar putea face economii uriaşe dacă şi-ar găti singur aceleaşi preparate, aşa că a ajuns să cheltuiască, în prezent, doar 10-12 euro pe mâncare, relatează The Sun.

    Pe lângă faptul că nu mai cumpără nimic de la fast-food, ci îşi găteşte singur preparatele, el a mai găsit o metodă de a economisi: merge în supermarketuri şi cumpără ingrediente aflate în promoţii sau cu etichetă de expirare în aceeaşi zi sau în ziua următoare.
    Bărbatul a reuşit, în acest fel, să economisească peste 300 de euro pe lună şi în jur de 3.500 de euro pe an. O porţie de mâncare care până acum îl costa 4-5 euro, îl costă acum doar 50 de cenţi.

    În plus, nu mănâncă acelaşi tip de alimente, ci mesele sale sunt foarte variate: kebabul, creveţii sau mâncarea chineazească sunt doar câteva dintre preparatele sale favorite.

  • Cum a reuşit un britanic să economisească 3.500 de euro într-un an. Este o metodă la îndemâna oricui

    Calum Matheson, un britanic în vârstă de 41 de ani, obişnuia să cheltuiască cel puţin 90 de euro pe săptămână pe fast-food. A venit însă un moment în care a conştientizat că ar putea face economii uriaşe dacă şi-ar găti singur aceleaşi preparate, aşa că a ajuns să cheltuiască, în prezent, doar 10-12 euro pe mâncare, relatează The Sun.

    Pe lângă faptul că nu mai cumpără nimic de la fast-food, ci îşi găteşte singur preparatele, el a mai găsit o metodă de a economisi: merge în supermarketuri şi cumpără ingrediente aflate în promoţii sau cu etichetă de expirare în aceeaşi zi sau în ziua următoare.
    Bărbatul a reuşit, în acest fel, să economisească peste 300 de euro pe lună şi în jur de 3.500 de euro pe an. O porţie de mâncare care până acum îl costa 4-5 euro, îl costă acum doar 50 de cenţi.

    În plus, nu mănâncă acelaşi tip de alimente, ci mesele sale sunt foarte variate: kebabul, creveţii sau mâncarea chineazească sunt doar câteva dintre preparatele sale favorite.

  • Povestea a trei prieteni care au dezvoltat un business de 1 miliard de dolari cu alimente fast-food sănătoase

    Nathaniel Ru, Jonathan Neman şi Nicolas Jammet sunt prieteni din liceu şi co-fondatori ai lanţului de restaurante Sweetgreen. Planul lor a fost de a deschide un restaurant tip fast-food unde să vândă doar salate, atât reci cât şi calde, de pildă legume la grătar, iar idea le-a venit deoarece nu găseau un astfel de loc în zona în care locuiau. „Cele mai delicioase, accesibile şi populare alimente au fost, în general, cel mai puţin sănătoase”, povesteşte Nicolas, citat de BBC. „Nu nu înţelegeam de ce nu aveam alte opţiuni”, adaugă el.

    Ei au stabilit de la bun început ca, în loc să cumpere produsele de la supermarket, să se aprovizioneze direct de la fermele locale, pentru a fi sigur că produsele sunt cât mai proaspete. În ciuda faptului că niciunul dintre ei – proaspăt absolvenţi – nu avea experienţă în conducerea unui restaurant, în octombrie 2006 au gândit planul viitorului business chiar în dormitorul casei.

     

    Până în vara lui 2007 au reuşit să strângă 300.000 de dolari de la prieteni şi familie, iar în luna august au deschis primul restaurant Sweetgreen într-un pub abandonat din zona Georgetown, în apropierea Washingtonului. Jonathan, care este directorul executiv al companiei, spune că, pentru început, nu intenţionau să deschidă mai mult decât un singur restaurant. „Nu am crezut că se va transforma într-o carieră”, spune el.

    Odată ce prima unitate a avut succes, cei trei prieteni şi-au dat seama că au creat o afacere scalabilă. Aşa că au decis să-şi concentreze toată atenţia asupra Sweetgreen şi să deschidă mai multe restaurante. Totuşi, a fost destul de greu să atragă investitori, însă în cele din urmă au reuşit să atragă antreprenori de rang înalt, printre care executivul Walter Robb, investitorul miliardar Steve Case şi bucătarul-şef francez Daniel Boulud.

    În prezent, Sweetgreen are aprox. 3.500 de angajaţi, 90 de sucursale în SUA şi alte 20 care urmează să se deschidă în acest an.

  • Lovitură uriaşă pentru un gigant fast-food în Europa. Au pierdut drepturile asupra unuia dintre cele mai populare produse

    Un lanţ de restaurante din Irlanda a câştigat un proces intentat împotriva companiei McDonald’s. Patentul „Bic Mac” a fost pierdut de compania americană, în Europa, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.

    Pat McDonagh a primit porecla „Supermac” pe timpul când acesta era doar un adolescent, în urma unui meci de fotbal în anii 1960. McDonagh şi echipa sa au câştigat trofeul pentru colegiul Moate, din oraşul Westmeath.
     
    Jumătate de secol mai târziu, McDonagh a ieşit victorios, din nou, într-o „arenă” complet diferită. Lanţul lui de restauranturi fast-food, Supermac’s, a făcut premieră prin câştigarea procesului împotriva corporaţiei americane, McDonald’s.
     
    Compania mica din Irlanda a convins Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală să anuleze patentul pentru „Big Mac” al companiei americane, astfel oferind oportunitatea lanţului de restaurante Supermac’s să se extindă în Regatul Unit şi pe continentul european.
     
    McDonald’s nu poate face apel.
     
    „Suntem încântaţi. Este o victorie unică atunci când te lupţi cu arcadele aurite şi câştigi”, a spus McDonagh, directorul companiei Supermac’s.
     
    „Aceasta este o victorie pentru orice afacere mică. Astfel, marile companii nu mai pot aduna patente fără să le folosească niciodată”, a adăugat McDonagh. 
     
    Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, cu sediul în Spania, a decis că McDonald’s nu a dovedit folosirea patentului pentru „Big Mac”, emis în 1996, pentru un produs alimentar sau nume de restaurant.
     
    Emiterea patentului a obstrucţionat ambiţiilor lui McDonagh de a-şi extinde lanţul de restaurant în Irlanda. McDonald’s susţinea că similaritatea dintre Big Mac şi Supermac este prea mare, iar asta ar crea confuzie pentru consumatori.
     
    „Noi am spus că nu ar crea nicio confuzie. Big Mac şi Supermac sunt două lucruri complet diferite”, a spus McDonagh, în vârstă de 65 de ani.
     
     

  • Este OFICIAL! Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de fast food din lume revine la Bucureşti

    Burger King, Gregory’s, La Perla şi Hugo Boss au revenit sau şi-au anunţat întoarcerea pe piaţa locală după ce criza “i-a scos din joc”. Revenirea are loc în contextul în care economia creşte de câţiva ani, iar principala vioară este consumul privat care a postat un avans de două cifre în 2016 şi 2017. Mai mult, şi în 2018 consumul e pe plus, deşi ritmul a mai încetinit.

    De altfel, toate cele patru branduri au ieşit din România invocând criza şi lipsa apetitului de consum al românilor.

    Cea mai recentă mutare aparţine Burger King, gigantul american îşi încearcă acum norocul pentru a doua oară în România după şase ani de pauză. Lanţul de restaurante de tip fast-food vine pe plan local tot în sistem de franciză, adus de polonezii de la AmRest, care deţin franciza Starbucks.
     
    Gigantul american Burger King a venit pentru prima dată în România în urmă cu un deceniu, în plin boom economic, adus tot în sistem de franciză. Compania a închis în 2012 ultimele restaurante pe care le mai avea pe piaţa locală, intrând totodată în insolvenţă. Burger King este în prezent singurul jucător din careul de aşi al fast-foodului mondial care nu este prezent pe piaţă. McDonald’s şi KFC au fiecare o istorie de aproape două decenii, în timp ce Subway a intrat pe piaţă abia în 2012, însă s-a extins agresiv. 
     

  • Generozitate de Crăciun: Un mare actor le-a plătit mâncarea tuturor clienţilor unui local fast food

    În imaginile şi clipurile video apărute între timp pe reţelele de socializare online, Tom Thanks, în vârstă de 62 de ani, poate fi văzut luând masa cu soţia sa, actriţa Rita Wilson, la sfârşitul săptămânii trecute, la un local din reţeaua In-N-Out Burger din Fontana, California.

    CitIţi mai multe pe mediafax.ro.

  • Lanţul american de fast-food Burger King revine în România

    Polonezii deja dezvoltau brandul pe anumite pieţe, Burger King fiind în portofoliul companiei din 2007. Mai exact, deţineau 40 de restaurante în Polonia, 14 în Cehia, două în Slovacia şi unul în Bulgaria. România era singura piaţă fără unităţi.
     
    Pentru Burger King aceasta este a doua încercare în România. Lanţul american de fast-food Burger King, care are aproape 17.000 de restaurante la nivel mondial, a fost iniţial adus pe piaţa locală în 2008, ultimul an de boom economic, de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta. Patru ani mai târziu, compania care opera businessul intra în insolvenţă la cererea centrului comercial Liberty Center (preluat, în urma unui dosar de executare silită din 2012, de băncile Alpha, Bancpost şi Bank of Cyprus, finanţatorii proiectului de 70 mil. euro).
     

  • Cu ce strategie vin marile lanţuri internaţionale de fast-food: angajaţii tineri sunt trimişi acasă

    Potrivit Bloomberg, restaurantele recrutează în centre de bătrâni şi în biserici, sau pe site-uri dedicat persoanelor trecute de 50 de ani, precum site-ul organizaţiei nonprofit AARP. Recrutanţii spun că angajaţii în vârstă au o serie de calităţi mai greu de găsit în cazul tinerilor, precum punctualitatea sau un comportament prietenos, dar sunt şi mai prietenoşi şi au alte abilităţi sociale faţă de generaţiile crescute “în online”.

    Începând cu 2014 până în 2024, numărul angajaţilor americani cu vârste între 65-74 ani este preconizat că va creşte cu 4,5%, în timp ce personalul cu vârste de 16-24 se aşteaptă să scadă cu 1,4%, potrivit Biroului de Statistică al Muncii din SUA.

    Un alt avantaj al companiilor este că dobândesc forţă de muncă cu zeci de ani de experienţă în plus cu aceleaşi salarii. De asemenea, spre deosebire de cei tineri, angajaţii în vârstă au stabilitate, nu caută să se mute dintr-un loc în altul pentru a câştiga mai mult.

     

     

     

  • Ce PEDEAPSĂ au primit ANGAJAŢII unui cunoscut lanţ de restaurante fast-food care nu au reuşit să vândă cât a cerut şeful lor

    Un manager de la Burger King şi-a pedepsit angajaţii care nu au reuşit să convingă suficienţi clienţi să aleagă un meniu mare în loc de unul mediu.
     
    Ashley Walsh, un tânăr de 20 de ani din Gosport, Marea Britanie este unul dintre angajaţii care au primit o scrisoare în care i se reproşează că ţinta de vânzări nu a fost atinsă. Mai exact, el ar fi trebuit să convingă 40% din clienţi să treacă de la un mediu mediu sau normal la unul mare.  În scrisoare, managerul nota că este inacceptabil şi intolerabil ca această ţintă de vânzări să nu fie atinsă, scriu cei de la Daily Mail.


    Urmarea a fost reducerea mesei sale de la un cheeseburger dublu, porţie de cartofi prăjiţi şi suc la doar o porţie de cartofi prăjiţi şi o sticlă de apă.

    Parlamentarul conservator Andrew Selous, care conduce comisia pentru obezitate din cadrul parlamentului britanic, a declarat că “un restaurat cu cea mai mică urmă de moralitate nu ar fi acţionat astfel.”

    Reprezentanţii Burger King au transmis că acesta a fost un incident izolat, care nu reflectă valorile şi practicile companiei.