BusinessMagazin

Tag: comert

  • OMC estimeaza o contractie de peste 10% a comertului international

    In ciuda faptului ca guvernele au inregistrat progrese in lupta
    impotriva crizei, in opinia oficialului, mai raman multe de
    facut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Criza in varianta brandurilor de lux

    La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
    spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
    Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
    Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
    confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
    pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
    s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
    de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
    solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
    luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
    obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
    alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
    cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
    “Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
    suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
    n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
    Ghergana Chernookova.

    Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
    s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
    Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
    preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
    vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
    in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
    vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
    branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
    spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.

    Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
    retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
    adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
    aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
    clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
    dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
    Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
    au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
    portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
    destul de redus.

  • Liderul pietei germane de peste intra in Romania pana la Revelion

    “In 3 ani estimam sa ajungem liderul pietei de peste din
    Romania”, a declarat Marius Cliseru, directorul general al
    companiei DeSee Distribution, firma romaneasca ce asigura
    distributia produselor Deutsche See.

    Piata pestelui din Romania este evaluata la cateva sute de
    milioane de euro, iar 80% din pestele comercializat este congelat.
    Compania intentioneaza sa comercializeze atat peste proaspat, cat
    si congelat, dar si anumite specialitati de tipul “convenience
    food”, adica mancare gata preparata.

    “La anul intentionam sa ramanem in HoReCa in Bucuresti, dar
    treptat ne vom extinde in peste 50 de locatii de 4 si 5 stele”, a
    adaugat Cliseru, care a ocupat pana acum 2 luni functia de Head of
    HoReCa in cadrul grupului Metro.

    Deasemenea, compania de distributie DeSee are un parteneriat
    strans cu Kaufland, iar pe masura ce retailerul va incepe sa
    construiasca raioane de peste, vor intra si in retelele
    comerciale.

    Produsele Deutsche See se pot gasi momentan in magazinele
    BioGood, o retea de comert specializata in vanzarea produselor
    bio.

    Consumul de peste in Romania se situeaza in jurul a 5 kg pe cap
    de locuitor anual, in crestere de la 3 kg, acum 2 ani. Consumul
    este pana la de 20 de ori mai mic comparativ cu tari cu traditie
    din Europa, unde ajunge la 100 kg pe an pe cap de locuitor anual in
    Portugalia, la 50 kg in Italia sau 40 kg in Germania.

    Grupul german Deutsche See se afla prezent in Romania din 2007
    prin reteaua de restaurante NordSee, cel mai mare lant cu specific
    pescaresc din Europa. Momentan exista 3 restaurante, la care se va
    mai adauga inca unul, in Piata Victoriei.

  • 71,2% dintre romani si-au redus consumul pe timp de criza

    Modificarea comportamentului de consum a avut la baza diminuarea
    castigurilor salariale, sesizat de 43,9% din respondenti, cresterea
    ratelor pe fondul devalorizarii monedei nationale (22,8%) si
    pierderea locului de munca de catre el sau un membru al familiei
    (22,4%).

    Alte efecte ale crizei economice semnalate de consumatorii
    romani au fost cresterea preturilor, inchiderea firmei, inghetarea
    sau intarzierea platii salariilor, devalorizarea leului si aparitia
    conceptului de prudenta.

    Deasemenea, 17,1% dintre romani se declara afectati de criza
    intr-o foarte mare masura, iar 19,3% intr-o mare masura, acest
    procent fiind in crestere cu 28% in luna noiembrie, comparativ cu
    luna februarie 2009.

    Cea mai afectata categorie de criza este reprezentata de femeile
    cu varsta cuprinsa intre 55-65 de ani, cu un nivel de educatie
    mediu si cu un venit mai mic de 1.500 lei pe familie. Categoria de
    populatie care nu a resimtit criza si nu si-a modificat obiceiurile
    de consum este formata din tineri fara copii, cu studii superioare
    si venituri la nivelul familiei de peste 3.000 lei.

    Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 854
    persoane, din Bucuresti si orasele cu peste 100.000
    locuitori.

  • Schweighofer cumpara o fabrica de cherestea din Bacau

    Aceasta este a doua tranzactie pe care austriecii o semneaza
    intr-un interval de 12 luni pe piata locala. In decembrie 2008, ei
    au achizitionat fosta fabrica pe care IKEA o detinea la Siret.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce s-a vandut Profi acum?

    Vechi zicale populare spun ca “se invarte roata”, “rasare
    soarele si pe strada mea”, “orice suis are si un coboras”. Nimic
    nu-i permanent, batut in cuie, iar ocaziile pot disparea la fel de
    rapid cum se si ivesc. Enterprise Investors (EI), administratorul
    fondului de investitii Polish Enterprise Fund V, a profitat de
    momentul favorabil si a preluat reteaua de magazine de discount
    Profi, intr-o tranzactie ce se ridica la 66 de milioane de euro,
    conform Ziarului Financiar. EI nu este la prima experienta in
    retailul alimentar romanesc: in 2004 a cumparat Artima de la omul
    de afaceri Florentin Banu, pentru ca in 2007 s-o vanda catre
    Carrefour intr-o tranzactie ce s-a ridicat la 55 de milioane de
    euro, conform estimarilor din piata.

    Profi Rom Food, operatorul local al retelei Profi in sistem de
    franciza, are in acest moment aproximativ 60 de magazine
    operationale, iar anul trecut a raportat la Ministerul de Finante o
    cifra de afaceri de aproape 95 de milioane de euro si un profit net
    de 0,2 milioane de euro. Decizia EI de a investi intr-o retea de
    tip discount pare cat se poate de justa din moment ce segmentul in
    cauza a ajuns in prima jumatate a acestui an la o cota de piata de
    8% din comert, fata de 6% anul trecut, conform datelor GfK,
    obtinute in urma cercetarii de tip panel pe un esantion
    reprezentativ la nivel national.

    O diferenta majora se vede cu ochiul liber intre vanzarea Artima
    catre Carrefour si cumpararea Profi: EI a incasat 55 de milioane de
    euro pentru 21 de magazine si a platit 66 de milioane de euro
    pentru 60 de spatii. Diferenta esentiala este de doi ani. Pentru ca
    in acesti doi ani piata s-a schimbat dramatic iar puterea de
    negociere a trecut de cealalta parte a mesei la care se poarta
    tratativele. Acum forta e de partea cumparatorului. Lucru pe care
    l-au simtit pe pielea lor toti antreprenorii romani din retail care
    si-au declarat regretul ca au ratat vanzarea la momentul oportun.
    Adica atunci cand afacerile lor, la fel ca si cele din alte
    domenii, erau evaluate la niveluri mai mari decat in prezent, poate
    chiar de doua-trei ori. Un consultant Deloitte spunea, spre
    exemplu, ca unul dintre clientii sai nu poate intelege de ce
    afacerea lui este evaluata acum la 30 de milioane de euro, dupa ce
    in urma cu aproape doi ani primise o oferta de preluare de 100 de
    milioane de euro.

    Cititi continuarea in editia tiparita a BUSINESS Magazin.

  • Metro tinteste vanzari de 20% din cifra de afaceri cu marcile proprii

    “Noua noastra streategie privind marcile proprii se concentreaza
    si mai mult pe nevoile speciale ale clientilor cheie, cum sunt
    hotelurile si restaurantele, clientii revanzatori si birourile”, a
    declarat Frans W.H. Muller, directorul general al Metro Cash &
    Carry International.

    Acelasi obiectiv de crestere a vanzarilor marcilor private la
    20% din cifra de afaceri a fost anuntata in septembrie de
    retailerul Carrefour. Vanzarile de marcilor proprii ale
    retailerilor s-au ridicat la 250 milioane euro in anul 2008.

    Marcile proprii ale Metro vor avea preturi de vanzare cu 10-20%
    mai mici decat al produselor competitorilor.

    Reducerea portofoliului la sase marci exclusive a fost adoptata
    pentru a a asigura o mai buna delimitare a grupurilor tinta. Cele
    sase marci ale retailerului sunt: Aro – produse alimentare din gama
    de pret economica, Fine Food – produse alimentare premium, Horeca
    Select – produse de bucatarie pentru uz profesional, H-Line –
    solutii pentru sectorul hotelier, Rioba – specialitati de cafea si
    cocktailuri si Sigma – produse de birou profesionale.

    Pe langa ajustarea strategiei de comercializare a marcilor
    proprii, compania doreste lansarea unor noi formate de magazine si
    lansarea unui serviciu de livrare la nivel de grup.

    Grupul german Metro a anuntat primul declin al vanzarilor din
    Europa de Est in primele 9 luni ale anului, de 13%, pana la 11,2
    miliarde euro. In Romania, Metro Cash & Carry a raportat o
    cifra de afaceri aferenta anului 2008 in valoare de 1,6 miliarde
    euro.

  • Craciunul ieftineste mancarea, hainele si LCD-urile cu pana la 50%

    Marii retaileri de produse alimentare, imbracaminte,
    incaltaminte si electonice promit pentru perioada sarbatorilor de
    iarna reduceri substantiale, iar in mallurile din Capitala vor fi
    organizate tot soiul de evenimente, cu scopul de a atrage
    vizitatori. Spre exemplu, Carrefour va avea promotii pentru
    produsele specifice acestui sezon.
    “Avem reduceri exact la ceea ce se cere, la ciocolata, la vinuri,
    la decoratiuni de Craciun”, a declarat pentru Gandul Andreea Mihai,
    director de marketing al companiei. Si in hipermarketurile Cora se
    vor gasi reduceri de Craciun, iar pana la sfarsitul acestei luni,
    se gasesc produse cu preturi mai mici cu 10-20%, la articole de
    imbracaminte sau produse alimentare.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • PIC a intrat in insolventa pentru a scapa de presiunea creditorilor

    Desi compania a demarat procesul de restructurare al afacerilor,
    vanzarile au continuat sa scada, adancind datoriile catre
    creditori, ceea ce i-a determinat pe patroni sa opteze pentru
    intrarea in insolventa. Odata cu intrarea in insolventa se suspenda
    toate actiunile judiciare si judiciare pentru realizarea creantelor
    asupra debitorului sau bunurilor sale.

    “Cele mai mari datorii ale companiei sunt catre furnizori. PIC a
    luat aceasta hotarare din cauza scaderii cererii pe piata interna
    si a reducerii vanzarilor cu 30% in acest an, dar si din cauza
    presiunilor din partea creditorilor”, a declarat Claudia Rusu,
    directorul de marketing al lantului de hypermarketuri.

    Managementul PIC incearca in acest timp redresarea companiei
    prin vanzarea partiala de active si reluarea activitatii de
    aprovizionare.

    Lantul de hypermarketuri PIC detinea cinci unitati, iar in urma
    procesului de restructurare mai functioneaza doar doua, in Pitesti
    si Craiova. Retailerul a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de
    peste 150 milioane euro si un profit net de 560.000 euro, potrivit
    Ministerului de Finante.

  • De ce sunt scumpe florile din Olanda in florariile din Romania

    In cultura japoneza, aranjatul florilor e o arta veche de mii de
    ani si cei interesati pot face cursuri, asa cum romanii invata
    limbi straine sau iau cursuri de dans. Pasionatii de aranjamente
    florale n-au unde sa faca lectii de specialitate in Romania, dar
    vanzatorii din florarii trebuie sa faca toti cursuri speciale. “Ca
    sa invete sa faca un buchet in spirala dureaza cel putin trei luni,
    cu exercitiu in fiecare zi, de cateva ori”, spune Cornelia
    O’Donnell, proprietara florariei Salon des Fleurs din Capitala.
    Dupa ea, e nevoie de experienta pentru a manui florile, altfel
    forma buchetului nu va iesi niciodata perfect. “Testul numarul unu
    cand angajez este un buchet , care trebuie sa aiba nu doar forma
    perfecta, ci si sa stea in picioare pe masa. Daca buchetul sta in
    picioare, sprijinindu-se numai in cozile florilor si nu cade intr-o
    parte, inseamna ca a fost facut bine.”


    Florarii sunt ultimii prin mainile carora trec florile inainte
    de a ajunge la cumparatori. Inaintea lor, sunt o multime de alte
    segmente ale drumului pe care il parcurg florile: cultivatorii,
    angrosistii, distribuitorii. Peste 80% din florile vandute pe piata
    romaneasca vin de peste hotare si preturile sunt mai mari decat in
    tarile de origine. “Cu cat marfa este atinsa de mai multi oameni,
    cu atat costurile procesului de distributie cresc si prin urmare si
    pretul final”, declara anterior pentru BUSINESS Magazin Rand
    Sheriff, directorul general al Interbrands Marketing si
    Distributie, cea mai mare firma din domeniul distributiei.

    Cu cat exista mai putini intermediari intre producator si
    consumatorul final, cu atat pretul este mai mic, deoarece produsul
    nu sufera adaosuri. Unii comercianti prefera sa-si cultive singuri
    florile, reducand astfel la minim lantul de achizitie, dar in
    Romania aceasta practica este aproape inexistenta.

    De fapt, marii cultivatori de flori, ca Sere Codlea, care
    acopereau la inceputul anilor ’90 intreaga piata, au iesit din
    peisaj, astfel incat acum doar 20% din vanzari revin productiei
    interne. In afara de vanzatorii care isi cultiva singuri florile si
    cei ce cumpara marfa de la distribuitori mai sunt si florarii care
    fac comenzi direct la cultivatori, dar este vorba doar de cei ce
    ruleaza cantitati mari. Drumul parcurs de flori este foarte lung,
    plecand de obicei din pietele olandeze, trecand prin mainile
    intermediarilor olandezi, ale importatorilor romani, ajungand la
    angrosistii si distribuitorii locali si de acolo in florariile din
    toata tara.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.