BusinessMagazin

Tag: obiceiuri

  • 10 obiceiuri care stau în calea succesului şi de care ar trebui să ne ferim

    1.Sunt tot timpul distraşi
    Exită un anumit tip de persoane care nu se focusează pe nimic concret ci, de cele mai multe ori, încep mai multe lucruri, se întrerup frecvent şi nu termină niciunul.

    2. Vorbesc mult, fac puţin
    Decât să discuţi despre un lucru, mai bine îl pui în practică. În 2010, Derek Sivers a susţinut o conferinţă numită „Păstrează-ţi obiectivele pentru tine însuţi”, în care a prezentat dovezi ştiinţifice despre faptul că este neproductiv să vorbeşti despre propriile ţeluri. Mulţi doar vorbesc despre planurile şi obiectivele lor, de pildă: „Mă voi antrena pentru maraton” sau „Îmi voi deschide un business”, fără să facă însă paşi concreţi în această direcţie. Când îi spui comunici cuiva obiectivul tău şi primeşti aprecierea acelei persoane, se întâmplă un „fenomen” numit de psihologi „realitate socială”. Mintea este păcălită să simtă că a îndeplinit deja acel obiectiv, iar pentru că te simţi deja satisfăcut de un rezultat care, în fapt, nu există, vei fi mult mai puţin motivat să depui efortul necesar.

    3.Petrec timp cu diverşi „pierde-vară”
    Cu cât petreci mai mult timp cu acest gen de persoane, cu atât mai mult te vei asemăna lor. Acest lucru se aplică oricărui tip de anturaj. Oamenii tind să se hrănească cu energia emanată de cei din jur, de aceea este de preferat să te înconjori de persoane productive şi optimiste.

    4.Urăsc totul
    În special ei urăsc celelalte persoane care fac lucrurile cum trebuie. Dar de ce să nu fii optimist şi să te bucuri pentru succesul celorlalţi? Este în regulă să ai o zi proastă, tuturor li se întâmplă, însă dacă urăşti totul, nu vei avea o viaţă prea fericită.

    5.Amână ce au de făcut
    „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi”, spune un vechi proverb românesc. Dacă amânăm finalizarea unei sarcini nu înseamnă că o vom îndeplini mai bine. De multe ori sfârşim prin a termina tot în ultima clipă, însă mai stresaţi decât dacă am fi făcut totul la timp.

    6.Nu îi ascultă pe ceilalţi
    Oamenii fără success se iubesc pe ei înşişi, şi doar pe ei înşişi. A asculta nu înseamnă doar a-i întreba pe cei apropiaţi cum se mai simt, ci presupune dedicare, grijă şi timp dedicat celor din jur.

    7.Sunt leneşi
    Leneşii nu doar că nu îşi fac timp pentru cei din jur, însă nici măcar nu îşi dau şansa să experimenteze lucruri noi. Începe cu lucruri mici, cu activităţi simple şi la îndemână, pentru a reuşi să devii energic şi productiv.

    8.Nu învaţă nimic nou
    Procesul de învăţare este unul dintre cele mai dificile lucruri. Nu e de mirare că mulţi oameni nu au citit nici măcar o carte, nu şi-au terminat şcoala sau nu învaţă niciodată din greşeli. Însă vremurile actuale sunt ideale pentru a învăţa. Nu a fost niciodată mai uşor să accesezi informaţii noi şi să te devolţi!

    9. Nu sunt amabili cu ceilalţi
    Uneori, oamenii cred că este cool să fii nesuferit însă, în realitate, este şi mai interesant să fii amabil, chiar dacă de multe ori să fii drăguţ cu ceilalţi este o adevărată provocare.

    10. Renunţă uşor
    A renunţa este, probabil, cel mai nociv obicei. „Cea mai mare slăbiciune stă în renunţare. Şi cel mai sigur drum spre success este să mai încerci, întotdeauna, însă o dată”, a spus, cândva, Thomas A. Edison.
     

     

  • Cât de ZGÂRCIŢI sunt defapt cei mai bogaţii oameni ai lumii

    1. Mark Zuckerberg conduce o maşină de 30.000 de dolari

    Deşi îşi permite să cumpere câte un Ferrari pentru fiecare zi din lună, fondatorul Facebook conduce o maşină absolut comună: Volkswagon GTI cu transmisie manuală, care costă doar 30.000 de dolari.

    2. Warren Buffet locuieşte în aceeaşi locuinţă pe care a cumpărat-o în 1958, cu 31.500 de dolari.

    Warren Buffet este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, dar locuieşte de mai bine de 50 de ani în casa cu cinci dormitoare din Omaha. Despre cumpărarea acesteia spune că este “Una dintre cele mai bune trei investiţii pe care le-am făcut vreodată.”

    3. Bill Gates poartă un ceas de 10 dolari

    Nu numai că nu îl interesează ceasurile Rolex şi poartă un ceas de 10 dolari, dar în locuinţa sa nici măcar nu există o maşină de spălat vase.

    4. Charlie Ergen, fondator şi preşedinte al Dish Network, merge la serviciu zilnic cu mâncarea la pachet

    Desigur că mâncarea la serviciu este scumpă, aşa că fondatorul Dish Network îşi ia în fiecare zi la serviciu, într-o pungă de hârtie maro, un sendviş şi o băutură Gatorade.Până recent, şeful companiei americane şi-a şocat colegii, pentru că atunci când mergeau în deplasări erau nevoiţi să împartă camerele de hotel. Ergen a declarat, la un moment dat, pentru Financial Times: “Mama mea a crescut pe vremea Marii Crize. Nu am un birou de mahon.”

    5. Carlos Slim Helu, cel mai bogat om din Mexic, nu are şofer şi munceşte în fiecare zi

    Mulţi dintre cei care îşi doresc să fie bogaţi visează să aibă un şofer. Nu este şi cazul lui Carlos Slim Helu, care conduce un Mercedes vechi, cumpără haine la reduceri din propriile magazine şi vreme de 40 de ani a locuit în aceeaşi casă.

    6. Jim Walton lucrează într-o clădire banală din cărămidă, în oraşul său natal

    Parte din cea mai bogată familie a Americii, Jim Warton a moştenit obiceiurile extrem de cumpătate ale tatălui său, Sam Warlton, cel care a pus bazele afacerii Walmart, cel mai mare retailer din întreaga lume.
    În ciuda averii sale uriaşe, el preferă să conducă maşini vechi şi biroul în care lucrează este de-a dreptul sărăcăcios.

    7. John Caudwell, om de afaceri englez şi unul dintre fondatorii retailerului de telefonie Phones 4u, se tunde singur

    Miliardarul care şi-a construit propriul imperiu este acum pensionat dar păstrează foarte multe dintre obiceiurile care l-au ajutat să economisească bani. De pildă, preferă să nu lase bani la frizer şi se tunde singur.

    8. Amancio Ortega, fondatorul Inditex, mănâncă la cantină, alături de angajaţi. Miliardarul care controlează Zara are o serie de obiceiuri umile.

    9. David Cheriton, profesor celebru la Universitatea Stanford, refoloseşte plicurile de ceai

    10. Azim Premji, cel mai bogat indian din domeniul tehnologiei, obişnuieşte să fie atent la cât de multă hârtie igienică folosesc angajaţii.
     

  • Vinerea Mare: Obiceiuri şi tradiţii în această zi. Ce nu ai voie să faci

    În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

    Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

    Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 obiceiuri proaste la care să renunţaţi anul următor pentru a avea succes

    Iată câteva dintre acestea:

    1. Procrastinarea – amânarea realizării obiectivelor nu face decât să genereze stres şi anxietate.
    2.  Prea mult timp petrecut în faţa ecranelor – fie acestea laptopuri sau telefoane, este ideal să interacţionaţi cu oamenii faţă în faţă şi mai puţin prin intermediul tehnologiei.
    3. Lipsa de punctualitate – să întârzii înseamnă să fii leneş şi dezorganizat; totodată, denotă o lipsă de respect faţă de persoana cu care vă întâlnitiţi.
    4. Lipsa de somn – nu primiţi niciun premiu dacă dormiţi mai puţin decât colegii sau prietenii voştri, tot ce faceţi este să vă epuizaţi organismul.
    5. Lipsa de asumare a responsabilităţii – este uşor să inventaţi scuze pentru lipsa de disciplină şi pentru faptul că nu munciţi în direcţia îndeplinirii obiectivelor fixate; este timpul să vă asumaţi responsabilitatea asupra acestor obiceiuri proaste şi să lucraţi pentru a scăpa de ele.

     

  • Cel mai de temut şi mai periculos lider european este fix la graniţa cu România. Nu joacă după nicio regulă, şi totuşi are o atracţie irezistibilă pentru investitori

    Aşa a fost numit Viktor Orban, premierul Ungariei, de către Gerald Knaus, preşedintele Iniţiativei pentru Stabilitate Europeană. Sub conducerea lui Orban, Ungaria a văzut reapariţia unor obiceiuri nocive, precum naţionalismul etnic sau corupţia la nivel înalt. Viktor Orban şi-a propus să obţină puterea absolută, eliminând eventuale piedici din Constituţie. misiunea sa, una clară: remodelarea Ungariei după interesele sale.

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

  • „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării imigraţiei; guvernul de dreapta de la Budapesta a fost acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene. Autorii rezoluţiei împotriva Ungariei, printre care se numără eurodeputata olandeză Judith Sargentini, afirmă că „există un risc clar privind încălcarea gravă a valorilor fundamentale europene“.

    Răspunsul lui Orban a venit prompt: Ungaria nu va accepta „ameninţări“ şi nu va deveni „patria imigraţiei“, a afirmat premierul ungar în plenul Parlamentului European. „Ungaria va fi condamnată pentru că a decis că nu va fi patria imigraţiei. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi acte de şantaj din partea forţelor proimigraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri imigraţia clandestină. Noi ne vom apăra frontierele şi doar noi putem decide alături de cine trăim. Am oprit sute de mii de imigranţi clandestini şi am apărat Ungaria şi Europa. Cetăţenii maghiari au decis că patria noastră nu va fi patria imigraţiei“, a subliniat Orban.

    Cum a ajuns însă Orban un politician de extremă dreapta, care practică un discurs aflat la graniţa cu extremismul?

    Este o metamorfoză completă a tânărului care, în timpul unui discurs din 1989, se prezenta ca un campion al democraţiei; a tânărului crescut în sărăcie, care a spus că până la 15 ani nu ştia ce înseamnă apă caldă la robinet.

    După absolvirea facultăţii, în 1987, Orban a lucrat part-time pentru Open Society Foundation (Fundaţia pentru o Societate Deschisă), organizaţia nonguvernamentală patronată de miliardarul George Soros. Doi ani mai târziu, s-a mutat alături de soţie şi fiica sa la Oxford, cu intenţia de a participa la un studiu legat de filosofia politică europeană. Orban s-a întors însă la Budapesta după doar patru luni, luând decizia de a intra în viaţa politică.

    Viktor Orban a participat la primele alegeri libere din Ungaria, în 1990, pe listele Fidesz, numit şi partidul tinerilor. Deşi formaţiunea a câştigat doar 22 de locuri în Parlament, cei care le-au ocupat au atras simpatia publicului prin imaginea lor nonconformistă – aveau plete şi purtau blugi sau tricouri, îndepărtându-se de ceea ce oamenii se aşteptau să vadă din partea reprezentanţilor.

    Plin de ambiţie şi carismă, Orban – care nu avea nici 30 de ani – a reuşit în scurt timp să preia controlul partidului. După rezultatele dezamăgitoare ale Fidesz la alegerile din 1994, el a mutat partidul către zona de dreapta şi a adoptat un discurs naţionalist. Mişcarea s-a dovedit una inspirată, Fidesz câştigând detaşat alegerile din 1998; Orban, transformat într-un politician în costum, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Ungariei.

    Sub conducerea sa, Fidesz a suferit două înfrângeri surprinzătoare, în 2002 şi 2006; au urmat însă două victorii importante, la alegerile din 2010 şi 2014.

    Un important derapaj constituţional a avut loc în 2013, atunci când Parlamentul de la Budapesta a adoptat o serie de amendamente care limitau atribuţiile Curţii Constituţionale, limitau libertatea presei (incriminând exprimările publice care „încalcă demnitatea naţiunii“), a educaţiei (studenţii cu burse de stat erau obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a cultelor (care puteau primi bani numai dacă lucrau „pentru interesul public“) şi a minorităţilor (autorităţile locale puteau interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei de la acea vreme, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, declarau că amendamentele „trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene“. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, spunea că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare „ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică“.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut reclamă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că „ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE“ şi că „nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles“. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că „vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… Preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici“.

    Discursul lui Orban a devenit şi mai agresiv la începutul anului 2015, atunci când partidul a pierdut susţinerea în Parlament. Pentru a recâştiga susţinerea, Orban a ales ca temă centrală imigraţia, atacând decizia Uniunii Europene care impunea fiecărui stat membru să primească un număr de refugiaţi. Mai mult, într-un gest de sfidare la adresa instituţiilor europene, liderul Fidesz a construit un gard de peste 170 de kilometri lungime la graniţa cu Serbia şi încă unul de-a lungul graniţei cu Croaţia.

    Între iunie şi septembrie 2015, susţinerea pentru partidul condus de Viktor Orban a crescut vertiginos, iar ziarul german Der Spiegel l-a numit pe Orban „câştigător al crizei refugiaţilor“. Chiar şi principalii săi critici au căzut de acord asupra faptului că el a intuit, înaintea altor lideri europeni, nevoia de a controla graniţele ca un prim pas în gestionarea fluxului de imigranţi.

    Unii analişti au catalogat drept absurdă ideea că Viktor Orban, liderul naţionalist al unei ţări cu o populaţie de sub 10 milioane, ar putea să remodeleze politica europeană şi să atace poziţia dominantă a cancelarului german Angela Merkel. Cu toate acestea, efectele discursului său nu ar trebui neglijate.

    „În locul democraţiilor liberale care au eşuat, vom construi o democraţie creştină a secolului XXI care să garanteze demnitatea umană, libertatea şi securitatea, care protejează egalitatea, modelul familiei tradiţionale şi cultura noastră creştină şi care să ofere naţiunii noastre şansa de a supravieţui şi a prospera”, transmitea Orban în luna mai, la finalul unei campanii electorale din care partidul său a ieşit câştigător. „Ştiu că mulţi vor considera acest obiectiv imposibil, însă cred că Ungaria poate fi până în 2030 în primele cinci ţări europene în privinţa standardelor de viaţă”. Alianţa de guvernământ Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria desfăşurate la începutul lunii aprilie, câştigând 133 din cele 199 de locuri din Parlament.

    Discursul lui Viktor Orban se aseamănă şi cu cel al lui Nigel Farage, liderul partidului UKIP din Marea Britanie, cel pe care mulţi îl consideră răspunzător de Brexit. La fel ca Farage, Orban a încercat să creeze tensiuni rasiale şi să dezvolte sentimentul de ostilitate faţă de refugiaţi.
    Cu toate acestea, regimul din Ungaria nu poate fi comparat cu unele totalitare, aşa cum ar fi cel din Rusia. Politicienii din opoziţie nu sunt încarceraţi, iar protestele nu primesc răspuns violent din partea autorităţilor. Dar pericolul există: în ultimii 7-8 ani, Orban a pus bazele unui nou model politic, pe care publicaţiile din Ungaria îl numesc „democraţie în declin“. Iar cifrele par să le dea dreptate: în Indexul Corupţiei, realizat de Transparency International, Ungaria ocupă locul al doilea în rândul celor mai corupte state din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Prin intervenţiile repetate asupra procesului electoral şi prin subjugarea presei libere, Ungaria a reuşit să fie catalogată drept „cea mai nedemocratică ţară“ din rândul statelor membre ale UE.

    E greu de spus ce va urma, în condiţiile în care Orban se bucură de susţinerea regimului polonez de la Varşovia – un alt exemplu în ceea ce priveşte derapajele instituţiilor de forţă. Pentru a retrage dreptul de vot al unui stat membru, toate celelalte state trebuie să se pună de acord asupra acestui lucru; e o măsură la care, în configuraţia actuală a Uniunii, nu se poate ajunge. Prin urmare, pericolul ca şi alţi lideri cu un profil asemănător cu cel al lui Orban să câştige simpatia votanţilor e mai mare ca oricând.

  • Dan Oancea, regional head of business development şi marketing CEE pentru NextAtlas: “Cel mai puţin dor mi-e de acele atitudini şi obiceiuri care nu ne fac chiar cea mai mare cinste”

    Dan Oancea
    Funcţie: regional head of business development şi marketing CEE pentru NextAtlas
    Oraş de reşedinţă: München, Germania

    Când aţi plecat din ţară şi de ce?
    Prima destinaţie a fost la sediul din Londra al companiei BAT, unde am fost trimis pentru a mă alătura echipei globale de marketing a mărcii Kent, după lansarea de succes a aceluiaşi brand în România.

    Vă gândiţi să vă întoarceţi în ţară?
    Nu m-am gândit încă la această alternativă, dar nu ştii niciodată unde te duce destinul, mai ales când ultimii 20 de ani îi trăieşti mutându-te în şase ţări de pe două continente.

    De ce anume vă e cel mai dor din România? Dar cel mai puţin dor?
    Mi-e dor de locurile superbe pe care le are România şi de care mă leagă multe amintiri de neuitat. La polul opus, cel mai puţin dor mi-e de acele atitudini şi obiceiuri care nu ne fac chiar cea mai mare cinste. Ar trebui să învăţăm să ascultăm mai mult şi mai bine, să etichetăm mai rar şi să fim mai putin hiper-critici la adresa altora din jurul nostru. Ar trebui să analizăm mai mult cum ne putem schimba fiecare dintre noi, pentru a reveni la normalitate.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Şi să nu uităm că nu este întotdeauna vorba de persoana noastră, ci de „noi toţi” şi grupul mai mare din care facem parte.

    20 de ani, 6 ţări şi 2 continente: Dan Oancea spune despre sine că se află la jumătatea unei cariere pline, în care „navighează” de peste 20 de ani. A început această călătorie de la „cel mai junior” rol în departamentul de marketing, a trecut apoi prin diferite niveluri, ajungând de la responsabilităţi regionale şi globale, până la roluri manageriale şi de CEO. De mai puţin de doi ani s-a mutat la München, în Germania, şi s-a alăturat unui start-up în zona aplicaţiilor digitale care folosesc inteligenţa artificială pentru a identifica noile tendinţe şi nevoi ale consumatorilor.

    „Este o aventură (cariera sa – n.red.) pe care am început-o în România în industria tutunului, alături de JTI şi BAT, continuată în Marea Britanie. A urmat apoi regiunea adriatică cu Coca-Cola Company.” După aceea a trecut în altă barcă, mai exact în zona de creativitate a industriei de comunicare şi marketing, angajându-se în cadrul Ogilvy Group, pentru care a activat în pieţe ca Rusia, Franţa şi Coreea de Sud. De altfel, în perioada 2013-2015 a fost CEO al Ogilvy pe piaţa de Coreea de Sud, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. „A fost şi continuă să fie un permanent proces de reinventare şi trecere de la un marketer rebel la un constructor de mărci puternice. Am trecut de la a face lucrurile în «stilul meu», la a face lucrurile cu un scop «mai mare».” Spune că îşi dezvoltă în continuare cariera în spiritul credinţei că „cel mai important este ce lăsăm în urma noastră şi cât de mult reuşim să îi inspirăm pe cei cu care interacţionăm şi pe care încercăm, într-un fel sau altul, să îi influenţăm”.

    În acest spirit, s-a reîntors în Europa şi s-a alăturat NextAtlas, un start-up din zona aplicaţiilor digitale care folosesc inteligenţa artificială pentru a identifica noile tendinţe şi nevoi ale consumatorilor. Executivul ocupă poziţia de regional head of business development şi marketing pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, conform LinkedIn. „Este o experienţă incredibilă, mai ales datorită modelului de business care este total diferit de cel al corporaţiilor tradiţionale şi multinaţionale şi nu în ultimul rând datorită interacţiunii aproape în exclusivitate cu generaţia Millennials.

    Acest lucru i-a oferit şi şansa de a-şi concretiza şi o dorinţă mai veche, după cum spune chiar el, de a împărtăşi cu noua generaţie cunoştinţele şi experienţa pe care le-a acumulat în aceşti ani. „Am început, ca hobby, să predau anumite discipline din domeniul comunicării, în cadrul Universităţii EU München.” În restul timpului, executivul spune că vrea să trăiască o „viaţă plină” – iar aceasta include de la scrierea de postări de pe Instagram, până la berea cu prietenii doar pentru a se relaxa şi la momentele când se uită la televizor alături de familie. Aminteşte şi zilele în care predă cursuri la universitate. „Toate lucrurile pe care le-am menţionat mă ajută să mă relaxez şi să mă simt fericit, ceea ce ameliorează stresul.” În concluzie, jobul pentru un start-up este despre a trăi suişurile şi coborâşurile businessului – atât zilnic, cât şi de-a lungul timpului.

  • Viaţa din Bosnia şi Herţegovina în fotografii – VIDEO

    A fost atât de impresionat de oameni şi obiceiurile lor, încât a decis să realizeze o serie de fotografii în care să surprindă viaţa de zi cu zi a localnicilor.
    Bosnia şi Herţegovina se învecinează cu Croaţia la vest, cu Serbia la est şi Muntenegru la sud. Are ieşire la mare sub forma unei mici fâşii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul oraşului Neum.
    Interiorul ţării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea şi cel mai mare oraş.

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.