BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • O anomalie din piaţa muncii, scoasă la iveală de salariul minim diferenţiat: „Dacă un absolvent de medicină veterinară se angajează ca operator în fabrică, ar trebui sau nu să îi crească salariul?“

     Ce se va întâmpla însă cu licenţiaţii care primesc salariul minim, dar care sunt, pe hârtie, supracalificaţi pentru joburile pe care le au?
     
    „Să presupunem, de exemplu, că un absolvent al unei facultăţi de medicină veterinară se angajează ca operator la o instalaţie, eu neavând în companie o specialitate conformă cu studiile absolvite de el. În aceste condiţii, eu nu aş avea de ce să îi dau salariul minim pentru studii superioare, având în vedere că nici specialitatea lui nu e ce trebuie şi nici postul nu reclamă nevoia de studii superioare“, a explicat Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alum Tulcea.
     

  • Evoluţia salariului minim pe economie (2008-2019)

  • 2,1 milioane de salariaţi români, adică 60% din total, au salariul minim pe economie

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat ieri că majorarea salariului minim de la 1.900 de lei la 2.080 de lei brut lunar se va aplica de la 1 decembrie 2018 sau de la 1 ianuarie 2019, nu mai devreme.

    În condiţiile în care 2,1 milioane de angajaţi din totalul celor 3,5 milioane de angajaţi din mediul privat, sunt plătiţi cu salariul minim pe economie în acte, măsura creşterii salariului minim este una antievaziune fiscală, nu una socială.
     
    „Faptul că 60% dintre angajaţii din privat primesc salariul minim pe economie în prezent arată că această majorare a salariului minim este o măsură foarte bună“, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii.
     

  • BREAKING Dăncilă, despre majorarea salariului minim de la 1 noiembrie: În niciun caz/ Ce dată a avansat pentru măsură

    “În niciun caz de la 1 noiembrie. Am discutat cu sindicatele. Vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie”, a răspuns premierul Viorica Dăncilă la întrebarea legată de posibilitatea majorării salariului minim de la 1 noiembrie, aşa cum a propus Comisia de Prognoză.

    Dăncilă se arată de acord însă cu salariu diferenţiat, în funcţie de studii: “Nu, nu e discriminatorie se aplică şi în alte state membre”.

    Cât priveşte posibila îngheţare a salariilor în 2019, aşa cum reieşea dintr-un document transmis de ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici forurilor europene, premierul a declarat: “la începutul şedinţei de guvern voi anunţa. Cu siguranţă nu sunt de acord”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRESC TAXELE! SCHIMBĂRI MAJORE pentru români. Se modifică din nou pragul de CAS şi CASS. Ce veţi plăti de acum

    Ministrul Muncii a confirmat, recent, că de la 1 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie va creşte de la 1.900 de lei la 2.050 de lei. Astfel, obligaţia de a plăti contribuţii sociale este stabilit în funcţie de salariul minim brut.
     
    De la 1 ianuarie 2019, pragul pentru calcularea CAS şi CASS va creşte de la 22.800 lei la 24.600 de lei, prin creşterea salariului minim brut de la 1.900 de lei la 2.050 de lei.
     
    Peroanele care obţin venituri din activitati independente sunt: PFA – Persoana fizica autorizata, II – Intreprindere individuala, IF – Intreprindere Familiala, PFI – Persoane Fizice Independente, Profesii Liberale, Toate activitatile economice, organizate sub alte forme, care aplica regulile contabilitatii in partida simpla, impozitate in sistem real sau la norma de venit.
     

  • Veşti proaste pentru şoferi: Anunţul care ar putea duce la creşterea peste noapte a punctului de amendă

    Ministrul Muncii a confirmat recent că de la 1 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie va creşte de la 1.9000 de lei la 2.050 de lei. Astfel , punctul de amendă va creşte de 145 de lei în prezent la 205 lei la începutul anului 2019.
     
    Codul  Rutier actual prevede că punctul de amendă are o valoare  de 10% din salariul minim brut pe economie.
     

  • Amazon creşte salariul minim la 15 dolari pe oră, iar Jeff Bezos cere statului american şi mediului de afaceri să i se alăture

    Amazon a anunţat astăzi că va majora salariul minim în companie de la aproximativ 13 dolari pe oră la 15 dolari pe oră, începând de luna viitoare, atât pentru muncitorii part-time cât şi pentru cei full-time sau cei sezonieri, potrivit Business Wire.

    Peste 250.000 de angajaţi Amazon din SUA vor beneficia de noul salariu minim, precum şi cei circa 100.000 de angajaţi sezonieri pe care îi va contracta compania pentru depozitele din toată ţara.

    „Am ascultat ce au avut de spus criticii noştri, ne-am gândit ce vrem să facem, şi am decis că vrem să conducem”, spune Jeff Bezos, fondator şi CEO Amazon. „Suntem încântaţi cu privire la această schimbare şi încurajăm competitorii şi ceilalţi angajatori majori să ni se alăture”.

    Echipa de politici publice a Amazon va începe de asemenea să pună presiune pe oficialii statului pentru a obţine o creştere a salariului minim la nivel federal.

    „Vom lucra pentru a obţine susţinerea Congresului pentru o creştere a salariului minim la nivel federal. Actualul nivel, de 7,25 dolari pe oră a fost stabilit în urmă cu aproape un deceniu”, spune Jay Carney, vicepreşedinte senior în cadrul Amazon Global Corporate Affairs. „Intenţionăm să punem presoune pentru o creştere a salariului minim care va avea un impact profund asupra vieţii a zeci de milioane de oameni şi familii din toată ţara”.

     

     

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri ar fi de acord cu eliminarea salariului minim în sectorul privat

    „Apreciem ca obiectivă iniţiativa dlui ministru Eugen Teodorovici, în legătură cu importanţa fixării sau nu a unui salariu minim în sectorul privat, luând în considerare realităţile structurii economice şi diferenţele de productivitate între diverse sectoare. În contextul diferenţelor salariale existente între diversele regiuni ale tarii, eliminarea salariului minim ar putea fi un factor ce poate stimula crearea de noi locuri de muncă în zone mai puţin atractive, în principal din cauza lipsei infrastructurii”, menţionează AOAR.

    În cadrul analizelor şi discuţiilor vizând eliminarea sau menţinerea salariului minim obligatoriu în sistemul privat, AOAR va propune „evaluarea posibilităţii adoptării unui salariu minim orar şi nu lunar, ceea ce ar corespunde realităţii unei economii marcate de variaţii ale cererilor de pe piaţa internă şi internaţională”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Proiect: Punctul de amendă de circulaţie, pentru pensionari, stabilit la 10% din punctul de pensie

    Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din OUG nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, depus pe 8 mai la Senat, în procedură de urgenţă stipulează următoarele: “Art I – Alin. (2) al art 98 Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele active şi 10% din punctul de pensie, stabilit prin ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, pentru pensionari”, se arată document. Punctul de pensie este în prezent de 1.000 de lei, urmând să crească de la 1 iulie la 1.100 de lei.

    În prezent forma acestui text al legii aflate în vigoare este: “un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro