BusinessMagazin

Tag: sistem bancar

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.

  • Este proprietara celui mai bun hotel de cinci stele din Bucureşti şi rulează 1,5 mil. euro

    Diana Popescu a lucrat 13 ani în domeniul bancar, iar din primăvara anului trecut a preluat conducerea Hotel Epoque, un concept business boutique de lux. Investiţia a demarat în 2006, iar inaugurarea a avut loc în toamna anului 2010.

    “Timp de trei ani Epoque şi-a consolidat poziţia pe piaţă, fiind recunoscut drept cel mai bun hotel de cinci stele din Capitală (Travelers’ Choice 2013, 2014)”, declară Diana Popescu, care este absolventă a unui Executive MBA, la International Hellenic University, în Tesalonic, Grecia (2011-2013).

    Anul trecut a avut loc şi lansarea L’Atelier – art culinaire, restaurantul de gastronomie franceză care, povesteşte ea, mizează pe corespondenţa între arta culinară şi artele frumoase ca sursă de inspiraţie. “Descoperind anul acesta cât de fascinant şi plin de satisfacţii este lucrul în industria ospitalităţii, regret puţin că nu m-am dedicat mai devreme afacerii familiei.”

    A lucrat vreme de trei ani la Finansbank (credit officer), iar apoi 10 ani la National Bank of Greece – Banca Românească (fiind, pe rând, corporate manager, branch manager şi regional manager). Diana Popescu mai spune că unei femei nu îi este neapărat mai greu să-şi croiască drum în mediul de afaceri. “Desigur că succesul depinde de domeniul de activitate, de conjunctură şi de abilităţi.”

    „Dacă până în 2012 aproximativ 90% din oaspeţii Epoque călătoreau în scop de business, în 2013, datorită creşterii segmentului leisure, ponderea este 75% business şi 25% leisure“, a spus Diana Popescu, CEO-ul şi proprietarul hotelului Epoque, cu venituri anuale de 1,5 milioane de euro.

  • Bogdan Olteanu: Costurile de creditare au scăzut în ultima lună la bănci şi vor continua să scadă

     “Pe termen mediu spre scurt, costurile de finanţare în România, dacă asigurăm în continuare stabilitatea, vor scădea. Costurile de creditare medii pentru împrumuturile noi acordate persoanelor fizice au coborât sub 10% în ultima lună, persoanelor juridice sub 8%, fiind media pe sistemul bancar. Aşteptăm să scadă în continuare”, a afirmat Olteanu la o conferinţă pe teme bancare.

    El a dat ca exemplu situaţia Braziliei, unde guvernatorul Mugur Isărescu a avut recent o vizită de lucru, ţara având o rată a inflaţiei de 10% şi o dobândă medie pe piaţă pentru companii de 80%.

    În ceea ce priveşte stabilitatea, economia reală a României nu s-a modificat fundamental în ultima perioadă, în opinia lui Olteanu, iar realităţile globale şi oferta de bani globală nu s-au modificat dramatic în acest an. În schimb, s-a modificat percepţia asupra stabilităţii României, dar “nu pe atât pe cât ne-am dori aşa încât creditele să fie atât de ieftine precum sunt în alte ţări”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • Gheţea: Vânzarea subsidiarelor greceşti din România nu ar avea influenţă asupra sistemului bancar

     “Nu văd niciun impact, e vorba de schimbarea unor acţionari prin vânzarea unor subsidiare. Nu cred că va avea vreo influenţă şi nicidecum o influenţă negativă”, a declarat luni Gheţea, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.

    Reprezentaţii creditorilor externi ai Greciei cer băncilor comerciale elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, precum şi activităţile nebancare de pe piaţa elenă, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de publicaţia elenă Kathimerini.

    În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-şef al BNR: Cine căinează investiţiile străine din bănci sau siderurgie, să se uite la turism

     Oficialul BNR a arătat că turismul a fost un domeniu total închis investitorilor străini, care au alocat în hoteluri şi restaurante la sub 1% din soldul total investiţii în economia românească.

    “Asta pentru cei care căinează sectorul bancar sau siderurgic că l-am privatizat cu investitori străini. N-au decât să se uite ce am făcut cu sectorul turismului, care a fost închis investitorilor străini”, a spus Lazea.

    El a arătat că astfel se explică şi deficitul de balanţă din cazul sectorului turism, unde banii plătiţi de români pentru vacanţele în străinătate depăşesc cu mult încasările de la străinii care vin în sejururi în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrogradată de Moody’s, Slovenia încă mai rezistă

    Anunţul a fost făcut exact în ziua lansării unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani care strânsese deja oferte de 6 mld. dolari la un randament de 5,84%. Slovenia îşi păstrează însă ratingul A- atât din partea Fitch, cât şi a S&P, care a şi explicat că îl menţine pentru că nu consideră iminentă perspectiva unui pachet de salvare de la UE şi FMI.

    Datoria publică a Sloveniei era de 54% din PIB la finele lui 2012, iar costurile recapitalizării băncilor, estimate la 8-11% din PIB, ar aduce datoria spre la 70-75% din PIB, încă mult sub 117,6%, cât are Irlanda, cotată tot cu Ba1 de Moody’s.

    Alenka Bratusek, noul prim-ministru sloven, s-a deplasat recent la Bruxelles ca să-i asigure pe liderii zonei euro că ţara ei nu va avea nevoie de un pachet financiar de salvare şi că guvernul “lucrează literalmente zi şi noapte” pentru însănătoşirea sistemului bancar şi a economiei. Alenka Bratusek a spus că până în iunie va fi creată “banca rea” care să preia activele cu probleme, vor fi iniţiate privatizări importante, inclusiv ale băncilor, va fi modificată legislaţia muncii şi va continua reforma pensiilor. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, are active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB.

    Conform şefului CE, Jose Barroso, Slovenia trebuie să prezinte în curând un program complet de reforme. Fostul guvern sloven a căzut în februarie, după un val de proteste contra măsurilor de austeritate deja adoptate şi în contextul acuzaţiilor de corupţie la adresa ex-premierului Janez Jansa.

  • N-am învăţat nimic din crizele din SUA şi Europa: După Cipru, urmează România?

    SINGURA URMARE CERTĂ A CRIZEI DIN CIPRU PENTRU SISTEMUL BANCAR DE LA NOI ERA, PÂNĂ VINEREA TRECUTĂ, UNA ADMINISTRATIVĂ: Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde anume sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi legate de instituţia care le garantează. Faptul are un sens: diferenţa dintre sucursală a unei bănci străine (supusă regulilor de supraveghere şi de garantare a depozitelor din ţara acţionarului) şi filială a unei bănci străine (reglementată de legislaţia românească) pare că s-a estompat de tot din 2011 încoace, când plafonul de garantare în România a fost unificat cu cel maxim european, la echivalentul a 100.000 de euro. Cea mai mare influenţă în această unificare a percepţiei a avut-o faptul că toţi acţionarii străini ai băncilor din România provin din ţări ale UE, iar depăşirea relativ lină a crizei de către toate grupurile bancare cu activitate la noi (dezintermedierea financiară a fost treptată şi limitată în amploare) a menţinut încrederea în bănci a depunătorilor.

    IN CAZUL AFACERILOR DIN ROMÂNIA ALE BĂNCILOR CIPRIOTE, numai Marfin este filială şi deci are depozitele din România garantate de fondul de garantare românesc. Bank of Cyprus (BoC) este sucursală, se supune legilor cipriote, iar sarcina garantării revine fondului cipriot. Diferenţa apare şi la preluarea preconizată a acestor bănci din România de către alte instituţii, pentru Marfin fiind implicit mai uşor de perfectat o astfel de tranzacţie, deşi prima în ordinea vânzării rămâne BoC, care şi-a şi suspendat operaţiunile până la găsirea unui cumpărător. Cu 0,6% din totalul activelor bancare din România, problema BoC este minoră pentru sistem, însă vânzarea sucursalei s-ar putea dovedi dificilă, estimează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, date fiind în special „potenţialele probleme de calitate a activelor acestei bănci, cu o proporţie defavorabilă între credite şi depozite, de peste două ori mai mari„, iar un eventual eşec al tranzacţiei „ar putea afecta încrederea românilor în sistemul bancar„. Analiştii ING estimează însă că atât pentru România, cât şi pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, problema prezenţei capitalurilor cipriote nu pune probleme macroeconomice (în cazul băncilor din România, oricum acestea nu mai aduceau bani de la grupurile-mamă), ci doar pentru companiile care au făcut investiţii din şi în Cipru. Investiţiile directe făcute de Cipru în România sunt de 2,6 mld. euro, unde reprezintă 4,6% din total.

    În privinţa depozitelor care ar fi afectate, cele de peste 100.000 de euro, bancherii (Mugur Isărescu ori Mişu Negriţoiu) sau analiştii care spun că oamenii cu depozite mari în băncile cipriote au ştiut oricum ce fac şi au riscat pentru dobânzile mari oferite de Cipru au dreptate. Veştile despre un iminent pachet de salvare pentru Cipru erau monedă curentă în analizele financiare încă din iunie trecut, iar despre intenţiile Angelei Merkel şi ale Bruxellesului de a reforma sistemul financiar din zona euro şi UE astfel încât să pună capăt paradisurilor fiscale, atât de dăunătoare unei Europe în plin proces de însănătoşire a finanţelor publice, se ştie încă din 2010. În ianuarie anul acesta, Merkel a declarat că „toată lumea va trebui să lupte pentru a termina cu paradisurile fiscale„  şi că problema va fi în centrul reuniunii G8 din iunie de la Londra. În acelaşi timp, grosul depozitelor din băncile cipriote nu aparţine unor clienţi din UE, astfel încât soluţia impunerii în Cipru a unui „haircut„ care să se extindă la depunătorii din bănci (nu doar la creditori, ca în Grecia) a venit oarecum logic din punctul de vedere al şefilor zonei euro.

    NECLAR E ÎNSĂ CE VA URMA DE ACUM ÎNCOLO, nu pentru că încrederea tuturor depunătorilor în băncile europene va fi etern dinamitată (niciun alt sistem bancar din UE nu seamănă realmente cu cel cipriot), ci pentru că reforma sistemului financiar european nu garantează realmente niciun fel de depozit. Mario Draghi, preşedintele BCE, a criticat aspru ideea iniţială a Nicosiei de a taxa toate depozitele, indiferent de valoare, însă a lăsat clar să se înţeleagă că depozitele mici, în cazul unor ţări în criză, ar fi ultimele afectate, nu că ar fi intangibile. Iar ce a spus el reprezintă cea mai importantă declaraţie de la începutul crizei cipriote până acum: „Proiectul de directivă europeană în domeniul bancar nu prevede o distincţie specifică între categoriile de deţinători de obligaţiuni şi depunătorii cu depozite neasigurate, în cazul unor crize financiare. Dar există o ordine pe care directiva o prevede: în mod ideal, depunătorii asiguraţi sunt ultima categorie de care te poţi atinge„.

  • Analiştii: Prelungirea excesivă a „perioadei de tranziţie“ nu este bună pentru sistemul bancar şi pentru percepţia populaţiei

    Prelungirea excesivă a „perioadei de tranziţie“ până la vânzarea sucursalei lo­cale a Bank of Cyprus nu este bună pen­tru sistem şi pentru percepţia populaţiei, dar termenul iniţial de o săptămână era, totuşi, prea scurt pentru perefectarea unei tranzacţii, chiar dacă este vorba de o bancă mică, consideră analiştii.

    „Cu cât se revine mai repede la normal, cu atât mai bine. Nu ştiu toate detaliile, dar o săptămână este un termen scurt. Este un proces care va dura mai degrabă câteva săptămâni decât o săptămână“, spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

    Totuşi, el consideră că nici o prelungire de durată a perioadei de tranziţie pentru vânzarea Bank of Cyprus nu este bună pentru sistem şi pentru percepţia opiniei publice.

    „Vânzarea unei bănci este un proces îndelungat. Nu ştiu ce «minune» se putea întâmpla într-o săptămână, chiar folosind anumite scurtături şi un control politic al vânzării. Când este vorba de sistemul bancar al unei ţări multe dintre deciziile de fuziuni şi achiziţii se fac sub comandament politic, nu economic. Cu cât se încheie mai repede, cu atât mai bine“, a arătat Crăciun.

    Începând de lunea trecută clienţii sucursalei Bank of Cyprus nu au avut acces la conturi nici în sucursale, nici prin aplicaţia de internet banking, banii din bancă fiind practic blocaţi cu excepţia sumelor rulate pe cardurile ataşate conturilor curente.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Slovenia ar putea urma calea Ciprului din cauza sistemului bancar şubrezit de criză

    Slovenia, prima ţară fostă comu­nistă care a intrat în zona euro, ar putea deveni al şaselea stat al uniunii mo­netare, după Cipru, care să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a recapitaliza sistemul bancar şi pentru a stimula economia afectată de criza datoriilor suverane din Europa. Randamentul obligaţiunilor Slove­niei, costul la care se împrumută guvernul, a atins săptămâna aceasta un nivel record, ajungând miercuri la 6,34% pentru titlurile de stat deno­minate în dolari cu scadenţa în 2022, conform da­telor Bloomberg, creşterea fiind cauzată în principal de temerile investitorilor că noul guvern nu va reuşi să stabilizeze situaţia financiară a ţării. Însă premierul sloven Alenka Bratusek asigură că nici Slovenia şi nici sistemul său bancar nu sunt compa­rabile cu cele ale Ciprului şi că ţara alpină îşi va rezolva singură proble­mele, fără ajutor financiar extern. „Sistemul nostru bancar este stabil şi sigur, iar comparaţiile cu Cipru nu sunt valide. Depozitele sunt în sigu­ranţă aici, iar statul le garantează“, a spus Bratusek. Ea a recunoscut că guvernul lucrează intens pentru a le găsi o rezolvare proble­melor finanţelor ţării, care ar putea include majorări de taxe şi impozite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro