BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Omer Tetik il va inlocui pe Murat Sabaz la sefia Credit Europe Bank Romania

    Tetik, pana in prezent prim-vicepresedinte al bancii, face parte
    din conducerea executiva din 2000 si a condus de-a lungul timpului
    diviziile Treasury, Financial institutions, Retail Banking si
    Carduri.

    Presedintele in exercitiu, Murat Sabaz, isi va continua mandatul in
    Consiliul de Administratie si va gestiona activitatea investionala
    a tututor entitatilor detinute de catre grup in Romania, incluzand
    Credit Europe Leasing SA, Credit Europe Ipotecar SA si Credit
    Europe Asigurari SA.

    Actionarii au decis si alegerea lui Murat Basbay, noul CEO al
    Credit Europe Group, in functia de membru al Consiliului de
    Administratie al Credit Europe Bank Romania. Schimbarile aprobate
    de catre AGA in sedinta de marti vor fi supuse aprobarii BNR.

    Credit Europe Bank este filiala locala a Credit Europe Group,
    controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin. Grupul, cu sediul in
    Olanda, reuneste toate afacerile din afara Turciei ale Finansbank,
    banca fondata de Ozyegin in anii ’80. Conform editiei din martie a
    topului Forbes, Ozyegin (65 de ani) avea o avere estimata la 3
    miliarde de dolari, din afaceri financiare, in comert si
    hotelarie.

    In Romania, banca are 1.300 de angajati si 90 de sucursale,
    incheind anul 2009 cu pierderi de 14,64 milioane de lei (3,45
    milioane de euro), conform standardelor contabile internationale
    IFRS. Activele erau la sfarsitul anului trecut de 5,77 miliarde de
    lei (4,14 miliarde de euro). Expunerea de credit pe Romania
    reprezenta 19% din expunerea totala a grupului, de 10,18 miliarde
    de euro, mai mult decat expunerea pe Turcia (17%), dar in scadere
    de la 22% in 2008. Punctul forte al afacerilor Credit Europe in
    Romania il reprezinta cardurile de credit CardAvantaj, cu un
    portofoliu de 320.000 de carduri si o crestere a volumului de
    tranzactii de peste 15% pe parcursul lui 2009.

    “Scopul nostru este sa ne consolidam pozitia in retail banking in
    anumite piete, ca Rusia, Romania si Ucraina. Desi perspectivele de
    crestere pe termen scurt ar putea fi limitate in unele din aceste
    piete, suntem increzatori ca pe termen lung perspectiva este
    pozitiva”, precizeaza raportul anual al bancii pe 2009.

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile straine au taiat din cheltuielile de cazare ale expatilor in
    Romania, astfel incat acestia au la dispozitie lunar cel mult 1.600
    de euro pentru apartamentele cu 2-3 camere, cu 10-15% mai putin
    fata de anul trecut, informeaza Gandul. “Am salvat leul prin
    taierea salariilor”, sustine deputatul Varujan Pambuccian, convins
    ca anul trecut “am plecat pe o cale gresita cand am ales, intre o
    abordare economica si una monetarista, una monetarista”.

    Daca nici salariile bugetarilor si nici cele din sectorul privat nu
    vor creste la anul, atunci sansele de a creste consumul sunt foarte
    mici sau chiar zero, afirma Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, citat
    de Evenimentul Zilei. Inregistrarea firmelor va fi
    simplificata, iar costurile de publicitate vor fi reduse, potrivit
    unui proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei care prevede
    ca procedura de inregistrare sa fie unitara pentru toate
    categoriile de persoane fizice si juridice.

    Adevarul cauta sa afle cine sunt vinovatii pentru amenda de peste 41 de milioane de euro aplicata
    Romaniei de UE     pentru folosirea incorecta a fondurilor europene
    pentru agricultura, insa autoritatile dau din colt in colt si spun
    ca vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului. Pentru ca
    fotbalul este atat de popular in Romania, amenajarea unui teren
    sintetic a devenit in numai cativa ani o afacere extrem de
    profitabila.

    Frunza de la brandul turistic al Romaniei este
    un succes, sustine ministrul Elena Udrea, care se declara
    nemultumita, potrivit Romaniei Libere, de “barajul mediatic”
    care o impiedica sa arate cate lucruri bune se fac in Ministerul
    Turismului. Energia eoliana este bazata pe o tehnologie care nu a
    atins inca maturitatea si care, din acest motiv, nu poate
    supravietui decat din subventii de stat, declara omul de afaceri
    Dinu Patriciu.

    Copiii sunt noua tinta a instructorilor de schi si a proprietarilor
    de pensiuni montane, care organizeaza iarna aceasta tabere de schi la tarife incepand de la 318
    euro pe saptamana, anunta Ziarul Financiar. Fondul
    Proprietatea a ajuns sa fie “listat” pe internet, la Viena sau
    Frankfurt, numai la Bursa nu, creand o oportunitate de castig
    pentru entitati fara nicio legatura cu procesul de despagubire a
    fostilor proprietari.

  • BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene

    “E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
    europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
    sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
    Vasilescu.

    Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
    nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
    crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
    4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
    cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
    ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
    cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
    investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
    la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.

    Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
    fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
    contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
    din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
    sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
    iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
    artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
    inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
    inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.

    Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
    anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
    Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
    octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
    alimente, ca efect al majorarii TVA.

    In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
    specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
    trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
    propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
    europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
    care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
    Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
    respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
    europeni.

  • Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele

    In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
    a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
    lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
    “denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
    fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
    astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
    careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
    ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
    daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
    datoriile.

    La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
    conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
    arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
    au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
    sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
    miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
    foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
    limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
    intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
    mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
    europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.

    Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
    de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
    finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
    de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
    programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
    vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
    Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
    componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
    lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
    arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
    datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
    prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
    calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
    fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
    incadra in tintele negociate.

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Isarescu la “Dupa 20 de ani”: Dureaza un an si jumatate sa ne revenim

    Seful Bancii Nationale a vorbit duminica, in emisiunea “Dupa 20
    de ani” de la ProTV, despre scaderea nivelului de trai din Romania,
    dar si despre viitorul Ordonantei 50.

    Banca Nationala estimeaza o crestere economica de 1,5% pentru anul
    viitor. Chiar si-asa, “dureaza un an, un an si jumatatea din
    momentul relansarii pana in momentul cand se simte in nivelul de
    trai al populatiei, deci s-ar putea ca efectele sociale sa persiste
    chiar in tot anul 2011”.

    In ce priveste OUG 50, Mugur Isarescu a spus ca “nu trebuie sa
    inlocuim un exces, cel al bancilor, cu un alt exces”, referindu-se
    la cererea FMI si a Comisiei Europene ca ordonanta sa nu se aplice
    si creditelor deja existente si ca ANPC sa nu aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a niciunei banci. BNR va lucra
    impreuna cu Guvernul si cu Parlamentul pentru a aduce textul
    ordonantei creditelor cat mai aproape de prevederile directivei
    europene pe care OUG o adapteaza in legislatia Romaniei, a adaugat
    guvernatorul.

    Vezi inregistrarea emisiunii pe www.stirileprotv.ro.

  • BNR vede o redresare a cererii din economie abia spre 2012

    “Pe fondul mentinerii unui nivel redus al utilizarii
    capacitatilor de productie din economie, precum si al cresterii
    anticipate a standardelor si a conditiilor de creditare in cazul
    creditelor pe termen lung destinate persoanelor juridice, angajarea
    corporatiilor in proiecte noi de investitii se va relua doar
    gradual”, apreciaza BNR, in ultimul Raport asupra inflatiei, dat
    publicitatii joi, si care are in vedere intervalul iulie 2010 –
    septembrie 2012.

    Abia din a doua parte a acestui interval este de asteptat ca
    investitiile cu scop productiv sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    In special in prima parte a intervalului de prognoza este de
    asteptat, de asemenea, mentinerea consumului final la valori
    reduse, explicabil prin efectele masurilor de ajustare bugetara
    (taierea salariilor in sectorul public si majorarea TVA), ca si
    prin inasprirea standardelor de creditare pentru persoanele fizice
    si a deficitului de cerere pe piata muncii, care vor avea toate un
    impact negativ asupra venitului disponibil al populatiei. Consumul
    va creste abia din a doua parte a anului, pe masura ce
    constrangerile financiare din economie se vor ameliora.

    In schimb, exporturile vor fi stimulate in continuare de redresarea
    economiilor occidentale, asa cum s-a intamplat si anul acesta.
    Pentru 2011, BNR anticipeaza o crestere economica medie anuala in
    zona euro de 1,5%, usor mai ridicata fata de anticipatia din
    raportul din august asupra inflatiei, si un nivel al dobanzii
    EURIBOR la 3 luni de 1,02%, usor mai redusa fata de prognoza
    precedenta.

    BNR a modificat si previziunea privind cursul euro-dolar, estimand
    o intarire mai pronuntata a monedei euro, la un curs mediu de 1,30
    dolari/euro. In privinta cursului leului, faptul ca in prezent leul
    trece printr-o perioada de apreciere in termeni reali fata de euro
    a redus costurile in lei ale creditelor in valuta, cu efect
    stimulativ asupra cererii interne. Pe de alta parte insa, raportul
    dintre euro si dolar ramane greu previzibil pe termen mediu, astfel
    incat, daca tendinta de acum s-ar inversa si dolarul s-ar aprecia
    “notabil” fata de euro, atunci si importurile in dolari ale Romanei
    s-ar scumpi, influentand negativ preturile la combustibili si,
    implicit, evolutia economiei.

    Si pretul mediu al petrolului este asteptat sa creasca mai mult, la
    82 de dolari/baril, fata de 77,4 de dolari/baril in 2010,
    reflectand iesirea din recesiune a economiei mondiale.

    Rata de crestere a PIB potential va continua sa ramana sub nivelul
    dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de
    investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de
    productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele
    BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul
    PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele
    (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la
    maximum fara a genera presiuni de inflatie.

    In graficul BNR privind tendinta PIB potential, cea mai mare
    abatere negativa apare in ultimul trimestru din 2010 (spre -7%),
    pentru ca apoi sa urmeze o redresare lenta pana in trimestrul al
    treilea din 2012. In privinta PIB real, singura mentiune explicita
    din raport se refera la trimestrul III din 2010, pentru care BNR
    “preconizeaza reluarea scaderii economice”.

    BNR ia in considerare si riscurile care ar putea afecta acest
    scenariu, in primul rand “intarzierea, eficacitatea limitata sau
    chiar imposibilitatea de aplicare a masurilor de ajustare”
    asumate cu FMI si UE si “deteriorarea peste asteptari a dinamicii
    activitatii economice interne”.

    Intr-un astfel de scenariu de risc, exemplifica BNR, deteriorarea
    increderii mediului de afaceri, deprecierea leului si cresterea
    dificultatii de finantare a statului si a companiilor ar putea crea
    pericolul unei “evictiuni a sectorului privat de pe piata
    creditului bancar, in favoarea sectorului public”, ceea ce ar
    afecta direct redresarea economiei.

    Incertitudinile asociate cu prognoza BNR au facut deja ca banca
    centrala sa modifice estimarea privind inflatia la sfarsitul anului
    2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din august), respectiv
    pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Isarescu: Nu cred in atingerea cu orice cost a tintei de deficit daca se creeaza alte probleme

    “Nu cred personal ca un mix sustenabil de politici economice
    trebuie sa se bazeze pe fortarea unei anumite laturi, de exemplu pe
    atingerea neaparata si cu orice cost a tintei de deficit bugetar
    daca o asemenea eventualitate creeaza probleme in alta parte”, a
    spus Isarescu, in cadrul unei conferinte de presa. El a mentionat
    ca daca Romania se va ambitiona sa ceara un deficit bugetar mai
    mare, va fi taxata sub forma costurilor finantarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: As vrea sa prind euro nu ca guvernator, ci ca pensionar

    “Realismul tintei depinde in mare masura de acum incolo de
    capacitatea acestei tari de a se consolida fiscal. Ramane de vazut
    daca va suporta consolidarea fiscala pentru a spune da, ramanem
    acolo. As vrea sa prind personal, nu cat sunt guvernator, ci cat
    sunt pensionar, adoptarea euro”, a spus Isarescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro