BusinessMagazin

Tag: munca

  • Cand vin vizele pentru America?

    Pentru a intra in prezent in programul Visa Waiver, criteriul
    este rata de refuzuri, care trebuie sa fie cel mult 3%, iar in
    Romania este de peste 20% in prezent, a explicat Gitenstein.

    Anuntul presedintelui american privind intentia de schimbare a
    programului de vize a fost facuta in cadrul summitului sefilor de
    state din Europa Centrala si de Est de la Varsovia, din aceasta
    saptamana, intalnire la care Romania nu a participat in semn de
    protest pentru invitarea reprezentantilor statului Kosovo.

  • Trei sferturi dintre tineri ar dori sa munceasca in strainatate

    Tinerii romani ocupa locuri fruntase in clasamentul european si
    cand vine vorba de intentia de a porni o afacere. 61% dintre
    respondentii din Romania ar intra intr-un business, tendinta care
    se observa in majoritatea tarilor foste comuniste, precum Bulgaria,
    Letonia sau Polonia. Asta in timp ce tari puternic industrializate
    ca Germania si Italia se plaseaza pe ultimele locuri in UE din
    acest punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Codul muncii 2011: ce se schimba pentru angajat

    Totusi, in codul muncii actualizat pe 2011, angajatul care vrea
    sa-si ia concediu fara plata pentru a participa la programe de
    formare profesionala poate fi refuzat de catre angajator daca
    acesta sustine ca lipsa angajatului va prejudicia activitatea
    firmei.
    De asemenea, noul cod al muncii prevede ca fiecare angajat va avea
    trecut in contractul de munca criteriile de evaluare profesionala
    si este anuntat daca angajatorul vrea sa ceara informatii despre
    activitatea acestuia de la fostul angajator.
    Codul muncii 2011 schimba si durata perioadei de proba, care este
    de 90 de zile pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru
    functiile de conducere. De asemenea, termenul de preaviz este de 20
    de zile lucratoare pentru functii de executie si de 45 de zile
    lucratoare pentru functii de conducere, mai mare decat cel prevazut
    in legislatia anterioara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • E oficial: Zilierii vor plati impozit de 16% pe venit!

    PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca
    genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii.Deputatul
    PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurarilor pentru zilieri si
    inexistenta echipamentului de protectie pentru acestia. “Noi
    consideram ca in secolul XXI, o Romanie care doreste sa se
    integreze pe piata europeana a muncii, doreste sa se introduca
    aceasta exceptie si sa existe sclavi pe mosiile unora”, a afirmat
    Cindrea.

    Viceliderul deputatilor PNL Eugen Nicolaescu a sustinut ca
    proiectul de lege contine multe incoerente care trebuie
    clarificate. “Este nevoie de apararea drepturilor celor care
    muncesc. Daca le luam numai impozit pe venit, nu-i aparam in niciun
    fel”, a spus Nicolaescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Accepta romanii contracte temporare de munca? Doar pentru bani mai multi

    Chiar si asa, contractele pe termen lung sunt in continuare
    preferate de romani, 61% dintre acestia optand pentru aceasta forma
    de angajare. Aproape doua treimi (61%) din salariatii romani ar
    prefera sa lucreze cu contracte pe perioada nedeterminata, mai
    arata rezultatele sondajului efectuat in perioada
    noiembrie-decembrie 2010 pe un esantion de 270 de angajati.
    Adrian G., 23 ani, este proaspat absolvent al Facultatii de
    Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii “Alexandru
    Ioan Cuza” din Iasi. La inceputul acestui an a renuntat la jobul pe
    care il avea in Iasi si s-a angajat ca asistent in cadrul
    departamentului de recrutare

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vezi daca muncesti mai mult ca suedezii, francezii, americanii sau japonezii

    Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) a
    facut un raport anul trecut in care incerca sa determine cat timp
    petrece la munca o persoana in ziua de azi si care sunt diferentele
    dintre tari. Concluzia a fost ca aceia care lucreaza in Europa
    petrec la munca mai putine ore decat restul lumii, motivul fiind ca
    au mai multe zile de concediu platit.

    Canada si Japonia ofera mai putine zile de concediu decat alte
    tari, insa angajatii de aici au posibilitatea sa castige zile de
    vacanta in fiecare an, odata cu acumularea de experienta. In
    Australia, cei care lucreaza noaptea primesc doua saptamani de
    concediu de odihna. In Germania, Austria si Elvetia, angajatii
    tineri primesc in plus una sau doua zile de concediu platit, in
    timp ce in Norvegia, cei care au peste 60 de ani primesc zile de
    concediu suplimentare.

  • Peste 7.000 de persoane protesteaza la Mioveni

    Mitingul organizat de Sindicatul Automobile Dacia se desfasoara
    pe platoul din fata Casei de Cultura a Sindicatelor din orasul
    Mioveni. La ora transmiterii acestei stiri, in fata Casei de
    Cultura a Sindicatelor din orasul Mioveni se aflau peste 7.000 de
    persoane, majoritatea angajati ai companiei Dacia, insa liderii
    sindicali anunta ca la protest vor veni si angajati ai altor
    societati din industria auto si sindicate din administratie,
    educatie si sanatate. Protestatarii au tobe, fluiere si scandeaza
    “Jos Basescu”, “Jos Guvernul”, “Carburantul l-ati scumpit, la noi
    voi nu v-ati gandit”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.