BusinessMagazin

Tag: obiceiuri

  • Seful Philip Morris Romania: Romanii seamana cu rusii – si voi tineti pachetul de tigari pe masa

    “Am fost in cluburi, baruri si m-am uitat. Toti au pachetele de
    tigari pe masa, la vedere. La fel e si in Rusia”, a declarat Sergey
    Slipchenko, managing director Philip Morris Romania si Bulgaria, cu
    ocazia unei intalniri cu presa. “Pentru romani, am observat eu,
    actiunea de a fuma nu se rezuma doar la actul in sine, este si ceva
    de imagine”, a adaugat el. Dupa ce a laudat eforturile Guvernului
    in ceea ce priveste lupta impotriva contrabandei cu tigari, care a
    scazut, ca pondere in piata totala, de la 36% in 2010 la sub 15% la
    inceputul acestui an, Slipcenko a anuntat ca fabrica Philip Morris
    din Romania va exporta tigari in Japonia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Perioada dintre Paste si Rusalii: credinte religioase si traditii populare (VIDEO)

    Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
    Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
    echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
    cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
    Muzeul Taranului Roman.

    Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
    binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
    curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
    care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
    Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
    Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
    menite poporului subpamantean al blajinilor.

    In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
    fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
    canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
    de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
    la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
    “valarit”.

    In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
    conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
    durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
    saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
    Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
    sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
    rosii.

    Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
    numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
    saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
    activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
    tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
    roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
    grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.

    Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
    intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
    de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
    seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
    la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
    flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
    flori ca sa nu le “strice” strigoii.

    De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
    biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
    cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
    lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
    mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
    ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
    lucreaza de Ispas capiaza”.

    Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
    Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
    Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
    peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
    fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
    Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
    neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
    oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
    ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
    ii lovesc cu alt rau.

    In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
    atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
    aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
    protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
    prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
    dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
    altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
    cailor).

    In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
    Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
    acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
    ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
    o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
    cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
    insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
    vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
    si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
    simplista a unui obicei cu radacini stravechi.

    Sursa: Muzeul Taranului Roman

  • Bradul de Craciun in Romania: natural (inca), decorat cu rosu si eventual dupa sfatul designerilor

    Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
    respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
    o solutie doar pentru 2,3%.

    Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
    bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
    (10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
    dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
    designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.

    A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
    din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
    respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
    de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
    porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
    locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.

    Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
    pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
    faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
    sarbatori.

    Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
    Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
    aceasta ocazie la biserica.

    Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
    33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
    35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
    mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
    subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
    Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
    meniu carne de porc.

    Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
    ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
    (cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
    cofetarie.

    Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
    esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
    nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010.

  • Cele mai stupide motive pentru care fumeaza romanii – SLIDESHOW

    Potrivit unui studiu al Centrului pentru Politici si Servicii de
    Sanatate referitor la motivele pentru care se fumeaza au
    fost obtinute, in ordinea frecventei, urmatoarele raspunsuri: din
    obisnuinta – 59%, simt nevoia sa fumez – 46,4%, din placere –
    40,4%, fumatul ma ajuta sa ma relaxez – 38,5%, din plictiseala –
    16,9%, fumatul ma ajuta sa ma concentrez – 12,9%, Imi place gustul
    de tutun – 12,6%. In procente mai mici, de sub 10% au fost obtinute
    si alte variante de raspuns: din distractie, imi place sa tin
    tigara in mana, fumatul imi da mai multa energie sau din
    curiozitate.

    Motivele principale pentru care se fumeaza, invocate de
    mai mult de jumatate dintre fumatori, sunt reprezentate de nevoia
    de a fuma (sunt dependent) (28,6%) si din obisnuinta (28,3%).
    Obtinerea placerii si a starii de relaxare sunt motive invocate de
    15,7% si respectiv 12,2% dintre fumatori. “Toate aceste motive
    invocate si mai ales obisnuinta si nevoia de a fuma reconfirma un
    grad de consum care creaza mari probleme de sevraj in momentul in
    care viitorul pacient se hotaraste sa renunte la fumat”, se arata
    in raportul CPSS. Doi cetateni din o suta cred ca fumatul ii ajuta
    sa se concentreze, iar 1% sustin ca isi cumpara tigari din
    distractie, din curiozitate sau pentru ca le place sa tina tigara
    in mana.

  • Cum ne-a schimbat criza

    Mihai Petrescu are 29 de ani si pana acum noua luni era inginer
    in constructii. Dupa ce piata lucrarilor de constructii s-a
    prabusit cu 30% din cauza recesiunii, stilul de viata al familiei
    Petrescu s-a schimbat radical. El este printre cei 70.000 de
    angajati din acest sector care au ramas fara serviciu. “Din martie,
    viata noastra a inceput sa se schimbe. Am rarit iesirile in oras,
    in ultima vreme nici nu ne mai gandim la vacante, iar autobuzul a
    devenit prietenul familiei”, marturiseste Mihai.

    Poate parea surprinzator, daca ne uitam la ce se intampla chiar
    la inceput de 2009, cand unii inca nu credeau ca ne asteapta un an
    de criza economica, iar pentru omul de rand ideea de recesiune era
    aproape de neconceput dupa boom-ul cu care abia se obisnuisera.
    Sociologul Mircea Kivu vedea, acum un an, o “psihoza” legata de
    criza, intretinuta de stirile pesimiste legate de cresterea
    somajului si scaderile de salarii. In acel context, spunea el,
    “comportamentul consumatorilor nu are cum sa nu se schimbe, chiar
    daca individul ca atare nu este afectat in niciun fel de criza la
    nivel personal”. Opinia sociologului Kivu, publicata in urma cu un
    an de BUSINESS Magazin intr-un articol in care incercam sa vedem ce
    cheltuieli taie oamenii de rand pe timp de criza, s-a dovedit a fi
    adevarata, numai ca intre timp, ceea ce atunci era o temere a
    devenit pentru multi realitatea recesiunii, incercata pe propria
    piele.

    La inceputul anului trecut, doua treimi dintre respondentii unui
    studiu 360insight privind obiceiurile de consum spuneau ca nu au
    informatii concrete despre criza si nu stiu exact ce inseamna
    aceasta, iar mai mult de jumatate dintre ei considerau ca totul ar
    putea fi doar o exagerare de moment din partea mass-media, pentru
    ca nu resimteau in mod direct efectele. In momentul de fata, un
    sfert dintre romani sustin ca banii nu le mai ajung nici macar
    pentru strictul necesar, iar patru din zece traiesc de la o luna la
    alta. Inutil de comentat diferenta fata de 2006-2007, cand oamenii
    se imbulzeau la credite, iar traiul pe datorie parea solutia
    perfecta pentru a face planuri pe termen de cativa ani, a schimba
    televizorul, masina, apartamentul si chiar a pleca in vacanta in
    strainatate.

    “Acest sistem de a arde etapele este daunator oricarei economii.
    Totul trebuie sa se intample intr-un anumit ritm. Noi, pierzand
    primii zece ani de dupa comunism, ne-am trezit ca ne aflam, la
    inceputul anilor 2000, cu 10-20 de ani in urma celorlalte tari
    foste comuniste si am dat navala la credite”, sustine analistul
    economic Dragos Cabat, managing partner al Financial View. El
    introduce in ecuatie si dorinta Uniunii Europene de a ne integra,
    pentru ca suntem o piata de consum interesanta, dar si pentru ca
    occidentalii aveau nevoie sa-si mute productia anumitor bunuri in
    Europa de Est. In felul acesta, “am fost nevoiti sa ardem etapele
    prin metode financiare”, iar UE a sustinut, prin credite
    accesibile, o crestere mai rapida decat ar fi fost sanatos.

  • Saorma, o afacere de 200 mil. euro

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
    pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
    cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
    soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
    saorma.


    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
    are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
    aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
    “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
    aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
    sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
    generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
    softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
    (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
    administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
    ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
    ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
    mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
    s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
    mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
    si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
    caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
    putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
    si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
    saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
    aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
    comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
    Romania.

    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
    departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
    mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
    din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
    doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
    sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
    printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
    in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
    ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
    intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
    de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
    face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
    tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
    mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Pastele la romani: curatenie, cumparaturi, vopsirea oualor si cadourile Iepurasului

    Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai întai curatenia
    si bucatele care se fac in casa. De “curatenia de Paste” orice
    gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna
    pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de
    sarbatoare.

    Preparatele de Paste, care in general nu lipsesc de pe masa,
    sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se
    vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru
    facut in casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Ce va cumparati de Paste?

    Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
    Paste si articolele din presa internationala referitoare la
    comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
    optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
    din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
    volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
    increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
    analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
    Angeles, citat de Bloomberg.

    Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
    refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
    produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
    alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
    familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
    obiceiurile locale de consum.


    Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
    Paste in mai multe tari

    Una peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
    si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
    categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
    sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
    comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
    despre mersul economiei.

  • Topul celor mai “grase” orase din SUA

    Multa lume stie de cruciadele bucatarului britanic, duse
    impotriva alimentatiei nesanatoase. In Marea Britanie a anului
    2006, emisiunea “Jamie’s School Dinner” a avut drept spatiu de
    manevra o scoala britanica tipica. Expertul in gastronomie a
    incercat sa inlocuiasca aici felurile daunatoare (dar gustoase)
    care li se serveau copiilor cu alimente de o valoarea nutritiva
    crescuta (mai putin apetisante, e drept). Desi initial a intampinat
    rezistenta celor mici (s-a confruntat cu o revolta cand a interzis
    produsele “junk food” in scoala), Jamie a reusit sa schimbe modul
    de abordare a ceea ce ajunge in farfuriile lor.


    Cititi mai multe despre orasele americane cu probleme de
    obezitate     pe www.gandul.info