BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”

  • Revista presei economice din Romania

    “Cum pot romanii sa cumpere haine, telefoane,
    televizoare cu pana la 50% mai ieftine”     isi intituleaza
    Gandul un articol despre Black Friday si Cyber Monday din
    SUA – doua zile in care comerciantii americani ofera, in magazine
    si online, reduceri semnificative de preturi. Concurentul de
    odinioara al cinematografului Patria cand venea vorba de premiere,
    sala Favorit din cartierul Drumul Taberei va deveni mall cultural,
    cu mediateca, sala de spectacole si sala de film.

    “Criza va continua cu somaj si bani scumpi”, declara Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului
    BNR    , intr-un interviu pentru Romania Libera, atragand
    atentia asupra unui nou pericol care ar putea aparea la nivel
    mondial in cazul in care China ar intra in recesiune – “s-ar putea
    sa vedem ce nu a vazut omenirea pana acum”. Sistemul de plati
    online e-Romania va fi lansat oficial in decembrie, urmand ca in
    cel mult un an si jumatate cetatenii sa poata plati darile catre
    stat prin internet.

    Folosirea termenului de iminenta a incetarii de plati in legatura
    cu un stat de catre un inalt oficial al FMI este o greseala,
    declara pentru Adevarul fostul ministru de finante Daniel
    Daianu, referindu-se la controversata afirmatie a sefului FMI
    despre situatia financiara a Romaniei si a altor tari
    europene. Pretul mediu al gigacaloriei va fi mai mare in aceasta
    iarna fata de sezonul trecut cu aproximativ 10%, dar acesta se
    aplica deja si a fost majorat dupa cresterea TVA de la 19 la 24%,
    explica autoritatile.

    Circa o treime din firmele infiintate in primele zece luni ale
    anului au ca obiect de activitate comertul, urmat de agricultura, consultanta si
    constructii    , informeaza Evenimentul Zilei, iar daca anii
    trecuti majoritatea firmelor infiintate erau organizate SRL, anul
    acesta s-au inmultit persoanele fizice autorizate. Firmele de
    recrutare estimeaza ca oferta de locuri de munca din domeniul
    energiei eoliene o va egala pe cea din IT in 2011.

    Conform unor surse de pe piata citate de Ziarul Financiar,
    principalii finantatori ai statului sunt BCR,
    BRD, Raiffeisen si Banca Transilvania, care aveau si cele mai mari
    sume plasate la vechiul imprumut de 1,4 mld. euro si au licitat si
    acum pentru emisiunea de obligatiuni de stat pe trei ani pe piata
    interna in valoare de 1,3 mld. euro. Hotelierii din Capitala vad
    semne pozitive anul viitor, pe fondul unei cereri in crestere cu
    7%, cei mai optimisti fiind directorii hotelurilor de cinci
    stele.

  • Revista presei economice din Romania

    Angajatii din constructii reprezinta categoria
    de personal care genereaza cele mai mari profituri angajatorilor, a
    socotit Gandul, in conditiile in care fiecare astfel de
    salariat ii aducea, in 2009, patronului sau 6.430 de lei in timp de
    un an. Guvernul estimeaza ca bancile cu profit vor cumula castiguri
    de maxim 2 mld. lei in acest an, usor mai mici decat in 2009, iar
    veniturile obtinute din impozitul pe profitul institutiilor vor
    insuma 320 mil. lei, cu un miliard sub bugetul initial.

    Silviu Cerna, fost membru in CA al BNR,
    explica, intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, de ce
    Romania se afla in una dintre cele mai bune perioade din istoria sa
    moderna si propune cateva solutii pentru iesirea tarii din criza.
    Executivul a transmis catre CE un plan de masuri privind absorbtia
    banilor comunitari, pentru a nu risca retragerea fondurilor
    incepand cu 2012; printre masuri figureaza salarii mai mari in
    autoritatile de management si conditii mai dure in contracte.

    Guvernul va solicita Consiliului de Ministri ai UE ca plafonul peste care firmele sunt obligate sa
    plateasca TVA     sa creasca la 50.000 de euro, in conditiile in
    care maximul practicat in majoritatea statelor UE este de 35.000 de
    euro, informeaza Adevarul. Topul tarilor cautate de
    lanturile de supermarketuri: din 220 de retaileri chestionati
    intr-un sondaj CBRE, aproape o cincime au declarat ca intentioneaza
    sa deschida un nou magazin in Romania.

    Calea ferata Bucuresti-Constanta se scumpeste
    si va mai intarzia un an, desi calendarul initial prevedea
    definitivarea lucrarilor in acest an, anunta Romania Libera;
    una dintre explicatii este ca fiscul a sechestrat vagoanele CFR,
    iar din acest motiv compania cere bani in plus de la buget. Se
    pregateste America de o noua criza a ipotecilor? Scandalul
    executarilor silite frauduloase din SUA ameninta solvabilitatea
    bancilor, sustine acelasi ziar.

    Banca Transilvania, institutie de credit cu
    capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului
    al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de
    piata de 6,2%, calculeaza Ziarul Financiar. Investitorii
    locali vor putea acces la actiunile Daimler AG, producatorul
    automobilelor Mercedes, direct de la Bucuresti incepand cu 23
    noiembrie, dupa ce conducerea BVB a aprobat introducerea la
    tranzactionare a titlurilor pe sistemul alternativ ATS.

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.

  • Omer Tetik il va inlocui pe Murat Sabaz la sefia Credit Europe Bank Romania

    Tetik, pana in prezent prim-vicepresedinte al bancii, face parte
    din conducerea executiva din 2000 si a condus de-a lungul timpului
    diviziile Treasury, Financial institutions, Retail Banking si
    Carduri.

    Presedintele in exercitiu, Murat Sabaz, isi va continua mandatul in
    Consiliul de Administratie si va gestiona activitatea investionala
    a tututor entitatilor detinute de catre grup in Romania, incluzand
    Credit Europe Leasing SA, Credit Europe Ipotecar SA si Credit
    Europe Asigurari SA.

    Actionarii au decis si alegerea lui Murat Basbay, noul CEO al
    Credit Europe Group, in functia de membru al Consiliului de
    Administratie al Credit Europe Bank Romania. Schimbarile aprobate
    de catre AGA in sedinta de marti vor fi supuse aprobarii BNR.

    Credit Europe Bank este filiala locala a Credit Europe Group,
    controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin. Grupul, cu sediul in
    Olanda, reuneste toate afacerile din afara Turciei ale Finansbank,
    banca fondata de Ozyegin in anii ’80. Conform editiei din martie a
    topului Forbes, Ozyegin (65 de ani) avea o avere estimata la 3
    miliarde de dolari, din afaceri financiare, in comert si
    hotelarie.

    In Romania, banca are 1.300 de angajati si 90 de sucursale,
    incheind anul 2009 cu pierderi de 14,64 milioane de lei (3,45
    milioane de euro), conform standardelor contabile internationale
    IFRS. Activele erau la sfarsitul anului trecut de 5,77 miliarde de
    lei (4,14 miliarde de euro). Expunerea de credit pe Romania
    reprezenta 19% din expunerea totala a grupului, de 10,18 miliarde
    de euro, mai mult decat expunerea pe Turcia (17%), dar in scadere
    de la 22% in 2008. Punctul forte al afacerilor Credit Europe in
    Romania il reprezinta cardurile de credit CardAvantaj, cu un
    portofoliu de 320.000 de carduri si o crestere a volumului de
    tranzactii de peste 15% pe parcursul lui 2009.

    “Scopul nostru este sa ne consolidam pozitia in retail banking in
    anumite piete, ca Rusia, Romania si Ucraina. Desi perspectivele de
    crestere pe termen scurt ar putea fi limitate in unele din aceste
    piete, suntem increzatori ca pe termen lung perspectiva este
    pozitiva”, precizeaza raportul anual al bancii pe 2009.

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile straine au taiat din cheltuielile de cazare ale expatilor in
    Romania, astfel incat acestia au la dispozitie lunar cel mult 1.600
    de euro pentru apartamentele cu 2-3 camere, cu 10-15% mai putin
    fata de anul trecut, informeaza Gandul. “Am salvat leul prin
    taierea salariilor”, sustine deputatul Varujan Pambuccian, convins
    ca anul trecut “am plecat pe o cale gresita cand am ales, intre o
    abordare economica si una monetarista, una monetarista”.

    Daca nici salariile bugetarilor si nici cele din sectorul privat nu
    vor creste la anul, atunci sansele de a creste consumul sunt foarte
    mici sau chiar zero, afirma Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, citat
    de Evenimentul Zilei. Inregistrarea firmelor va fi
    simplificata, iar costurile de publicitate vor fi reduse, potrivit
    unui proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei care prevede
    ca procedura de inregistrare sa fie unitara pentru toate
    categoriile de persoane fizice si juridice.

    Adevarul cauta sa afle cine sunt vinovatii pentru amenda de peste 41 de milioane de euro aplicata
    Romaniei de UE     pentru folosirea incorecta a fondurilor europene
    pentru agricultura, insa autoritatile dau din colt in colt si spun
    ca vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului. Pentru ca
    fotbalul este atat de popular in Romania, amenajarea unui teren
    sintetic a devenit in numai cativa ani o afacere extrem de
    profitabila.

    Frunza de la brandul turistic al Romaniei este
    un succes, sustine ministrul Elena Udrea, care se declara
    nemultumita, potrivit Romaniei Libere, de “barajul mediatic”
    care o impiedica sa arate cate lucruri bune se fac in Ministerul
    Turismului. Energia eoliana este bazata pe o tehnologie care nu a
    atins inca maturitatea si care, din acest motiv, nu poate
    supravietui decat din subventii de stat, declara omul de afaceri
    Dinu Patriciu.

    Copiii sunt noua tinta a instructorilor de schi si a proprietarilor
    de pensiuni montane, care organizeaza iarna aceasta tabere de schi la tarife incepand de la 318
    euro pe saptamana, anunta Ziarul Financiar. Fondul
    Proprietatea a ajuns sa fie “listat” pe internet, la Viena sau
    Frankfurt, numai la Bursa nu, creand o oportunitate de castig
    pentru entitati fara nicio legatura cu procesul de despagubire a
    fostilor proprietari.

  • BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene

    “E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
    europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
    sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
    Vasilescu.

    Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
    nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
    crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
    4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
    cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
    ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
    cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
    investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
    la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.

    Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
    fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
    contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
    din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
    sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
    iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
    artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
    inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
    inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.

    Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
    anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
    Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
    octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
    alimente, ca efect al majorarii TVA.

    In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
    specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
    trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
    propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
    europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
    care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
    Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
    respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
    europeni.

  • Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele

    In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
    a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
    lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
    “denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
    fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
    astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
    careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
    ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
    daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
    datoriile.

    La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
    conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
    arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
    au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
    sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
    miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
    foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
    limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
    intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
    mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
    europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.

    Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
    de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
    finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
    de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
    programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
    vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
    Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
    componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
    lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
    arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
    datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
    prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
    calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
    fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
    incadra in tintele negociate.

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.