BusinessMagazin

Tag: politica

  • Traian Băsescu: Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană (VIDEO)

    În acelaşi timp, el a spus însă că încearcă să se menţină neutru în dezbaterea despre proiectul Roşia Montană, fiindcă dacă el s-ar pronunţa, “70% din clasa politică ar avea un punct de vedere contrar”. “Sunt un adept fără rezerve al relansării acestei industrii, de extragere de metale preţioase. Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană, dar când s-a creat această falie în societate am considerat că obligaţia mea e să am o atitudine neutră”, a spus preşedintele, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    El consideră că protestul din Piaţa Universităţii “este unul curat, iar cel de la Roşia Montană este fabricat, chiar dacă pe fond au dreptate: oamenii aceia vor locuri de muncă”. Din punctul lui de vedere, protestele contra proiectului ar putea avea un rezultat pur politic: “Dacă din stradă ar ieşi un partid curat, ar fi bine pentru clasa politică din România”.

    Băsescu a criticat însă “minciunile” pe care le vehiculează opozanţii protestului, arătând că “nu pleacă niciun gram de aur din ţară”, că utilizarea cianurilor nu este periculoasă, din moment ce cianura “este este distrusă de razele soarelui”, şi că “o altă minciună e că patru munţi vor fi retezaţi”, fiindcă “doi sunt retezaţi la ora asta”. El a spus că a avut o întâlnire cu Dragoş Tănase, directorul firmei Roşia Montană Gold Corporation, care i-a furnizat toate informaţiile, şi că săptămâna viitoare va începe o serie de conferinţe în care va prezenta informaţiile pe care le are despre proiect.

    Preşedintele României este primul din seria invitaţilor de prestigiu cu care telespectatorii Pro TV se vor întâlni în noul sezon al emisiunii “După 20 de ani”, în fiecare duminică, de la ora 10.00.

    Emisiunea “După 20 de ani” integral:

     

  • Nu cu cianură se sapă guvernarea, ci cu vitrion

    Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.

    După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.

    Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.

  • Ce înseamnă să ai ouă când câinele tău e în grevă. Perlele politice ale săptămânii

    “Am câine lup, este în grevă de trei zile, a aflat ce se întâmplă şi mă ameninţă” – Augustin Zegrean, preşedintele CCR, comentând aprobarea eutanasierii câinilor fără stăpân de către instituţia lui

    “Bravo lui! A avut ouă de data asta” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, despre ideea lui Crin Antonescu ca primarii în conflict de interese să beneficieze de amnistie

    “Facem minerit măcar în Bucureşti” – premierul Victor Ponta, aflat pe şantierul metroului din Bucureşti

    “Dacă n-aş fi astăzi politician, aş fi în Piaţa Universităţii, demonstrând împotriva sistemului, a ceea ce se întâmplă în România în ultimii 23 de ani” – Elena Udrea, deputat PDL

    “Niciun ministru nu a venit până acum şi să spună ce prost e Guvernul. Nu? Intru şi eu în Cartea recordurilor” – Maria Grapini, ministrul IMM, criticată că vorbeşte prea mult despre ce trebuie să facă Guvernul

    “Nu înţeleg însă de ce ar trebui, pentru că a mers domnul Zgonea, să merg şi eu” – Crin Antonescu, liderul PNL şi preşedintele Senatului, despre o eventuală călătorie a sa la Roşia Montană

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Cioloş: Facilitatea pentru vinul din Moldova, un semnal politic şi sprijin pentru perioada dificilă

     Cioloş a subliniat că decizia luată recent de CE, şi care interesează România, este facilitatea pentru vinul din Republica Moldova, apreciind că dincolo de impactul economic, pe care speră să îl aibă pentru economia Republicii Moldova, a fost şi un semnal politic clar, dat în numele Uniunii Europene de către Comisia Europeană.

    “A fost şi un semnal politic clar, dat în numele Uniunii Europene de către Comisia Europeană, cum că această apropiere, a Republicii Moldova de UE, nu vine doar dintr-o parte. Republica Moldova a făcut paşi curajoşi legaţi de viitorul ei din următorii ani şi la fel face şi Uniunea Europeană faţă de Republica Moldova. Urmează parafarea acordului de asociere, care o să îşi arate rezultatele în următorii ani, dar şi un program structural de finanaţare pentru mediul rural. O să avem o conferinţă la Chişinău, cu toţi miniştrii agriculturii, la începutul anului viitor. A fost un semnal politic, pentru Moldova, şi un sprijin în perioada dificilă prin care trece”, a declarat Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A apărut un nou partid de dreapta

    Deşi, în continuare, premierul Victor Ponta dă semnale (voluntare sau nu) că nu susţine personal proiectul Roşia Montană, ci vrea doar o îngropare onorabilă a acestuia în Parlament, o seamă de gânditori ai partidului s-au arătat chiar mai fermi decât Traian Băsescu în favoarea exploatării resurselor minerale ca pârghie de bază a creşterii economice. “La gazele de şist există contestaţii, la cărbune sunt contestaţii, aur, argint, cupru. Eu nu aş vrea să îmi văd copiii într-o ţară care devine grădină botanică”, a rostit, memorabil, vicepremierul Liviu Dragnea; ex-premierul Adrian Năstase a lăsat să se înţeleagă că frânarea proiectului de la Roşia Montană convine unei Ungarii poftitoare la Transilvania, iar europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a spus că protestele de stradă contra proiectului minier sunt doar o repetiţie pentru “adevărata miză”, adică o opoziţie orchestrată de Moscova contra exploatării gazelor de şist. La acestea se adaugă vasta listă de promisiuni către FMI proaspăt asumate de guvernul Ponta prin noul acord, în frunte cu vânzarea “majorităţii portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei.

    Prin urmare, ideile de stânga, de salvare a solului şi a subsolului ţării de la exploatarea prădalnică a resurselor, s-au refugiat ca prin farmec în ograda partidelor care îşi asumă într-un fel sau altul opoziţia, de la PNL la Noua Republică şi de la PDL la UDMR, toate împinse de o irepresibilă motivaţie electorală să se armonizeze în discurs atât între ele, cât şi cu protestele de stradă, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă se îndreaptă încet, dar sigur spre o mişcare similară celei din iarna anului trecut, de această dată însă menită să dea jos guvernul Ponta.

    Atracţia unanimă a partidelor faţă de protestele de stradă are, desigur, o limită – cea de la care unii manifestanţi încep să propună, exact ca indignaţii Spaniei campaţi în pieţe în 2011, eliminarea partidelor şi eventual a oricărei forme de guvernare, poate cu excepţia uneia tehnocratice. Iar dincolo de respectiva limită, unitatea dreapta-stânga, PSD-opoziţie se reface, previzibil, în numele unei singure idei – aceea că ele nu au nicio răspundere pentru un astfel de deznodământ al protestelor.

  • Eu sunt încă verde, nu m-a mânjit cianura. Perlele politice ale săptămânii

    “Nu pun umbrelă şi capac generaţiei tinere, pentru că înseamnă egoism. Asta este maturitate politică, dar, atenţie, sunt verde. Eu încă sunt verde” – Gheorghe Flutur, secretarul general al PDL

    “Trebuie să ai susţinerea acelor sute de mii de furnici care sunt din PSD şi care îşi doresc cu ardoare să aibă un candidat al lor la preşedinţie” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, explicând că un candidat USL la preşedinţie nu are nevoie numai de susţinerea conducerii PSD

    “Chiar acuma nu merg să discut, pentru că abia a muncit premierul aseară să-i scoată, dacă mă duc acum s-ar putea să intre la loc şi nu cred că ăsta e scopul” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre o potenţială vizită a sa la minerii grevişti din Roşia Montană

    “Privindu-l pe Ponta, l-am văzut aievea pe Ion Iliescu al anilor ’90, mulţumind minerilor după reprimarea brutală a Pieţei Universităţii” – deputatul PNL Ludovic Orban despre vizita premierului la Roşia Montană

    “Dacă am putut să stau la masă cu un om pe care îl consider un rău uriaş, nu văd de ce nu aş putea sta cu Crin Antonescu, pe care nu îl consider deloc aşa” – premierul Victor Ponta

    “Eu nu voi sta spectator cum a stat dl. Ion Iliescu la privatizarea Rompetrol şi la privatizarea Petrom” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce va sesiza CCR dacă proiectul de lege privind Roşia Montană va fi aprobat

  • Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul în care este acuzat de genocid

     Alexandru Vişinescu a venit la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie însoţit de un nepot şi nu a vrut să facă declaraţii.

    Vişinescu a fost chemat la Parchet pentru a da declaraţii, după ce în 3 septembrie i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea. Acesta le-a cerut atunci procurorilor un termen pentru pregătirea apărării.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Aurul de la Roşia Montană şi “platforma democratică de manifestare” pro şi contra

    Stângăcia (aparentă?) cu care reprezentanţii Executivului au negociat cu Roşia Montană Gold Corporation s-a îmbinat cu stângăcia (aparentă?) cu care premierul Victor Ponta a anunţat pasul înapoi şi posibilitatea respingerii în Parlament a proiectului de exploatare a aurului la Roşia Montană, precum şi cu şirul de declaraţii ulterioare, care nici nu mai merită categorisite: sumele avansate de oficialii români, cele 2 sau 4 miliarde de dolari despăgubiri către Gabriel Resources (pe ce bază?), dar şi toate bălmăjelile care încep cu “soluţia respingerii proiectului” şi se termină cu “votul conform cu conştiinţa”; iar toate acestea se traduc printr-un comportament tipic de “yesman” cu care nu se negociază, ci i se trasează sarcini. În acelaşi timp, devine tot mai evidentă necesitatea sporirii rolului, a implicării autorităţilor locale în dezvoltarea socială şi economică a zonelor pe care le gospodăresc.

    În ton cu cele de mai sus, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu declara că un litigiu cu Gold Corporation poate însemna cereri de despăgubiri din partea ambelor părţi şi s-ar putea încheia chiar cu renunţarea la proiect. Compania a fost “invitată” de comportamentul imprudent al premierului Victor Ponta şi al ministrului Dan Şova, spune Cătălin Predoiu: “Nu vorbeşti de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces”.

    Nu se ştie în ce măsură comisia parlamentară care s-ar putea pronunţa asupra proiectului, anunţată vineri de liderii USL, ar putea ajunge la un rezultat fezabil şi mulţumitor; o “platformă democratică de manifestare” a celor care contestă proiectul, dar şi a celor care îl susţin, aşa cum a denumit-o premierul Victor Ponta, nu va face decât să încurce şi mai mult situaţia.

  • Jose Barroso, la vânătoare de eurosceptici

    Explicaţia dată de Barroso pentru această afirmaţie ţine, pe de o parte, de faptul că realitatea dovedeşte că e nevoie de mai puţin intervenţionism economic din partea Bruxellesului (“nu orice lucru are nevoie de o soluţie la nivel european”), pe de altă parte fiindcă riscul cel mai mare pentru construcţia europeană este lipsa de angajament politic a unora dintre lideri, care ar prefera să se întoarcă la “Europa dinaintea integrării”.

    În context, Barroso şi-a atras furia premierului britanic David Cameron, după e a avertizat că partidul eurosceptic UKIP ar putea câştiga alegerile de la anul, ceea ce a făcut ca şi conservatorii de la guvernare să devină treptat eurosceptici, doar pentru a câştiga avantaj electoral. David Cameron a promis pentru 2017 un referendum pentru a testa dacă britanicii mai vor sau nu ca ţara lor să rămână în Uniune.

  • Cum să faci opoziţie în România când eşti la guvernare

    Antonescu a ales să se desolidarizeze public de partenerul de coaliţie, nu doar declarându-se brusc contra proiectului Roşia Montană după ce iniţial ceruse dezbatere parlamentară pentru a-şi putea face o opinie, dar şi acuzându-l pe premierul Victor Ponta de exact acelaşi lucru ca şi preşedintele Traian Băsescu – anume că nu şi-a asumat răspunderea de a da o hotărâre de guvern în loc să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul Şova.

    Intenţia lui Antonescu a fost clară şi dublă – de a-şi arăta muşchii politici în faţa lui Ponta (nu însă şi de a rupe USL, cel puţin deocamdată) şi de a câştiga în sondaje pozând în “salvatorul Roşiei Montane”, cum l-au numit admiratorii săi, atâta vreme cât protestele de stradă contra proiectului sunt în continuare consistente. Antonescu a mizat, probabil, pe faptul că nimeni nu-şi mai aminteşte că anul trecut, USL a promis cu subiect şi predicat că orice lege privind Roşia Montană va fi supusă dezbaterii parlamentare şi nu asumată prin hotărâre de guvern.

    Mai mult, însuşi liderul PNL explica, la 5 septembrie, faimoasa “dedublare a lui Ponta” (premierul care girează proiectul şi deputatul care votează contra lui) prin intenţia Guvernului de a trimite la Parlament proiectul Şova anume pentru ca RMGC să nu poată cere despăgubiri statului român fiindcă n-a făcut eforturi pentru realizarea exploatării miniere (chiar dacă ar fi urmat ca aceste eforturi să eşueze fatalmente, din cauza slăbiciunilor evidente ale proiectului Şova).

    Partea cea mai hazlie a acestei mici ciondăneli între capii USL este că ambii au început să curteze public PDL şi pe Vasile Blaga, la fel cum pe vremuri atât PDL, cât şi USL curtau UDMR când fiecare pregătea terenul pentru o posibilă guvernare împreună cu maghiarii. Partea mult mai puţin hazlie este legată de instabilitatea enervantă a oricărei guvernări de coaliţie din România: limitarea interesului la cel strict electoral face ca PNL, din postura de partener junior al guvernării, să facă în continuare figură de opoziţie eternă în interiorul guvernării (Antonescu şi-a asumat, mai nou, chiar explicit postura de “lider al opoziţiei”), la fel cum au făcut-o pe vremuri PD, susţinut de preşedintele Băsescu, în guvernul Tăriceanu, şi PSD în primul guvern Boc.