“Trebuie sa ne dam seama ca lumea s-a schimbat si ca trebuie sa
ne schimbam si noi”, spune Ioan Cuzman, presedintele SIF
Banat-Crisana (SIF1). El pregateste o noua strategie care ar putea
fi prezentata actionarilor in cateva luni, dupa ce a cedat trei
locuri in CA grupului de actionari de la Banca Transilvania.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Contributiile lunare platite pentru un angajat la pensie se
ridica la 31,3%, 20,8% venind din partea angajatorului, iar 10,5%
din partea salariatului. La un salariu mediu brut pe economie de
aproximativ 2.000 de lei rezulta o contributie lunara de 626 de lei
pe luna.
Mai multe amanunte pe www.incont.ro
La sfarsitul anului 2008, fondurile de pensii private
obligatorii aveau putin peste patru milioane de participanti. La
acelasi moment, in Romania erau aproximativ 400.000 de someri. Dupa
un an, cresteri si de o parte si de cealalta: 4,5 milioane de
persoane care contribuiau la sistemul de pensii private obligatorii
si peste 700.000 de oameni ramasi fara un loc de munca. Datele sunt
evident contradictorii, atat timp cat, pe masura ce au aparut
oameni care ieseau de pe piata muncii, angajatorii au sistat in mod
firesc platile in conturile de pensii private ale fostilor
angajati, iar fondurile au ramas cu mai putini participanti
activi.
Cum se explica atunci fenomenul? “O parte dintre nou-intratii
participanti sunt, probabil, absolventi de facultate care au apucat
sa se angajeze in ciuda faptului ca in multe companii au avut loc
concedieri”, a spus Mircea Oancea, presedintele Comisiei pentru
Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in cadrul
seminarului organizat de Mediafax, “Mediafax Talks About Private
Pensions”. In afara de absolventii care, intr-o forma sau alta, au
intrat pe piata muncii in ultimul an, mai trebuie adaugati si cei
ale caror contributii au fost reluate odata ce s-au reangajat,
pentru ca in timp ce un numar semnificativ de companii din piata au
renuntat la o parte din angajati, altele au continuat sau chiar au
inceput recrutarea. Cifrele arata insa ca numarul celor angajati in
ultimul an nu a fost mai mare decat al celor concediati, motiv
pentru care inca ramane surprinzatoare evolutia numarului de
participanti.
Desi nu vorbim de cresteri exponentiale, numarul participantilor
la pilonul al doilea de contributii s-a majorat anul trecut cu mai
mult de 10.000 pe luna. Implicit, a crescut si valoarea activelor
nete administrate – de la 832 de milioane de lei la sfarsitul
anului 2008 la 2,3 miliarde de lei un an mai tarziu.
Cresteri – desi mai mici – s-au observat si la fondurile care
administreaza pensii private facultative (pilonul al treilea al
sistemului), segment ce insa nu a luat suficient avant, desi a fost
lansat inaintea celui obligatoriu. De la sfarsitul anului 2008 si
pana la finele lui 2009, circa 36.000 de participanti au incheiat o
pensie facultativa, iar aproximativ 200.000 de persoane detin acum
un astfel de produs. Criza a avut o influenta vizibila, avand in
vedere ca multi dintre contributori aveau trecut in pachetul
extrasalarial un astfel de beneficiu, platit de angajator. Odata cu
regandirea pachetelor salariale, au fost eliminate o serie de
beneficii, printre care si pensiile facultative. Desi aveau
posibilitatea de a prelua platile lunare in locul angajatorului,
multi dintre beneficiari au decis sa opreasca platile, care vor fi
reluate, cel mai probabil, odata cu calmarea apelor in
economie.
Cinci banci de pe piata – patru din top 10 – si-au redus anul
trecut personalul cu peste 2.000 de oameni in total, presate de
criza sa-si ajusteze costurile. Re cesiunea din 2009 a inghitit
peste 3.700 de locuri de munca de pe piata bancara, nu marul total
al angajatilor coborand la circa 67.900.
La sfarsitul lui 2008, dupa trei ani de crestere spectaculoasa a
creditului, personalul din banci atinsese un varf record de peste
71.600 de oameni, insa criza de anul trecut l-a retezat rapid pana
spre nivelul din 2007.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In aceeasi perioada, actiunile SIF-urilor au castigat intre 25%
si 30%.
Mai multe informatii pe
www.zf.ro
In Italia, cresterea cu 0,6% a PIB din T3 a fost umbrita insa de
contractia de 0,2% inregistrata in T4. La nivel agregat, PIB al
UE-16 a cunoscut o diminuare anuala de 2.1% in special ca urmare a
rezultatelor inregistrate in Germania (-2,4%), Grecia (-1,8%),
Franţa (-3,1%), Spania (-0,2%) si Italia (-2,8%). Principalele
probleme ale zonei UE-16 sunt scaderea consumului la nivelul
sectorului privat si intarirea monedei unice care reduce
competitivitatea exporturilur europene.
In Spania anului 2009, perioada de crestere a cheltuielilor
populatiei, bazate pe datorii acumulate in vremea boom-ului
imobiliar, s-a incheiat brusc. Pe deasupra, rata somajului in
Spania este aproape de 20% si nu exista semne de ameliorare in anul
2010. Desi nu mai este cel mai mare exportator mondial, Germania a
reusit sa compenseze cererea mai sazuta la nivel intern cu o cerere
externa solida, atat din zona UE-16 cat si din afara acesteia.
Inainte de criza financiara globala, zona UE-16 a avut cateva
economii supraincalzite bazate pe o crestere nesustenabila a
consumului intern. In prezent, zona UE-16 nu mai dispune de aceste
economii , si singura cale de a iesi din recesiune este gasirea
unor modalitati pentru cresterea exporturilor. Unul dintre cele mai
mari obstacole pe care uniunea economica si monetara trebuie sa-l
depaseasca este exportul de produse competitive, in ciuda unei
productivitati reduse si a unei monede supraevaluate.
Potrivit raportului preliminar publicat de Biroul de Analiza
Economica (BEA), in T4 2009 economia Statelor Unite a crescut fata
de T3 2009 cu o rata de 5,7% – cea mai rapida din ultimii sase ani,
si a scazut fata de T4 2008 cu o rata de 2,4 %. Analizand cifrele,
ar trebui sa observam o incetinire a lichidarii stocurilor, care au
scazut cu 33,5 miliarde de dolari, comparativ cu declinul de 139,2
miliarde de dolari inregistrat in T3 al 2009. Schimbarea neta a
stocurilor a contribuit cu 3,4% la cresterea PIB, care este cel mai
mare aport procentual din T4 al anului 1987 incoace. Tot pozitiv
este perceputa si cresterea cheltuielilor de consum la nivel
sectorului privat de 2,0% in Q4, dupa cu o crestere de 2,8% in
Q3.
Cu toate acestea, multi economisti considera ca revenirea
economica puternica inceputa in a doua jumatate a anului 2009 este
putin probabil sa continue si in 2010, fara nici o interventie
suplimentara din partea guvernului. Parerea generala este ca in T3
al anului 2010 efectele planului de stimulare vor incepe sa
dispara. Expertii considera ca fara un plan de sustinere al
sectorului privat, SUA se va confrunta in continuare cu un nivel
ridicat al somajului. In conditiile crizei actuale, economia
Statelor Unite se bucura de o productivitate ridicata, inregistrand
o rata anuala de crestere de peste 6%. Aceasta rata a
productivitatii este in primul rand rezultatul concedierilor masive
din ultima perioada precum si efectul unor investitii de
capital.
In timp ce America mentine un profil demografic sanatos, ceea ce
implica o crestere continua a economiei, rata natalitatii in UE-16
se incadreaza pe un trend negativ, prefigurand o crestere mult mai
lenta. Publicatia “The Economist” estimeaza ca, bazandu-ne doar pe
datele demografice, SUA va continua sa mentina nivelul superior de
crestere economica fata de UE.
Pentru alte analize eceonomice si diverse alte teme va astept pe
http://toniiordache.ro
In urma cu aproape sase ani, pe 7 aprilie 2004, omul de afaceri
Dinu Patriciu lista la Bursa perla imperiului sau petrolier,
rafinaria Petromidia, denumita de atunci Rompetrol Rafinare
(RRC).
Listarea, venita la cateva luni dupa ce Patriciu obtinuse un
ajutor de stat record de aproape 600 de milioane de euro, prin
conversia datoriilor istorice ale Petromidia in obligatiuni, a
generat ulterior un imens scandal si un proces in care au fost
cercetati si chiar pusi sub acuzare Patriciu, politicieni, brokeri
si membri ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) din
cauza tranzactiilor derulate in prima zi cu actiunile RRC.
Intrarea RRC pe Bursa a fost considerata la acea vreme un succes
de proportii, volumul tranzactiilor din prima zi fiind atat de mare
incat a blocat sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Tranzactiile de
atunci au insumat 2,2 miliarde de actiuni (cat in sase luni de
tranzactii normale), rulaj care nu a mai fost depasit pana
saptamana trecuta, cand pe Bursa s-au transferat peste 3,3 miliarde
de actiuni RRC.
Ancheta a pornit insa de la preturile la care s-au realizat
tranzactiile de atunci, in conditiile in care grupul Rompetrol,
actionarul majoritar al companiei, a vandut pachete mari de actiuni
la pretul de 0,0116 lei/actiune (116 lei vechi pe actiune) catre o
serie de investitori, unii apropiati omului de afaceri Dinu
Patriciu, care au revandut apoi actiunile pe Bursa chiar in aceeasi
zi la preturi mult mai mari.
In ultimii sase ani, actiunile RRC au fost printre cele mai
speculate de pe Bursa, avand o evolutie tumultuoasa marcata de
numeroasele vizite la Parchet ale lui Dinu Patriciu, de rezultatele
financiare din ce in ce mai slabe, de preluarea grupului Rompetrol
de catre compania kazaha KazMunaiGaz si, in final, de oferta
kazahilor pentru preluarea integrala a companiei.
“Rompetrol Rafinare a fost fara indoiala o vedeta dupa ce a fost
preluata de Dinu Patriciu. Dupa vanzarea catre KazMunaiGaz si
schimbarile interne, care s-au suprapus peste criza financiara, a
ajuns insa o dezamagire pentru investitori”, spune Adrian
Simionescu, presedintele firmei de brokeraj Vienna Investment
Trust.
“Reevaluarea datoriilor in valuta la final de an s-a realizat
doar la o depreciere de 5% a cursului de schimb, acest lucru
afectand mai putin profiturile companiilor”, spune Andreea
Gheorghe, responsabil departament de analiza din cadrul
Intercapital Invest.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
De exemplu, pe site-ul TBI Leasing, printre cele mai neobisuinte
obiecte recuperate si scoase acum la vanzare se numara o barca de
pescuit de tip Merry Fisher 625, la pretul de 28.000 de euro plus
TVA, dar si mai multe aparate de bronzat, pretul celui mai scump
fiind de 4.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro