“Perspectiva economică rămâne sub presiune. Riscurile pentru perspectiva economică predomină”, a declarat Draghi în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%. Evaluarea BCE privind economia a rămas similară cu cea din luna precedentă, după câteva luni în care limbajul a devenit mai pozitiv. Estimările privind inflaţia nu impun o renunţare la măsurile mai relaxate de politcă monetară, având în vedere starea economiei, a spus preşedintle BCE.
Tag: recuperare
-
Cum explica ministrul Mediului noua taxa auto. Cand vor recupera banii cei care au platit mai mult (VIDEO)
Potrivit lui Borbely, suma disponibila pe care Ministerul Mediului o are la dispozitie spre returnarea banilor celor care au achitat incepand cu 2008 o taxa mai mare de mediu se apropie de 100 milioane de lei. “Noi avem banii la Fondul de Mediu, nu va dura. Cat de curand. Am discutat deja cu ANAF. Cand oamenii vor veni cu cererea, trebuie sa o verificam si sa calculam cat trebuie sa primeasca. Imediat apoi vor primi banii”, a declarat ministrul, la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la PRO TV.
Noua taxa de poluare auto, redusa cu un sfert, a fost aprobata in aceasta saptamana in Parlament. Cei care vor sa cumpere o masina inmatriculata in Romania inainte de 1 ianuarie 2007 trebuie sa plateasca o taxa calculata in functie de capacitatea cilindrica, vechimea masinii si coeficientul de poluare. Proprietarul unei masini de 10 ani care o vinde cu 3.000 de euro va mai ramane doar cu 1.800 de euro. Restul de 1.200 de euro se duce la plata taxei auto. Ministrul mediului se ofera sa ii dea 880 de euro prin Programul Rabla. In schimb, cei care au platit taxa de poluare incepand cu 2010 vor avea dreptul sa primeasca o diferenta de bani. In cazul masinilor de 1.400 centimetri cubi, suma este intre 140 si 741 de euro, in functie de vechime si norma de poluare.
Vezi aici inregistrarea integrala a emisiunii:
Mai mult pe stirileprotv.ro.
-
În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri
“Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.
Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.
În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.
“Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.
Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.
CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.
-
Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE
Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.
-
Cât de corecţi sunt japonezii: Au returnat 78 de milioane de dolari găsiţi printre dărâmături după dezastrul din martie
În primele cinci luni de la dezastru, japonezii au returnat mii de portofele şi genţi găsite între dărâmături, conţinând aproximativ 30 de milioane de dolari, bani lichizi, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Peste 5.700 de seifuri care au fost aduse la ţărm au fost, de asemenea, predate secţiilor de poliţie de voluntari şi echipe de salvare. În interiorul acestora, oficialii au găsit aproximativ 30 de milioane de dolari bani lichizi. Într-un singur seif a fost găsită o sumă echivalentă cu un milion de dolari.
Alte seifuri conţineau lingouri de aur, antichităţi sau alte valori. Agenţia naţională de poliţie din Japonia a declarat că aproape toţi banii găsiţi în zonele cele mai afectate de tsunami au fost returnaţi proprietarilor , întrucât majoritatea persoanelor păstrează în seifuri carnete de bancă sau acte de proprietate pe numele şi adresele lor.
-
Financial Times: Recuperarea economica din Romania da sperante ca si Grecia poate iesi din capcana bugetara
Oferta publica pentru vanzarea a jumatate din participatia
statului roman la Petrom reprezinta un nou moment important al unei
reveniri economice remarcabile, noteaza publicatia britanica.
Vanzarea “argintariei familiei” a fost dureroasa pentru statul
roman, dar nu la fel de mult precum taierile bugetare dupa
incheierea unui acord cu Fondul Monetar International in 2009, care
au inclus diminuarea platilor sociale si o reducere de 25% a
salarilor in sectorul public. Medicamentul amar functioneaza pentru
Romania, potrivit FT. Aceasta situatie ar trebui sa incurajeze
sperante ca Grecia, stat balcanic mai bogat si mai occidentalizat
decat Romania, poate reduce cheltuielile pentru a iesi din capcana
bugetara in cativa ani. -
Finantarile acordate prin Raiffeisen Leasing au crescut anul trecut de cinci ori
Profitul net inregistrat pe grup a fost de 1,9 milioane de euro,
din care aproape 900.000 de euro au fost realizati de catre
Raiffeisen Leasing, iar restul de celelalte doua companii cu
rezultate consolidate in cadrul grupului, respectiv Raiffeisen
Broker Asigurare-Reasigurare si Raiffeisen Leasing Moldova.In acelasi timp insa, portofoliul companiei a scazut de la 203 la
158 de milioane de euro, iar ponderea leasingului auto a crescut pe
seama scaderii leasingului imobiliar. Concret, portofoliul era
impartit intre echipamente (14%, fata de 15% in 2009), vehicule
(74%, fata de 67%) si imobiliare (12%, fata de 18%). echipamentele
reprezentand 41%, vehiculele comerciale si autoturismele 47%, iar
leasingul imobiliar 12% din portofoliu. Produsul de leasing a fost
integrat in gama de produse a Raiffeisen Bank, forta de vanzare a
bancii avand o contributie de 33% in totalul de contracte de
leasing financiar incheiate.Raiffeisen Leasing a continuat strategia de curatare si stabilizare
a portofoliului, concentrandu-se pe reducerea stocului de bunuri
reposedate, care la sfarsitul anului era de 95 de active, insa pe
ansamblu activitatea de recuperare si vanzare a acestor bunuri a
scazut. Compania afiseaza o abordare echilibrata din acest punct de
vedere: “Suntem interesati sa gasim in mod responsabil, impreuna cu
clientii solutii de finantare care sa asigure continuitate
activitatii derulate. Suntem deschisi sa oferim sprijin companiilor
care au o viziune si o strategie foarte clara a afacerii pe care o
administreaza, un plan de business concret si viabil, experienta si
management de calitate”, a afirmat Felix Daniliuc, director general
al Raiffeisen Leasing.Pentru 2011, Raiffeisen Leasing are ca prioritate continuarea
strategiei de reposesii si remarketing, imbunatatirea activitatii
de colectare si cresterea volumelor nou finantate, in special in
domeniul echipamentelor medicale, al infrastructurii si al
agriculturii.Raiffeisen Leasing este membra a grupului financiar austriac
Raiffeisen si activeaza pe piata romaneasca din 2002. Clientii
sunt, in principal, persoane juridice, de la IMM-uri la corporatii
multinationale si municipalitati. Compania are acoperire nationala,
fiind prezenta in 12 mari orase din Romania. Finantarea in leasing
este accesibila prin toate agentiile Raiffeisen Bank.Cea mai mare companie de leasing de pe piata romaneasca este
UniCredit Leasing, cu o valoare a finantarilor de 226 mil. euro in
2010, urmata de BRD Sogelease, Porsche Leasing si Volksbank
Leasing. -
Mai putin de jumatate dintre restantieri isi achita datoriile, iar aproape 40% refuza sa plateasca
“Prevedem o ingreunare a procesului de colectare: practic,
pentru aceleasi rezultate se vor depune eforturi duble, ceea ce va
duce si la o crestere a costurilor de colectare, fapt resimtit si
in ultimul an de zile”, afirma Constantin Coman, directorul
diviziei de colectare a creantelor de la Coface.Mai putin de jumatate dintre debitori (34%) isi platesc integral
datoriile, in timp ce 37% nu achita nimic, refuzand sa plateasca.
In cazul acestora din urma, la decizia creditorului, procedura de
colectare amiabila se transforma in procedura de colectare in
instanta, cu posibilitatea de a se ajunge inclusiv la executare
silita. Restul de 29% achita partial sau perioada de recuperare a
datoriilor de la ei este mai indelungata, iar efortul de recuperare
e mai mare.
Anul trecut, activitatea diviziei de colectare a creantelor de la
persoane fizice a Coface a crescut ca volum cu 35% fata de 2009,
ceea ce inseamna intrarea in portofoliu a 400.000 de cazuri de
colectare de creante de la persoane fizice. Valoarea medie a
creantei a scazut insa la 1.200 de euro, comparativ cu nivelul din
2009 de 1.400 euro.Cel mai ridicat grad de recuperare il au creantele cu intarzieri
de 1-60 de zile, unde rata de succes este de peste 80%. Pe ansamblu
insa, rata medie a colectarii se situeaza la 25%.“Economia nu si-a revenit inca, iar in piata exista in continuare
creante de colectat, atat de la populatie cat si de la companii.
Efectele perioadei anterioare crizei inca se mai vad, cand
populatia se supraindatora fara sa economiseasca”, spune Constantin
Coman. La aceasta se mai adauga si impactul masurilor luate de
Guvern, dar si de companii pentru a rezista pe piata, in ultimii
doi ani, prin reducerea substantiala a veniturilor sau
disponibilizarea angajatilor.Principalele institutii care au decis externalizarea creantelor au
fost bancile, companiile de leasing, companiile de asigurari,
IFN-urile, companiile de utilitati si telecom. Ca si in anii
anteriori, sectorul bancar a externalizat cel mai mare volum de
creante, avand o pondere in totalul portofoliului Coface de 45%. Se
remarca insa o evolutie ascendenta a sectorului telecom, care si-a
crescut puternic ponderea in numar de debite, pana la 42%.Coface, filiala romaneasca a asiguratorului francez de credit cu
acelasi nume, detinut de banca Natixis, este specializata in
asigurari de credit, factoring, ratinguri si informatii de business
si administrare a creantelor. -
Bancile au dat 45 de milioane de SMS-uri ca sa recupereze banii imprumutati romanilor
Ele au expediat 45 de milioane de sms-uri catre clientii lor,
adica jumatate din toate mesajele trimise de firmele din Romania in
cadrul unor campanii directe, potrivit datelor comunicate pentru
gandul de Netopia Sistem. Efortul institutiilor financiare este
perfect justiticat de numarul mare al romanilor care au restante la
banci. La finele lunii noiembrie 2010, peste 725.000 de persoane
fizice figurau la Biroul de Credit cu restante mai mari de 30 de
zile, cu 4,94% mai multe decat in prima luna a anului trecut. In
aceste conditii, bancherii fac tot posibilul pentru a-si recupera
banii imprumutati fara a apela la executarea silita, un proces
greoi si neprofitabil in conditii de criza. Unele institutiii de
credit recurg si la metode inedite, cum ar fi apelul telefonic
catre un client pentru a-l ruga sa bata la usa vecinului
restantier, ca sa-i aduca aminte sa plateasca rata. Mai departe,
intra in scena recuperatorii firmelor de colectare de creante.
Munca lor este standardizata, fiecare pas fiind inscris intr-un
ghid intern.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura
Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
fondurile in mod corect.Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.Cele mai semnificative corectii:
GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
zonele defavorizate.ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.