Tag: deutsche bank

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank
    din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata
    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes
    in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.

  • Deutsche Bank: Creditele neperformante vor continua sa creasca puternic in Romania

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, portofoliile de credite
    neperfomante s-au apropiat de valorile maxime anticipate, urmand sa
    inregistreze o crestere usoara in perioada urmatoare, din cauza
    situatiei economice dificile si a avansului somajului, se arata in
    raport.

    Specialistii Deutsche Bank considera ca provizioanele se afla in
    prezent la niveluri confortabile, exceptie facand Ucraina, Lituania
    si Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Bank se afla printre bancile anchetate in SUA pentru mintirea agentiilor de rating

    “Pornim de la principiul ca banca a procedat corect si cooperam
    cu autoritatile in scopul confirmarii acestei pozitii”, a declarat
    purtatorul de cuvant al Deutsche Bank.
    El s-a referit la un articol din New York Times potrivit caruia opt
    banci cu operatiuni internationale sunt investigate de catre
    procuratura generala din New York.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile grupuri bancare sustin efortul de salvare a Greciei

    “Membrii boardului IIF au convenit sa se implice in sustinerea
    guvernului grec si a bancilor grecesti”, suna declaratia IIF,
    citata de Reuters.

    Declaratia de principiu a boardului IIF vine in contextul in
    care ministrii europeni de finante ar fi cazut de acord sa ceara
    marilor grupuri bancare sa nu-si reduca expunerea din prezent pe
    Grecia pe toata durata derularii acordului de sustinere FMI-UE,
    respectiv in urmatorii trei ani – adica sa nu ceara rambursari
    anticipate si sa nu anuleze liniile de credit existente.

    Ministrii de finante ai zonei euro au convenit duminica sa
    acorde un pachet de asistenta financiara de 110 miliarde de euro
    pentru Grecia, urmand ca prima plata in contul acestuia sa fie
    facuta inainte de 19 mai, cand ajung la scadenta obligatiuni
    grecesti in valoare de 8,5 miliarde de euro. Statele membre ale
    zonei euro vor contribui cu 80 de miliarde de euro, iar FMI cu
    restul de 30 de miliarde.

    Luni la amiaza, un oficial german a anuntat deja ca guvernul
    condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat legea in virtutea
    careia Germania va contribui la programul de asistenta financiara
    pentru Grecia. Acum, legea va fi inaintata pentru dezbatere in
    proceduta de urgenta in ambele camere parlamentare, astfel incat sa
    poata fi adoptata pana vineri. Contributia Germaniei va fi de 8,4
    miliarde de euro in primul an al programului.

    CE INSEAMNA IMPLICAREA BANCILOR

    Josef Ackermann (foto), directorul executiv al Deutsche Bank, a
    avut pana acum cel mai coerent demers de a prelua in sarcina
    bancilor efortul financiar al salvarii Greciei. Ackerman, in
    colaborare cu autoritatile, s-a angajat sa coordoneze discutiile cu
    banci, cu firme de asigurari si cu companii industriale, a caror
    implicare ar trebui sa reduca din nemultumirea germanilor fata de
    ideea ca efortul financiar pentru Grecia ar urma sa fie suportat
    din bani publici. Deutsche Bank a promis deja sa contribuie cu 1-2
    miliarde de euro, cu care ar putea cumpara obligatiuni
    grecesti.

    Cancelarul german Angela Merkel a spus, intr-un interviu publicat duminica de Bild am Sonntag,
    ca “ar saluta o participare voluntara din partea bancilor”, iar
    vicecancelarul Guido Westerwelle a declarat ca se asteapta ca banci
    din mai multe tari ale zonei euro sa contribuie la pachetul de
    sprijin pentru Grecia, cumparand obligatiuni grecesti, ceea ce ar
    da un semnal de incredere pe piete si ar contracara speculatiile pe
    titlurile de valoare elene.

    Nu toate bancile germane s-au aratat entuziasmate. Theodor Weimer, CEO al HypoVereinsbank, e de parere ca
    “bancile nu pot si nu trebuie sa incaseze nota de plata”, fiindca
    nu ele sunt responsabile de datoriile facute de guverne.

    Bancile germane au cea mai mare expunere pe Grecia, dupa cele
    franceze. Dupa raportarile la Banca Reglementelor Internationale,
    grecii datorau la sfarsitul anului trecut creditorilor straini 236
    de miliarde de dolari, din care 75 de miliarde creditorilor din
    Franta si 45 de miliarde celor din Germania.

    Daca Deutsche Bank a anuntat ca nu are expunere directa,
    Commerzbank si Hypo Real Estate au impreuna 11 miliarde de euro expunere. Grupul belgiano-olandez
    Fortis avea 4 miliarde expunere la sfarsitul lui 2009. Credit Agricole din Franta a comunicat ca expunerea sa
    directa se limiteaza la 850 de milioane de euro, din care 600
    pentru Emporiki Bank, pe care o controleaza. Austriecii de la
    RZB si Erste au imprumutat in Grecia 4,6
    miliarde de euro in total.

    Estimarile Nomura se refera la BNP Paribas si Societe Generale ca fiind cele
    mai expuse banci in mod direct, prin ponderea creantelor fata de
    statul grec, iar analistii de la Bernstein cred ca expunerea
    bancilor franceze si germane la datoria Greciei, a Portugaliei, a
    Italiei, a Spaniei si a Irlandei se ridica la 20% din totalul
    riscului lor extern.

    Asiguratorii Allianz si MunichRe ar fi promis sa contribuie la
    randul lor cu credite in valoare de 300, respectiv 200 de milioane
    de euro, anunta Financial Times Deutschland in editia de luni.

    AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA

    Ostilitatea opiniei publice si a presei germane a ramas la cote
    inalte fata de ideea de a credita guvernul de la Atena, tinand cont
    ca Germania va duce greul salvarii Greciei, urmand sa contribuie,
    potrivit estimarilor de pana acum, cu circa 25 de miliarde de
    euro.

    Dupa ce acum cateva luni publica pe coperta o imagine a Afroditei din Milo cu degetul mijlociu ridicat in semn
    de sfidare a Europei, revista Focus are azi pe coperta
    imaginea aceleiasi Afrodite, de data aceasta cu mana intinsa, ca o
    cersetoare, alaturi de titlul “Grecia – si banii nostri!”. La
    randul sau, tabloidul Bild se ocupa de magnatul Spiros
    Latsis, cel mai bogat grec (cu o avere personala estimata de Forbes
    la 4 miliarde de euro), proprietar de afaceri cu nave, petrol si
    banci, actionarul majoritar al EFG Eurobank Ergasias. Bild scrie ca
    EFG a cumparat in timp obligatiuni de stat grecesti de 12 miliarde
    de euro, la dobanzi foarte avantajoase pentru el, iar acum cade in
    sarcina contribuabililor germani sa ajute statul grec sa-si
    plateasca datoriile, adica sa-i bage bani in buzunar lui Latsis.
    “Banca lui Latsis detine cea mai mare pondere de obligatiuni
    grecesti dintre toate”, a declarat un bancher din Frankfurt pentru
    Bild.

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • Deutsche Bank, JPMorgan si UBS, acuzate de orasul Milano de frauda cu derivate

    Judecatorul Simone Luerti a stabilit ca sedinta de judecata
    pentru cele patru firme, 11 bancheri si doi fost oficiali ai
    orasului pentru data de 6 mai.

    Bancile sunt acuzate ca au mintit oficialii orasului cu privire
    costul derivatelor de tip credit default swap (CDS), a caror
    dobanda se ridica la 1,7 miliarde de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Bank, JPMorgan si UBS, acuzate de orasul Milano de frauda cu derivate

    Judecatorul Simone Luerti a stabilit ca sedinta de judecata
    pentru cele patru firme, 11 bancheri si doi fost oficiali ai
    orasului pentru data de 6 mai.

    Bancile sunt acuzate ca au mintit oficialii orasului cu privire
    costul derivatelor de tip credit default swap (CDS), a caror
    dobanda se ridica la 1,7 miliarde de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Seful Deutsche Bank, cel mai bine platit german in 2009 cu un salariu de 9,55 milioane dolari

    Ackerman a declarat ca in 2008 a primit venituri in valoare
    totala de 1,4 milioane euro, mai putin decat seful producatorului
    de masini Daimler, Dieter Zetsche, care a primit in acelasi an 4,8
    milioane euro iar in 2008 4,2 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Deutsche Bank: Economia gri este un adevarat scut impotriva recesiunii

    Tarile care au un numar mare de companii de constructii care
    angajeaza la negru, multe tranzactii nedeclarate, evaziune fiscala
    ridicata sau activitati ilegale precum traficul de droguri au
    inregistrat contractii mai mici decat tarile mai “oneste” in timpul
    celei mai puternice recesiuni prin care a trecut Europa din anii
    ’30 incoace.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro