BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Hornbach România a înregistrat anul trecut afaceri de peste 3,7 miliarde de euro

    Compania multinaţională din domeniul construcţiilor şi grădinăritului a înregistrat   în exerciţiul  financiar  2015/2016 (data bilanţului: 29 februarie) o cifră de afaceri   (netă)  de  peste 3,755 miliarde de euro, în creştere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    La nivel global, grupul Hornbach (concernul Hornbach Holding AG & Co. KgaA) a avut o cifră de afaceri în primele trei luni (de la 1 martie până la 31 mai 2016), cu 6,1%, ajungând la 1,1 miliarde de euro. În acelaşi timp, rezultatul operaţional consolidat (EBIT) al grupului a atins o valoare de 76,5 milioane euro, situându-se la nivelul anului precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG, cifra de afaceri a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro. Astfel, la un avans de 6,4% s-a obţinut o cifră de afaceri de 1.058,9 milioane euro (comparativ cu perioada similară din anul financiar precedent, când s-a raportat o cifră de 995,2 milioane euro).

    „Pe fondul unor variaţii parţial extreme ale condiţiilor meteorologice care, în multe regiuni, influenţează negativ realizarea proiectelor de construcţie şi renovare, creşterea obţinută este îmbucurătoare“, a declarat directorul financiar al companiei, Roland Pelka.

    Acesta a subliniat că în perioada analizată au fost inaugurate două magazine cu suprafeţe mari în Innsbruck (Austria) şi Praga (Cehia), şi, în acelaşi timp, a fost închis un magazin de mici dimensiuni Mannheim. Raportat la suprafaţă – adică fără a lua în calcul magazinele nou deschise sau pe cele închise în ultimele douăsprezece luni – precum şi raportat la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifra de afaceri a concernului a crescut în primele trei luni cu 4,4%, incluzând efectele de curs valutar al ţărilor non-euro, cu 4,0%.

    În prezent, concernul Hornbach Baumarkt AG operează 154 magazine de materiale de construcţii şi grădinărit în nouă ţări europene. Cifra de afaceri netă ale celor 98 filiale Hornbach din Germania a crescut în primul trimestru cu 2,8%, ajungând la 591,9 milioane euro (în anul precedent situându-se la 575,7 milioane euro). Raportat la suprafaţă, cifra de afaceri a crescut cu 2,7%. Astfel, conform datelor proprii, Hornbach a avut o dezvoltare semnificativ mai bună decât media din industrie, în timp ce cota de piaţă a crescut (2015 – 11,0 %).

    În afara Germaniei, cifra de afaceri a concernului Hornbach a evoluat pozitiv în primul trimestru din anul financiar 2016/2017, urmând tendinţa pozitivă din ultimele două exerciţii financiare. Astfel, incluzând magazinele nou deschise, cifrele de afaceri în restul Europei, unde au fost incluse activităţile DIY din cele opt ţări din afara Germaniei, au crescut cu 11,3%, ajungând la 467,0 milioane euro (în anul precedent: 419,6 milioane euro). De asemenea, cota celorlalte ţări la cifra de afaceri a sub-concernului Hornbach Baumarkt AG a crescut de la 42,2% la 44,1%. Raportat la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifrele de afaceri în restul Europei au crescut cu 6,6%, incluzând efectele variaţiei cursului de schimb valutar cu 5,7%.

    Evoluţia cifrei de afaceri a sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH (HBU) este una solidă în perioada de raportare. Deşi constructorii privaţi şi clienţii profesionali au fost nevoiţi să îşi limiteze sau să amâne proiectele din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cifra de afaceri a Hornbach Baustoff Union a crescut, în primele trei luni, cu 0,8%, ajungând la 56,8 milioane euro (în anul precedent: 56,4 milioane euro). Sub-concernul opera, la data de 31 mai 2016, fără nicio modificare, 24 magazine de materiale de construcţii în sud-vestul Germaniei şi două locaţii aproape de graniţă, în Franţa (Lothringen).

    Grupul Hornbach a intensificat, în primul trimestru al exerciţiului financiar 2016/2017, eforturile pentru dezvoltarea sectorului e-commerce în cadrul „Strategiei Interconnected Retail”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Datorită creşterii cheltuielilor, precum şi marjei comerciale mai reduse, dezvoltarea profitului în primul trimestru nu a putut ţine pasul cu creşterea cifrei de afaceri la nivelul concernului.

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) în concernul Holding AG & Co. KGaA a ajuns, cu o valoare de 76,5 milioane euro, aproape la nivelul anului precedent (76,8 milioane euro). Rezultatul per acţiune în cadrul holdingului s-a îmbunătăţit după trei luni, ajungând la 2,56 euro (în anul precedent: 2,57 euro).

    Fondată   în  anul  1877,  Hornbach a ajuns la  o istorie de cinci generaţii.  În  acest  moment,  concernul  deţine  154 de magazine mixte de materiale  de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria,  Olanda,  Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti  Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

     

     

  • Cele mai mici insule locuite de pe glob – GALERIE FOTO

    Unii îşi protejează pământul şi locuinţele cu garduri, alţii duc asta la extrem şi stabilesc ocuinţele pe insule izolate de alte aşezări. Mai jos puteţi vedea câteva petice de pământ unde oamenii şi-au făcut o casă.

    1. Insula Lake Bled, Slovenia. Pe insulă se află biserica Mariinksy

    2. Insula Vilgelmshtayn, Hanover, Germania – Fortăreaţă muzeu

    3. Insula Visovac, Croaţia. Aici se află o mânăstire franciscană din secolul 17

    4. Insula Pontikonisi, Corfu, Grecia. Şi aici se află o mânăstire

    5. Insula de pe lacul Galve, Lituania, locul unde se află castelul Trakai

     

  • Peste 30% din producătorii de automobile din Germania se tem că vor avea de pierdut dacă Marea Britanie iese din UE

    38% din producătorii de automobile din Germania se tem că un Brexit le va afecta afacerile, potrivit unui sondaj realizat de Ifo Institute. Pe de altă parte, 61% cred că ieşirea Marii Britanii din UE nu le va afecta activităţile şi doar 1% se aşteaptă să aibă un impact pozitiv.

    Companiile mari, cu peste 500 de angajaţi, sunt îngrijorate cu privire la rezultatul referendumului şi 53% cred că Brexit-ul le va afecta operaţiunile, iar în rândul producătorilor acest procent ajunge la 41%.

    52% dintre companiile din domeniul tehnologiei, electronicelor  sunt de părere că ieşirea Regatului Unit din UE le va afecta afacerile.

  • Gafă uriaşă la Palatul Cotroceni. Ce s-a întâmplat în timpul vizitei preşedintelui Germaniei la Bucureşti

    O greşeală de traducere din timpul discursului preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, a ridicat DNA la rangul de „a treia putere în stat”. Totul a durat doar câteva ore, până când Administraţia Prezidenţială şi-a dat seama că şeful statului german a spus de fapt altceva, referindu-se la sistemul de justiţie, şi nu în mod particular la DNA, ale cărei realizări le remarcase anterior. Astfel, în cursul serii, Cotroceniul a publicat o erată, restabilind practic sensul iniţial al declaraţiei lui Gauck.

    Gafă uriaşă la Palatul Cotroceni. Ce a spus preşedintele Germaniei şi cum a sunat traducerea de la Cotroceni

  • Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, se întâlneşte luni cu premierul şi cu preşedintele Iohannis

    Gauck are programate consultări cu preşedintele Klaus Iohannis luni la Palatul Cotroceni pe tema relaţiilor bilaterale.

    “În cadrul discuţiilor vor fi identificate modalităţile cele mai eficiente de dezvoltare şi intensificare a relaţiilor bilaterale, consolidate de dinamica dialogului politic, schimburile economice solide, dar şi de rolul important al minorităţii germane din România, alături de comunitatea de români din Germania, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii germane”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 540 locuri de muncă vacante în ţări precum Marea Britanie, Germania sau Italia. Se caută de la doctoranzi cercetători în inteligenţă artificială până la şlefuitori

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 540 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Germania – 120 locuri de muncă: 15 factori poştali, 15 electricieni în construcţii, 12 şoferi profesionişti, 12 mecanici de instalaţii sanitare de încălzire şi aer condiţionat, 10 educatoare, 5 brutari, 5 lăcătuşi mecanici, 4 dezvoltatori aplicaţii IT, 4 asistenţi medicali, 3 asistenţi medicali geriatrie, 3 muncitori necalificaţi în industria prelucrării metalelor, 3 instalatori instalaţii încălzire, 3 muncitori necalificaţi în industria metalică(galvanizare), 3 instalatori instalaţii apă şi gaz, 2 coordonatori Departamentul Planificare Financiară, 2 Visual designeri, 2 tâmplari (alternativ dulgher), 1 sudor MAG, 1 asistent medical în pediatrie, 1 Go Backend Developer, etc.;

    Marea Britanie – 125 locuri de muncă: 65 îngrijitori persoane la domiciliu, 55 îngrijitori persoane, 5 operatori CNC;
    Italia – 60 locuri de muncă : 30 asistenţi medicali, 30 îngrijitori persoane;

    Republica Cehă – 50 locuri de muncă: 20 operatori maşini unelte, 15 şlefuitori/ pilitori, 10 şoferi profesionişti camion , 5 tractorişti;

    Suedia – 45 locuri de muncă: 20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 tinichigii auto;

    Slovacia – 42 locuri de muncă: 30 şoferi autocamion transport internaţional, 7 îngrijitori persoane/infirmieri, 5 sticlari;

    Austria – 30 locuri de muncă: 7 tâmplari, 5 zidari, 5 operatori maşini cu laser, 5 electricieni, 4 magazioneri, 3 geamgii/dulgheri, 1 ofiţer proiecte europene;

    Lituania- 27 locuri de muncă: 20 asfaltatori, 5 tehnicieni electricieni, 1 tehnician mecatronist, 1 inginer mase plastice;

    Bulgaria – 20 locuri de muncă : 10 operatori reţea de telefonie mobilă, 10 operatori în industria de prelucrare a lemnului;

    Finlanda – 12 locuri de muncă: 10 măcelari, 2 dezvoltatori software;

    Norvegia– 6 locuri de muncă: 2 doctoranzi cercetători comportament uman complex, 2 doctoranzi cercetători în inteligenţă artificială, 1 doctorand în IT, 1 doctorand cercetător etică organizaţională;

    Belgia- 6 locuri de muncă: 4 lucrători/operatori în producţie, 2 operatori producţie;

    Spania – 1 loc de muncă: 1 maseur;

    Franţa – 1 loc de muncă: 1 lucrător în hotel.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

     

  • La 20 de ani, a pornit ca cizmar o mică afacere. Astăzi, compania valorează peste 14 miliarde de euro

    Totul a început în 1920, când Adi Dassler, un cizmar de doar 20 de ani, a început să producă propriii pantofi sport cu obiectivul de a oferi fiecărui atlet cea mai bună încălţăminte pentru disciplina sa. Patru ani mai târziu a intrat în afacere şi fratele său mai mare, Rudolf Dassler, iar împreună au creat Fabrica de Pantofi a Fraţilor Dassler (Gebruder Dassler Schuhfabrik) cu „sediul“ în spălătoria mamei lor. Deşi au întâlnit numeroase impedimente din cauza furnizării precare de energie electrică, fraţii Dassler au cunoscut rapid succesul şi, înainte de Al Doilea Război Mondial, au ajuns să vândă circa 200.000 de perechi de pantofi. La mijlocul anilor 1930, Dassler făcea 30 de perechi de pantofi diferiţi pentru 11 sporturi, având circa 100 de angajaţi. La Olimpiada de Vară din 1936, compania celor doi i-a asigurat ghetele atletului afro-american Jesse Owens, care urma să câştige patru medalii de aur. Evenimentul a adus recunoaştere companiei, aceasta urmând să primească cereri de pantofi sport din toată lumea.

    Ruptura dintre fraţi s-a produs în timpul războiului, când cei doi nu s-au pus de acord cu privire la strategia firmei. Rudolf şi-a deschis o nouă firmă –  Ruda – ulterior redenumită Puma, iar pe 18 august 1949 Adi Dassler a fondat Adidas AG.  Când au hotărât să se separe, în 1948, oraşul s-a divizat, locuitorii devenind loiali unuia sau celuilalt dintre principalii angajatori din urbe. În scurt timp, Adidas a devenit o afacere mai mare şi mai profitabilă decât Puma.

