BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • BCE: Restructurarea datoriilor Greciei trebuie sa ramana un caz exceptional

    “Nu trebuie sa ne purtam ca si cum acest acord pentru Grecia a
    aparut gratuit”, a afirmat Smaghi intr-un interviu acordat
    publicatiei germane Welt am Sonntag. Liderii europeni au convenit
    joi seara, la Bruxelles, un nou pachet de salvare a Greciei, prin
    care statele zonei euro si FMI vor oferi statului elen finantare de
    109 miliarde euro pentru urmatorii trei ani, la care se adauga o
    contributie de 50 miliarde euro din partea creditorilor privati ai
    guvernului de la Atena, sub diverse forme. BCE a anticipat ca
    participarea bancilor la salvarea Greciei va conduce in mod
    inevitabil la riscuri care se vor repercuta asupra contribuabililor
    europeni. “Acesta este motivul pentru care Grecia trebuie sa ramana
    un caz izolat”, a adaugat Smaghi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Efectele acordului pentru Grecia: Bursele, moneda euro si petrolul sunt in crestere

    Dolarul este sub presiune din cauza temerilor privind
    divergentele de la Washington pe marginea ridicarii plafonului
    datoriei de stat si reducerii deficitului bugetar. Acordul pentru
    Grecia cuprinde masuri mai dure decat anticipau pietele, desi multi
    economisti au avertizat ca initiativa, de o anvergura fara
    precedent, nu va reprezenta pe termen lung sfarsitul crizei. La
    summit-ul de urgenta de joi de la Bruxelles, liderii europeni au
    convenit sa sprijine Grecia, in perioada 2011-2014, cu 109 miliarde
    euro de la guvernele zonei euro si FMI, la care se adauga o
    contributie de 50 miliarde euro din partea creditorilor privati ai
    statului elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

    Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
    cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
    categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
    activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
    tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
    joi.

    Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
    maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
    pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
    tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
    ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
    este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
    2009-2010.

    In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
    neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
    trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
    Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
    mai buna a bancilor respective.

    Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
    regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
    impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
    Romania si Bulgaria.

    In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
    schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
    cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
    in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
    vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
    sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
    redusa).

    Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
    bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
    redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
    insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
    euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

    Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
    cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
    a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
    subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
    potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
    si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
    depreciaza in continuare.

    CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

    Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
    arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
    bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
    nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
    semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
    reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

    Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
    sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
    romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
    retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

    La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
    din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
    7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
    indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
    (20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
    “Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
    provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
    asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
    maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
    majoritatea tarilor vecine comparabile.

    Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
    – 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
    companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
    2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
    imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
    Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
    urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

  • Isarescu: Canalul psihologic este cel mai periculos la contagiunea crizei din Grecia. BNR e pregatita

    Sistemul bancar romanesc nu are o expunere directa la criza
    datoriilor suverane din Grecia, dar exista posibile canale de
    contagiune, iar acestea trebuie monitorizate strict, a admis
    Isarescu, intrucat bancile elene controleaza in prezent circa 16%
    din activele bancare totale din Romania. Guvernatorul BNR a descris
    situatia de ansamblu a sistemului bancar local ca fiind “sub
    control” si a explicat ca circumstante anterioare au plasat bancile
    intr-o pozitie mai buna sa faca fata crizei datoriilor suverane.
    Romania a fost lovita puternic de criza financiara globala in iarna
    anului 2008, iar in martie 2009 a cerut ajutorul Fondului Monetar
    International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia, Portugalia si Irlanda, salvate de la faliment. UE a propus un nou pachet de ajutor financiar

    Reformarea Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara va
    permite acestuia sa imprumute la dobanzi de numai 3,5%, potivit
    unui document care contine concluziile summit-ului de joi al
    liderilor europeni. Documentul urmeaza sa fie publicat la finalul
    reuniunii. Maturitatea imprumuturilor acordate de institutie va fi
    extinsa de la o medie de 7,5 ani la cel putin 15 ani. Institutia va
    obtine atributii de a recpaitaliza banci prin imprumuturi catre
    guvernele zonei euro, chiar si catre cele care beneficiaza de
    programe de ajutor financiar. Va avea si putearea de a interveni pe
    pietele secundare ale datoriei suverane a statelor din zopna euro,
    in baza unor analize a Bancii Centrale Europeane si a unanimitatii
    tarilor care participa la finantarea Facilitatii Europene pentru
    Stabilitate Financiara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: Recuperarea economica din Romania da sperante ca si Grecia poate iesi din capcana bugetara

    Oferta publica pentru vanzarea a jumatate din participatia
    statului roman la Petrom reprezinta un nou moment important al unei
    reveniri economice remarcabile, noteaza publicatia britanica.
    Vanzarea “argintariei familiei” a fost dureroasa pentru statul
    roman, dar nu la fel de mult precum taierile bugetare dupa
    incheierea unui acord cu Fondul Monetar International in 2009, care
    au inclus diminuarea platilor sociale si o reducere de 25% a
    salarilor in sectorul public. Medicamentul amar functioneaza pentru
    Romania, potrivit FT. Aceasta situatie ar trebui sa incurajeze
    sperante ca Grecia, stat balcanic mai bogat si mai occidentalizat
    decat Romania, poate reduce cheltuielile pentru a iesi din capcana
    bugetara in cativa ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prioritatea nr.1: salvati-i pe creditorii Greciei!

    Agentiile de rating au repetat ca ar sanctiona solutia
    franco-germana cu decretarea incapacitatii selective de plata a
    Greciei. In schimb, solutia propusa de BCE si FMI evita acest risc,
    propunand Atenei sa rascumpere la preturile reduse de acum o parte
    din datorie, apeland pentru finantarea operatiunii la Fondul
    European pentru Stabilitate Financiara (EFSF).

    Riscul ar fi insa ca o astfel de solutie sa fie fortata de piete si
    in cazul Portugaliei sau al Irlandei, ceea ce ar insemna ca
    fondurile EFSF ar trebui sa fie suplimentate – evident, pe banii
    contribuabililor europeni. In plus, Germania a ridicat obiectia ca,
    desi obligatiunile grecesti si-au pierdut din valoare si deci Atena
    le-ar putea cumpara mai ieftin, anuntul ca aceasta este solutia
    aleasa de UE si FMI le-ar putea scumpi brusc, tocmai pentru ca
    investitorii nu vor sa vanda in pierdere.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Conform unor oficiali ai FMI citati de Dow Jones, usurarea
    serviciului datoriei grecesti este o prioritate pentru Fond, in
    contextul discutiilor despre viitorul pachet de creditare pentru
    Grecia, la care ar trebui sa contribuie UE si FMI (si la care ar fi
    trebuit sa contribuie si creditorii privati ai Greciei, adica
    marile banci europene, daca agentiile de rating nu s-ar fi opus).
    FMI apreciaza ca Grecia are nevoie de 104 de miliarde de dolari,
    suma separata de cele 110 miliarde reprezentand creditul UE-FMI
    aprobat in mai 2010.

    Liderii de state si de guverne ai zonei euro se vor reuni la
    Bruxelles joi, 21 iulie, avand pe ordinea de zi planul de actiune
    pentru Grecia, a anuntat presedintele Consiliului European, Herman
    van Rompuy (foto). Initial, un summit al liderilor zonei euro
    fusese prevazut pentru 15 iulie, insa a fost amanat intrucat
    Germania s-a opus, stiind ca nu exista inca un plan coerent pentru
    asigurarea finantarii Greciei.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.