BusinessMagazin

Tag: recuperare

  • Ucraina vrea de la Rusia recuperarea completă a tuturor costurilor de transport al gazelor

    Ucraina vrea să obţină o plată substanţială de la Rusia pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor ruseşti spre Europa începând cu 2020, dar încă nu a primit răspunsul Rusiei la propunerea sa, a declarat, vineri, directorul executiv al Naftogaz, Andriy Kobolyev, potrivit Reuters.

    “Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a afirmat Kobolyev, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ucraina vrea de la Rusia recuperarea completă a tuturor costurilor de transport al gazelor

    Ucraina vrea să obţină o plată substanţială de la Rusia pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor ruseşti spre Europa începând cu 2020, dar încă nu a primit răspunsul Rusiei la propunerea sa, a declarat, vineri, directorul executiv al Naftogaz, Andriy Kobolyev, potrivit Reuters.

    “Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a afirmat Kobolyev, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă lovitură pentru Darius Vâlcov, a fost dat în judecată de o primărie

    În instanţă, alături de fostul primar Darius Vâlcov, au mai fost chemaţi şi 20 de foşti consilieri locali din Slatina, şeful Serviciului Juridic, Mihaela Otincelescu, precum şi secretarul Primăriei Slatina.

    Dosarul deschis de Primăria Slatina împotriva lui Darius Vâlcov şi a consilierilor locali a fost înregistrat în luna mai la Tribunalul Olt şi vizează fapte din perioada în care Vâlcov era primar al oraşului Slatina.

    Actualul primar al Slatinei, Emil Moţ, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că procesul a fost iniţiat de Compartimentul Juridic din cadrul instituţiei pe care o conduce, pentru recuperarea unui prejudiciu constatat de Curtea de Conturi în urma unui control din 2015.

    Edilul a precizat că procesul a fost deschis tocmai anul acesta pentru că până acum Primăria Slatina s-a judecat cu Curtea de Conturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O companie românească a decis să investească milioane de euro într-o divizie de reciclare. Cum poţi să faci bani fiind şi „prietenos” cu mediul?

    „Avem în vedere în primul rând economiile pe care le realizăm prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat”, descrie Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar al TeraPlast, una dintre realizările pe care le vizează prin TeraPlast Recycling. Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcţii cu capital românesc de pe piaţa locală, a anunţat transformarea secţiei proprii de reciclare în companie independentă specializată în reciclare, transferul valorând 4,8 mili­oane de euro.

    „În general, Grupul TeraPlast investeşte în afaceri cu o perioadă de recuperare a investiţiilor de sub cinci ani”, descrie Dorel Goia specificul investiţiilor realizate. Pentru 2019 veniturile TeraPlast Recycling sunt estimate astfel la peste 5 milioane de euro, în contextul în care preţul de piaţă pentru PVC-ul reciclat este cu aproximativ 30% sub preţul PVC-ului virgin. Pentru TeraPlast Recycling lucrează 33 de angajaţi, în care nu sunt incluse conducerea şi funcţiile administrative ale companiei, acestea fiind centralizate la nivel de grup. Grupul TeraPlast îşi adaugă astfel în portofoliu a şaptea linie de business, alături de celelalte existente – instalaţii, profile de tâmplărie, panouri termoizolante, ferestre şi uşi şi ţiglă metalică (sub brandul Wetterbest).

    În cadrul TeraPlast Recycling, deşeurile sunt procesate folosind tehnologii şi facilităţi avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generaţie achiziţionate de la producători de profil, din Germania şi Italia, potrivit reprezentanţilor companiei. În perioada august 2018 – martie 2019, secţia de reciclare care exista în cadrul companiei, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producţia proprie, cât şi din achiziţii. Anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din ţări precum Olanda, Danemarca sau Italia şi doar 46% din România. În ceea  ce priveşte originea, 52% din totalul de deşeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine postindustrială. Produsul rezultat este, potrivit reprezentanţilor companiei, de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune şi este disponibil spre comercializare către terţi.

    Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanţă corporativă a companiei, aceasta făcând paşi în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică şi creşterea cantităţii de materiale pe care le reciclează. „Promovăm importanţa reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât şi postconsum, şi ne-ar plăcea să vedem că iniţiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcţie”, a adăugat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast.
    Când vine vorba despre poziţionarea României în urma statelor vestice în materie de reciclare, Dorel Goia spune că este vorba despre mai mulţi factori care ne-au adus în această situaţie: „De la lipsa unei infrastructuri care să faciliteze colectarea, la implicarea insuficientă a autorităţilor locale în această privinţă şi angajamentul scăzut al populaţiei, care, la rândul său, derivă dintr-un simţ civic amorţit sau, pur şi simplu din lipsa unei politici publice în acest sens”.
    El insistă asupra acestui punct: „Este foarte important ca populaţia să se implice într-o iniţiativă de colectare la nivel naţional, pentru că ar putea avea un efect de domino. Populaţia poate supraveghea şi responsabiliza mediul privat, pentru că vedem că firmele reacţionează destul de prompt la opinia publică şi astfel pot fi încurajate să menţină un standard ridicat în privinţa colectării”.
    Astfel, pe lângă reglementări care trebuie să vină din partea statului, respectiv a Ministerului Mediului, pentru ca progresele să fie notabile, măsurile trebuie să fie propuse şi în cadrul unor politici publice. „Deci, ca soluţii, am sublinia campaniile de conştientizare, alături de implicarea autorităţilor locale şi actualizarea planurilor judeţene de colectare, adoptarea unor stimulente financiare pentru respectarea celor mai înalte norme în domeniu şi, desigur, crearea şi menţinerea unei infrastructuri actuale. La fel de importantă este şi deschiderea autorităţilor, mai ales având în vedere că există deja un plan detaliat de acţiune care să vină în sprijinul statelor care riscă să nu îşi atingă ţinta de reciclare, elaborat de Comisia Europeană.” 
    Cifra de afaceri a grupului TeraPlast aproape s-a dublat anul trecut, crescând cu 91% în 2018, la 804,9 milioane de lei, pe fondul avansului luat de divizia Steel, susţinută de extinderea pe piaţa din Serbia şi consolidarea Depaco, potrivit unui comunicat de presă trimis anterior. În aceeaşi perioadă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 55%, la peste 65 milioane de de lei.
    Rezultatele au venit ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi businessuri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia grupului TeraPlast pe termen lung. Divizia Steel, formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale grupului: vânzările acestei divizii au crescut în 2018 cu 181% faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungând la 41,3 milioane de lei. Pentru 2019, grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacităţilor de producţie, optimizarea portofoliului de produse şi extinderea reţelei de distribuţie.

    CONTEXT:
    Piaţa deşeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 în Europa a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maximum 20% din acest tip de deşeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viaţă cuprinsă între 30 şi 50 de ani în funcţie de aplicaţie, explică preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast. Compania se poziţionează pe locul 1 în România şi în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual. 

    DECIZIE:
    Desprinderea din TeraPlast SA a liniei de business de reciclare, ca urmare a necesităţii de a privi reciclarea ca business independent, în contextul dorinţei grupului de a-l dezvolta. 

    CONSECINŢE:
    Compania are în vedere, în primul rând, economiile pe care le realizează prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat. Pentru primul an de funcţionare a afacerii, reprezentanţii companiei estimează venituri de peste
    5 milioane de euro.

    Dorel Goia este preşedintele Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar al TeraPlast (TRP), cea mai mare companie din grup, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP, cu o capitalizare de 259 de milioane de lei, având o participaţie de 46,8%, iar KJK Balkan Holding din Luxemburg deţine 10% din capitalul social al emitentului, potrivit ZF.

  • Dacă taxa bancară din OUG 114 se menţine timp de 5 ani, băncile vor recupera pierderile în 37 de ani

    „Astfel, dacă taxa se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza in 5 ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de 3 ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani . Dacă profitul băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens”, se arată în analiză.
     
    Băncile ar trebui să plătească circa 5,3 miliarde de lei pe anul 2019 dacă luăm în calcul activele financiare pe care le avea sistemul bancar la finalul anului trecut – estimate la 438 miliarde lei – deoarece cunatumul taxei ar de 1,2%, având în vedere media ratelor ROBOR la 3 şi 6 luni pe ultimul trimestru din 2018.
     

  • Dacă taxa pe active se aplică 5 ani la 1,2%, băncile îşi vor recupera pierderea în 37 ani

    „Dacă taxa (pe activele băncilor – n.red.) se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în cinci ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de trei ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de cinci ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani. Dacă profitul mediu al băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens”, menţionează „Studiul privind creşterea intermedierii financiare în România, realizat de PwC şi prezentat vineri.

    Aceste estimări au luat în calcul faptul că taxa pe activele bancare este la nivelul acestui an de 1,2%, după cum este instituită în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, având în vedere media ratelor ROBOR la 3 luni şi 6 luni pe ultimul trimestru al anului trecut. Această taxă este de 0,1-0,4%, dacă ROBOR mediu aplicat creditelor este de 2-4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de repede îţi poţi recupera investiţia dintr-un business cu pizza. Cătălin Naftan, proprietarul pizzeriei Naneti: „Am investit 100.000 de euro în acest business şi am recuperat banii în primele luni de activitate“

     Obiectivul repre­zen­tanţilor este să ajungă la vân­zări zilnice de minim 1.000 de euro, a spus în ca­drul emi­si­unii de business ZF Live Cătălin Naftan, pro­prietar al pizzeriei Naneti.
     
    „Investiţia a fost în jur de 100.000 de euro, din care am cheltuit, într-o pro­por­ţie covârşitoare, pe echipamente – cuptor, malaxor, mese de pizza, frigidere şi congelatoare, vitrine de expunere, espresso şi râjniţă, bran­ding, arhitectură. Am scos deja banii investiţi şi ne-am propus să vindem în jur de 1.000 de euro pe zi“, a spus Că­tălin Naftan. El a adău­gat că investiţia a fost făcută cu fonduri proprii, apoi jumă­tate din sumă a fost recu­pe­rată prin pro­gramul Start-up Nation.
     

  • O nouă zi liberă pentru elevi: Aceştia nu vor recupera cursurile din acea zi

    Joi, 24 ianaurie, elevii din întreaga ţară şi preşcolarii vor avea zi liberă, potrivit Codului Muncii. Aceştia nu vor recupera cursurile din acea zi.

    Conform calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), elevii şi preşcolarii au mai multe zile libere în timpul unui an de învăţământ: 1 şi 2 ianuarie; prima, a doua şi a treia zi de Paşti; 1 Mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 5 octombrie – Ziua Mondială a Educaţiei; 30 Noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi, Ocrotirorul României; 1 Decembrie; 25, 26 şi 27 Decembrie – Naşterea Domnului.
     
    Potrivit aceluiaşi calendar, anul şcolar 2018-2019 are 34 de săptămâni. Vacanţele şcolare ale elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019), vacanţă intersemestrială (2 – 10 februarie 2019), vacanţa de primăvară (20 aprilie – 5 mai 2019) şi vacanţa de vară (15 iunie – 15 septembrie 2019).
     

  • ZILE LIBERE: Bugetarii vor avea două minivacanţe de Crăciun şi Revelion, de câte cinci zile. Când vor fi recuperate

    “Am o veste bună pentru angajaţii din sistemul bugetar. Se vor bucura de încă două zile libere, în preajma Crăciunilui şi Anul Nou, respectiv 24 şi 31 decembrie. Sper ca tot mai mulţi români să aibă tihnă şi linişte în perioada sărbătorilor”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
     
    Prin urmare, perioada de vacanţă ar fi între 22 şi 26 decembrie şi o alta între 29 decembrie şi 2 ianuarie.
     
    Ulterior, aprobării deiciziei Executivului, purtătorul de cuvânt al Guvernului Nelu Barnu a anunţat că “aceste zile libere vor fi recuperate prin prelungirea programului de lucru pe parcursul lunii ianuarie”.
     
    Drepturile salariaţilor care lucrează în zilele libere

    Pentru salariaţii a căror activitate nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, cum ar fi unitatiile sanitare sau cele de alimentaţie publică, angajatorul este obligat să compenseze cu zile libere în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

  • Bani sunt, dar ce să facem cu ei, unde să-i investim?

    Companiile româneşti care o duc bine trăiesc din comenzile multinaţionalelor, care sunt principalii clienţi – Aramis Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România şi cel mai mare exportator român, are ca principal şi unic client Ikea; dacă pică acest contract, pică exporturi de 250 de milioane de euro – sau din comerţ şi retail, dacă au avut şansa să se poziţioneze bine.
    Dan Sărmăsan, preşedintele consiliului de administraţie al producătorului de mezeluri Agra’s din Alba Iulia, a spus la conferinţa ZF „România, 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business”: „Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă era o şansă mică de a accesa capital, nu era ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat, cu 120% dobândă, a fost în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână, stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să-şi găsească un loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate oameni care să te susţină. Fără o echipă bună, nu faci faţă.”
    Ce ironie! Înainte aveai oameni, dar nu aveai capital, deci businessul mergea greu, acum ai capital, dar nu ai oameni. Foarte mulţi antreprenori români care au reuşit să aibă succes cu firma şi brandul lor până acum fac paşi laterali şi îşi investesc surplusul de capital în businessuri mai simple, de active imobiliare sau financiare. Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, este investitor în imobiliare, face blocuri alături de alţi parteneri.
    Fraţii Pavăl, cei care au reuşit să facă din Dedeman un business de 1,2 miliarde de euro pe an, cu un profit de peste 200 de milioane de euro, îşi investesc banii cumpărând birouri (pe complexul The Bridge din Capitală au dat în jur de 160 de milioane de euro) sau pe bursă, fiind unii dintre cei mai mari investitori români.
    Niciunul dintre ei, care au linii deschise de credit la orice oră, nu s-a dus peste hotare.
    Faptul că piaţa este plină de bani, faptul că nu sunt proiecte de investiţii suficiente se vede şi în raportul dintre creditele bancare şi depozitele bancare, raport care a ajuns undeva la 80%. În perioada de boom economic, raportul era de 120%, ceea ce arăta că România atrăgea capital. În acest moment, prin acest raport subunitar, România are un excedent de economisire, care nu-şi găseşte contrapartida în business.
    Afacerile care încep acum sau cele care sunt mici şi mijlocii trăiesc din banii acţionarilor şi din banii furnizorilor, adică din cei mai scumpi bani. Asta arată că foarte mulţi nu au o idee clară de business, că nu ar şti ce să facă cu banii, dacă i-ar avea.
    Multe companii şi mulţi antreprenori încep să simtă că în România au ajuns la o limită, că piaţa a atins un nivel de unde este mai greu să creşti, iar viitorul înseamnă fie stagnare, fie vânzarea businessului, fie ieşirea pe pieţele externe, dar unde nu au expertiză şi nici dorinţă.
    Polonezii şi ungurii au ieşit din piaţa proprie şi au venit la noi, reuşind astfel să-şi menţină ritmul de creştere a businessului. Cei care vor să iasă din corporaţii şi să devină antreprenori au în faţa ochilor businessuri mici, ceea ce până la urmă nu este rău, pentru că toţi au pornit de undeva, de la un nivel mic. Problema este că mulţi nu vor să devină mari, pentru că asta înseamnă bătaie de cap, înseamnă să te zbaţi, să găseşti oameni, să găseşti pieţe, să-ţi asumi riscuri. Şi nu toată lumea vrea acest calvar.
    Ironia istoriei: atunci când dobânzile erau mari, toţi patronii, toţi antreprenorii români voiau să facă business, voiau să crească, voiau să fie în piaţă; acum, când dobânzile sunt mici şi liniile de finanţare stau la uşă, nimeni nu prea mai are chef să-şi asume noi riscuri.
    Şi pentru că nu ar şti ce să facă cu banii.
    Într-un clasament al celor mai profitabile sectoare din Europa de Sud-Est, pe primul loc se află industria chimică, cu o marjă de profit de 20%, industria cauciucului cu 13%, industria farma cu 10%, telecomunicaţiile cu 7% sau industria de petrol şi gaze naturale cu 6%. Dacă ne uităm la acest top, SEE 100, vedem că primele cinci domenii, ca marjă de profit, nu sunt extrem de apetisante pentru marea majoritate a antreprenorilor.
    În aceste domenii, îţi trebuie mult mai mult decât să faci prăjituri sau să trimiţi felicitări.