    O mare greşeală a lui Rudolf Dassler, de care fratele său a profitat din plin, a fost divergenţa avută cu antrenorul echipei de fotbal germane. Acest lucru a permis companiei concurente să sponsorizeze Germania la Cupa Mondială de fotbal din 1954, echipa câştigând finala împotriva Ungariei purtând ghete Adidas. Victoria a adus mărcii o publicitate imensă, Adi Dassler fiind prezent în toate ziarele. În paralel, antreprenorul s-a specializat pe nişa de înscălţăminte sportivă şi a încercat continuu să le îmbunătăţească; una dintre strategiile sale a fost să folosească nume mari din sport ca imagine pentru Adidas. Printre cei care au reprezentat brandul s-au numărat, de-a lungul timpului, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger, Franz Beckenbauer etc. De asemenea, o piatră de temelie a politicii firmei a fost publicitatea agresivă – brandul este prezent la toate evenimentele sportive din lume – dar şi inovaţia constantă – fiind într-un permanent contact cu sportivii activi, Adidas a dezvoltat pantofi pentru aproape orice sport.

    Începând cu mijlocul anilor 1960, Adidas a început să producă şi îmbrăcăminte, iar zece ani mai târziu mingea de joc oficială la toate evenimentele sportive majore de fotbal a început să poarte numele brandului. După Cupa Mondială din 1974, când echipa câştigătoare a purtat echipament complet Adidas, firma a început să se dezvolte din ce în ce mai mult şi pe partea de îmbrăcăminte.

    Adolf Dassler a murit în 1978, la vârsta de 78 de ani, lăsând pe mâinile soţiei şi fiului său un brand cu renume mondial. În prezent, compania cu peste 25.000 de angajaţi în întreaga lume îşi desfăşoară activitatea în afara Germaniei, singura unitate ce funcţionează în ţara de origine a brandului fiind un centru de testare a prototipurilor.

  • Care este legătura dintre staţiunile luxoase din Tirol şi un oraş de 14.000 de locuitori din Harghita?

    „Iniţial ne-am gândit că în denumirea brandului să existe cuvântul «berg» (munte)“, descrie Dan Cotfas modul în care s-a născut ideea denumirii mărcii profesionale de echipamente sportive Strindberg, lansată de Danico, afacerea pe care o conduce împreună cu fratele său în Topliţa, judeţul Harghita. Despre oraşul cu 14.000 de locuitori, cei mai mulţi oameni au auzit pentru temperaturile scăzute din timpul iernii ori pentru afacerile cu lemn ce se desfăşoară în zonă şi mai puţin cu privire la articolele antreprenorului, din care 80% iau drumul exportului.

    În prezent, 40.000 de produse pleacă anual de pe poartea unităţii de producţie a firmei. 65% dintre acestea sunt reprezentate de produsele marcă proprie, iar restul este reprezentat de cele realizate în lohn pentru firme precum Moncler, Colmar, Emporio Armani, Hogan, Fay, Zegna, Woolrich.

    Firma înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii a ajuns astfel anul trecut la afaceri de 4,8 milioane de lei, un profit net de circa 140.000 de lei şi un număr mediu de 93 de angajaţi.


    Fraţii Dan şi Nicolae Cotfas au pus bazele afacerii Danico în februarie 1992, sub forma unui atelier de confecţii de îmbrăcăminte, în continuarea unei tradiţii de familie începute încă în 1953 de tatăl lor. „Nu aveam bani pentru închirierea unui spaţiu, astfel că am deschis atelierul în casa bunicilor. În acest fel am beneficiat şi de avantajul că atelierul se afla lângă părinţii noştri, care la început ne-au ajutat mult lucrând şi ei în atelier“, descrie Dan Cotfas începuturile afacerii. Cei doi fraţi au lansat atelierul folosindu‑se de câteva maşini de cusut vechi recondiţionate şi au lucrat în acest atelier până în 1995, axându-se pe comercializarea produselor proprii de îmbrăcăminte în zonă.

    În 1995, au hotărât să treacă la pasul următor: s-au mutat într-o locaţie mai potrivită şi au cumpărat în leasing utilaje pentru o linie de producţie. În acelaşi an, au început să lucreze în sistem lohn pentru piaţa din Italia. „În perioada următoare ne-am propus să învăţăm să facem toată gama de producţie, de la cele fashion la cele mai tehnice“, descrie Dan Cotfas modul în care şi-au propus să dezvolte afacerea, axându‑se pe hainele premium. De-a lungul timpului, au sesizat un potenţial de piaţă pe nişa echipamentelor profesionale pentru schi şi outdoor. Participările la târguri internaţionale le-au confirmat aşteptările iniţiale şi le-au crescut prezenţa în afara graniţelor, în Italia, Germania ori ţările nordice. Un factor de creştere l-au reprezentat comenzile pentru cluburile şi monitorii de schi din Italia, Austria, Finlanda, Germania, care, potrivit fondatorilor firmei, au crescut anual. Astfel, în prezent peste 50% din producţia totală este destinată cluburilor sportive.

    În ce priveşte producţia destinată retailului, peste 40% din aceasta se realizează prin intermediul partenerilor. Pe piaţa locală, Danico îşi comercializează produsele în magazinele partener de la Predeal, Sinaia, Cluj, Braşov, Bucureşti, Baia Mare, Deva, Alba Iulia, Petroşani, Reşiţa, Bistriţa, printr-un magazin propriu din Topliţa, dar şi printr-un magazin online.
    Din toamna anului trecut, compania este prezentă cu un magazin propriu şi în Vadoies, Bolzano, Trentino – Alto Adige, din Italia,  denumită şi Tirolul de Sud şi care este recunoscută pentru staţiunile de schi din zonă. „Am ales această zonă deoarece este o zonă foarte cunoscută şi distribuitorul nostru pentru Italia este din această zonă“, explică Dan Cotfas.

    Planurile pentru compania harghiteană nu se opresc însă aici şi constau în mărirea exportului pentru Uniunea Europeană şi în comercializarea produselor Strindberg şi pe piaţa din SUA şi Canada. Cele mai recente investiţii au fost direcţionate spre cumpărarea maşinilor de cusut de ultimă generaţie, a sistemului de proiectare şi croire asistată pe calculator (CAD) şi a unei maşini de croit cu laser, care să asigure capacitatea de producţie necesară.

    Lipsa forţei de muncă calificată şi fiscalitatea ridicată, cât şi taxele şi impozitele mari pentru sectorul productiv reprezintă însă principalele obstacole în dezvoltarea afacerii, potrivit managerului. O altă problemă pentru producătorii de textile din zonă este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut.

    Fraţii Cotfas nu sunt singurii care fac haine premium în zona Harghita-Covasna: mâna de lucru ieftină şi apartenenţa la Uniunea Europeană au atras de-a lungul timpului o serie de branduri de renume să producă în sistem lohn la fabricile din România, în toate zonele ţării. Potrivit unor informaţii anterioare deţinute de Business Magazin, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. În Harghita şi Covasna, numărul de angajaţi în producţia de textile ocupă locul I, cu 3.970 în cazul primului judeţ şi 4.735 în cazul celui de al doilea. Industria este dominantă însă în sud-estul ţării – pe locul I din punct de vedere al numărului de angajaţi se află Prahova (8.835 de angajaţi), Vrancea (7.718 de angajaţi), Olt (5.117 angajaţi).

    În judeţul Covasna, de pildă, compania germană Dr. Dietrich Bock und Partner GmbH deţine patru fabrici din judeţul Covasna deţinute de germani pe piaţa locală: RHM Pants din Estelnic, destinată producţiei de pantaloni clasici, fabrica producătoare de blugi Platanus, Transilvanian Trousers, care produce pantaloni sport, şi unitatea de spălare RGT România (Ready Garment Technology), unde se vopsesc şi se spală diversele produse din textile. Compania germană a ajuns în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, la afaceri de 150,6 milioane de lei (circa 34 de milioane de euro), 1.300 de angajaţi şi profit net de 12 milioane de lei (2,7 mil. euro), majoritatea realizate pe baza produselor realizate în lohn pentru firme precum Armani, MarcCain, Hugo Boss.

    Peste 40 de firme de confecţii activează în această zonă, din care în jur de 15 se ocupă cu  producţia sau spălarea şi vopsirea de pantaloni. Majoritatea funcţionează cu capital străin şi în sistem lohn, iar argumentul pentru dezvoltarea industriei textile din zonă se bazează mai ales pe existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate. Concentrarea mare a fabricilor de acest tip l-a determinat pe ambasadorul SUA James Rosapepe, la o vizită în municipiul Sfântu Gheorghe în anul 2000, să numească zona „un Silicon Valley al pantalonilor“, de unde şi denumirea ulterioară dată de localnici de „Valea Pantalonilor“.

    În Covasna şi Harghita, judeţe cu cifre de afaceri totale de circa 5 miliarde de lei şi respectiv 8 miliarde de lei în 2014, ponderea capitalului privat românesc este însă dominantă şi se plasa la 70%, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.
     

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro