BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Moody’s: Daca depunatorii la bancile grecesti isi retrag 35% din bani, apare un “risc major de lichiditate”

    Agentia considera, intr-un raport citat de Reuters, ca motivatia
    retragerii pentru aproape jumatate din bani tine de recesiune si de
    masurile de austeritate luate de guvernul de la Atena, care au
    redus puterea de cumparare si veniturile grecilor. Pentru restul
    depozitelor retrase, motivatia tine de ingrijorarea clientilor
    privind sanatatea financiara a bancilor si dorinta de a-si minimiza
    riscul.

    Moody’s atrage atentia ca bancile grecesti s-ar putea confrunta cu
    “o lipsa severa de lichiditati” daca retragerea depozitelor ajunge
    la 35% din total si a calificat ritmul actual al retragerilor drept
    “un factor negativ esential” pentru banci.

    Retragerile de depozite s-au accelerat in mai si iunie, pe fondul
    tensiunilor politice si al incertitudinilor privind viitorul
    finantarii Greciei. “Riscul de continuare a scoaterii banilor din
    banci reprezinta un risc major de lichiditate, intrucat perceptia
    depunatorilor este afectata de evolutiile politice negative si de
    capacitatea Greciei de a-si rambursa la timp obligatiile de plata”,
    arata raportul Moody’s.

    Conform datelor disponibile la Banca Nationala a Greciei, citate
    de CNN, depozitele populatiei in bancile grecesti s-au redus din
    decembrie 2010 pana in mai 2011 cu 12 miliarde de euro.

    Marti este o zi cruciala din punctul de vedere al eforturilor de
    salvare a Greciei, avand in vedere ca parlamentul incepe discutiile
    asupra noului program de austeritate initiat de guvern, in valoare
    de 28 de miliarde de euro, de care depinde toata viitoarea
    finantare a tarii, respectiv cele 12 miliarde de euro de la UE si
    FMI si noul credit ce va fi negociat de Grecia cu UE si FMI,
    respectiv 100-120 de miliarde de euro.

    La Atena, in Piata Syntagma au inceput sa se adune deja primele mii
    de manifestanti care contesta planul de austeritate si cer
    renuntarea la memorandumul cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana.
    Sindicatele au organizat pentru azi si maine o greva
    generala.

    Analistii Societe Generale, citati de Kathimerini, au estimat ca
    sunt 30% riscuri ca planul de austeritate sa nu fie aprobat de
    parlament.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.

  • MAE ii avertizeaza pe romanii care vor sa plece in Grecia

    In aceasta perioada sunt programate mitinguri de protest in
    centrul Atenei (in zona dintre parcul Peidon si zona pietei
    Syntagma).

    MAE informeaza ca, pentru moment, Sindicatul Controlorilor Aerieni
    nu a anuntat participarea la greva generala.

    Sindicatul General al Angajatilor din Sectorul Privat si Sindicatul
    Angajatilor din Sectorul Public au decis organizarea acestei greve
    in semn de protest fata de dezbaterile care au loc in Parlamentul
    elen pentru aprobarea pachetului de masuri de austeritate in
    valoare de 28 miliarde de euro care conditioneaza obtinerea de la
    UE si FMI a urmatoarei transe de imprumut, de 12 miliarde de euro,
    precum si inceperea discutiilor pentru un nou imprumut, de peste
    100 de miliarde de euro.

  • Basescu: Nici un cent din fondurile structurale destinate Romaniei nu va fi dirijat catre Grecia

    “Am inteles ca a aparut un zvon ca s-ar lua din fondurile
    structurale ale Romaniei pentru Grecia. Nu. Nici un cent din
    fondurile structurale destinate Romaniei sau altor state nu va fi
    dirijat catre Grecia”, a spus presedintele intr-o conferinta de
    presa sustinuta la Bruxelles, dupa Consiliul European de vara. El a
    adaugat ca pentru Romania clarificarea sprijinului UE pentru Grecia
    a fost o miza foarte mare. “A fost probabil cea mai mare miza a
    acestui Consiliu din punctul nostru de vedere, pentru ca in Romania
    functioneaza sapte banci elene care detin circa 27% din piata
    bancara romaneasca”, a spus Basescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul grec a castigat votul de incredere al parlamentului

    Toti cei 155 de parlamentari socialisti (PASOK) au votat in
    favoarea guvernului. Majoritatea ceruta pentru ca guvernul sa nu
    cada era de 151 de voturi.

    Dezbaterile de marti au fost deosebit de tensionate, soldate
    inclusiv cu parasirea de cateva ori a salii parlamentului de catre
    unii parlamentari ai opozitiei de dreapta, scriu agentiile de
    presa. Antonis Samaras, seful Noii Democratii, principalul partid
    de opozitie, a cerut din nou renegocierea acordului cu UE si
    FMI.

    In cursul serii de marti, manifestantii anti-FMI si
    antiguvernamentali care se aduna de cateva saptamani in Piata
    Syntagma din Atena au continuat sa protesteze contra planurilor de
    austeritate.

    Papandreou a cerut votul de incredere al parlamentului dupa
    remanierea de vineri in cursul careia a fost schimbat din functie
    fostul ministru de finante, Giorgios Papaconstantinou, considerat
    responsabil pentru nereusitele din acordul cu FMI. Daca parlamentul
    ar fi votat contra guvernului, ar fi urmat alegeri anticipate,
    deznodamant dezastruos atata vreme cat liderii UE au dat termen
    Greciei ca pana la 3 iulie sa aprobe noul plan de austeritate care
    conditioneaza viitorul finantarii tarii.

    Noul ministru de finante, Evangelos Venizelos, le-a promis
    liderilor UE ca parlamentul elen va vota pana la finele lunii iunie
    noul program pe cinci ani de cresteri de taxe si reduceri de
    cheltuieli, in valoare de 28 de miliarde de euro.

    Imediat dupa anuntarea votului, Reuters a transmis ca moneda
    europeana a urcat la 1,4435 dolari/euro in primele tranzactii din
    Asia, dupa ce a crescut si spre inchiderea tranzactiilor de la New
    York, intrucat investitorii se asteptau la o veste buna de la
    Atena.

    Greul abia acum urmeaza, odata cu dezbaterea de saptamana viitoare
    din parlament a planului de restrictii bugetare menit sa castige
    urmatoarea transa din acordul cu UE si FMI, de 12 miliarde de euro,
    precum si inceperea discutiilor privind un nou acord, estimat sa
    depaseasca 100 de miliarde de euro. Un fruntas al PASOK a declarat
    pentru Dow Jones ca guvernul are insa suficienta sustinere “pentru
    salvarea tarii de la incapacitate de plata” si ca partidul
    estimeaza acelasi rezultat pozitiv si la votul pentru noul program
    de austeritate.

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Londrei: Lasati Grecia sa dea faliment!

    Johnson le-a transmis ministrilor de Finante europeni ca Grecia
    ar trebui obligata sa paraseasca zona euro si lasata sa se descurce
    cu datoriile, drept “pedeapsa” a comportamentului sau “nesabuit”.
    El a avertizat, de asemenea, ca Marea Britanie nu va contribui la o
    noua garantie, pentru a scoate aceasta tara din criza.

    Ministrii de Finante din tarile zonei euro au decis, in noaptea
    de duminica spre luni, amanarea unei decizii finale privind
    achitarea transei de 12 miliarde de euro din imprumutul acordat
    Greciei. Oficialii europeni au aratat ca guvernul remaniat
    saptamana trecuta de Papandreou trebuie mai intai sa obtina votul
    de incredere al Parlamentului, apoi sa treaca legislatia necesara
    pentru noile masuri de austeritate si privatizari, pentru a primi
    transa.


    Cititi mai multe     pe www.apropo.ro

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.