BusinessMagazin

Tag: monede

  • Lecţiile economice din Game of Thrones – FMI din Westeros, relaxare cantitativă şi un ţăran şef la Goldman Sachs

    În lumea cărţilor „Cântec de gheaţă şi foc”, scrise de George R.R. Martin, şi a serialului HBO „Urzeala tronurilor„ bazat pe acestea, intriga nu este determinată doar de dragonii care scuipă flăcări, ci şi de monedele de aur care pun în mişcare economia. În timp ce povestea lui Martin despre Umblătorii Albi, lupi străvechi şi pitici poate părea depărtată de lumea obişnuită a finanţelor şi politicilor economice, mulţi au sesizat o serie de lecţii de economie pe care unele dintre personaje ar fi trebuit să le înveţe înaintea tentativelor de a acapara puterea.

    BANCA DE FIER – FMI DIN WESTEROS? „Banca de Fier va primi ceea ce i se cuvine” nu este o frază recunoscută la fel de uşor ca mottoul familiei Stark, „Iarna se apropie”, dar ar putea fi în final la fel de important. „În fantezie sau realitate, lupta tronurilor împiedică extinderea unor concepte economice sănătoase şi exclude politicile economice bune„, afirmă, pentru CNBC, Matt McCaffrey, academician la Universitatea din Illinois, care a scris despre economia din „Urzeala tronurilor„.

    Westeros este în cea mai mare parte o economie de tip feudal, care generează venituri reduse. În schimb, regatele au apelat la Oraşele Libere – fiecare dintre acestea cu câte o bancă prosperă şi comerţ dezvoltat cu mirodenii, stofe şi sclavi – pentru împrumuturi necesare finanţării campaniilor militare. Banca de Fier, din oraşul Braavos, pare a fi cea mai puternică. Aceasta este un exemplu de instituţie de credit „prea mare pentru a fi lăsată să se prăbuşească„ din lumea reală. Astfel, dacă unul sau mai mulţi regi nu-şi plătesc datoriile, ar putea apărea probleme serioase.

    Tycho Nestoris, cel mai important reprezentant al Băncii, apare în Sezonul IV al serialului, mai devreme decât în carte, fiind interpretat de actorul britanic Mark Gatiss.Se poate spune că Cersei Lannister începe să piardă controlul asupra tronului nu atunci când încep să circule zvonuri despre cine este cu adevărat tatăl copiilor ei, ci atunci când începe să nu-şi mai plătească datoriile către Banca de Fier.

    Din nefericire pentru ea, tronul este în acest moment o investiţie cu risc ridicat, iar Banca de Fier îşi transferă rapid sprijinul către duşmanul acesteia, Stannis Baratheon. Situaţia ar putea fi asemănătoare cu modul cum FMI şi Banca Mondială acordă sprijin anumitor grupări în ţările în care intervin, notează CNBC.

    REZERVA FEDERALĂ FEUDALĂ. Lordul Baelish, alintat în serial Degeţel (Littlefinger), este responsabil de finanţe şi, aşa cum îl descrie cartea, are talentul ca din două monede să facă rapid o a treia. La fel ca Rezerva Federală (Fed), se pare că a derulat propria versiune de relaxare cantitativă, injectând în economie un număr mare de monede, însă într-un mod mai puţin sofisticat decât banca centrală a SUA, reducând cantitatea de material folosită pentru fiecare monedă, astfel încât să poată produce mai mulţi bani.

    În acelaşi timp, a pus în pericol situaţia economică a casei regale prin împrumuturi masive de la Banca de Fier şi creşterea taxelor.De asemenea, şi-a construit afaceri de succes apelând la împrumuturi din banii luaţi pe credit în numele casei regale.
     

  • Avertizarea lui Rompuy: Euro prea puternic afectează exporturile companiilor din uniunea monetară

     Van Rompuy, care reprezintă la Bruxelles guvernele Uniunii Europene, a adăugat că efectele economice ale crizei din zona euro, precum creşterea redusă a PIB, persistă, însă pericolele privind existenţa monedei comune au fost depăşite.

    “Pericolul existenţial pentru euro a fost depăşit. Am văzut pe pieţele financiare. Există o convergenţă mai ridicată şi în privinţa randamentelor obligaţiunilor guvernelor din zona euro”, a spus Van Rompuy, prezent la un eveniment organizat de centrul de cercetare German Marshall Fund of the United States.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4916 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4873 lei/euro.

    Totodată, rata de schimb leu/dolar american a coborât cu 0,11 bani, la 3,2674 lei/dolar.

    Leul s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, iar cursul de referinţă a crescut de la 3,6718 lei/franc la 3,6770 lei/fran.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul, aproape de 4,5 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.

    După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa aurului a scăzut anul trecut cu 15%, însă cererea de retail a atins un nivel record

     China a devenit în 2013 cea mai mare piaţă pentru aur la nivel global, devansând India, se arată într-un comunicat al organizaţiei. Şi pieţele din ţările dezvoltate s-au menţinut la un nivel solid, în special Statele Unite.

    Cererea din partea consumatorilor a crescut anul trecut la nivel global cu 21%, la 3.864 tone, în timp ce investitorii în fonduri tranzacţionate la bursă, cele mai populare vehicule de investiţie pe piaţa aurului, au lichidat deţineri de 881 tone, cea mai mare contracţie înregistrată vreodată, pe fondul declinului preţului metalului preţios.

    Aurul s-a devalorizat anul trecut pentru prima dată din 2000, preţul metalului preţios coborând cu 29%, la sub 1.200 de dolari pe uncie (31,1 grame), cel mai abrupt declin din ultimii 32 de ani.

    Achiziţiile de lingouri şi monede din aur au crescut anul trecut cu 28%, la 1.654 tone, în timp ce livrările de bijuterii din aur, cealaltă componentă importantă a pieţei retail, au urcat cu 17%, la 2.209 tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine răceşte când strănută SUA

    Monedele naţionale ale economiilor expuse la astfel de ieşiri de capital va trebui să fie lăsate să se deprecieze spre a face faţă deteriorării condiţiilor de finanţare externă, recomandă FMI, iar acolo unde sunt constrângeri în privinţa cursurilor de schimb din cauza condiţiilor fiscale ori a riscului de inflaţie, ar fi necesară o combinaţie între politici macro mai restrictive şi măsuri de reglementare şi supraveghere mai ferme.

    Pe ansamblu, economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească în 2014 cu 5,1% şi cu 5,4% în 2015.

    Tensiunile speculative de pe pieţele financiare sunt în prezent în creştere, în condiţiile în care reducerea treptată a programului de stimulente monetare neconvenţionale de către Rezerva Federală a început şi este aşteptată să se încheie în acest an. Economia americană a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unei expansiuni cu 3,3% a cheltuielilor de consum, cea mai semnificativă din 2010 încoace. În al treilea trimestru, creşterea PIB a fost de 4,1%, iar creşterea consumului a fost de 2%.

    Cum era de aşteptat, continuarea redresării economice a SUA a fost confirmată de decizia Rezervei Federale din această săptămână de a reduce cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Factorul decisiv în comportamentul Fed îl constituie însă evoluţia şomajului, care s-a redus constant, ajungând în prezent la 6,7%.

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Un tânăr din Oradea a lansat PRIMA PLATFORMĂ din România de tranzacţionare Bitcoin. Cum pot fi folosite monedele virtuale care nu sunt controlate de nicio autoritate

     Proprietarul platformei este Horea Vuşcan, vicepreşedinte al Partidului Verde şi antreprenor. El a afirmat că la finalul anului trecut a testat şi utilizat platforma.

    “Bitcoin este o monedă privată care a apărut în 2009. Are multe facilităţi, căci se transmite direct între oameni, fără intermediari care să impună costuri de tranzacţionare. Bitcoin este într-o piaţă liberă, necontrolată de niciun stat, preţul ei fiind dictat de cerere şi ofertă”, a spus Vuşcan într-o conferinţă de presă online.

    El a arătat că în urma creării unui cont personal utilizatorii platformei pot face tranzacţii şi transferuri din lei în bitcoin şi invers, o unitate de bitcoin având o valoare de circa 2.400 lei, şi a spus că până anul viitor nu va impune niciun fel de comisioane de tranzacţionare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum i-a mers leului în 2013

    “Leul a avut o evoluţie pozitivă în primele 11 luni ale anului 2013, apreciindu-se uşor raportat la Euro; luna decembrie nu a fost însă favorabilă monedei naţionale, aceasta scăzând cu aproape 0,9% faţă de Euro: neînţelegerile de pe scena politică internă au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate; în plus, la reuniunea sa din 17-18 decembrie, Rezerva Federală a SUA a anunţat că, începând cu luna ianuarie a anului 2014, va reduce cu cca 11,7% programul de relaxare cantitativă, iar acest anunţ a adus volatilitate în pieţe. Referitor la scăderea semnificativă a Coroanei cehe în 2013, trebuie să reamintim că evoluţia nesatisfăcătoare a economiei a determinat Banca Naţională a Cehiei să intervină pe piaţa de schimb valutar pentru a deprecia moneda, cu obiectivul de a impulsiona exporturile şi a creşte inflaţia, aflată la un nivel îngrijorător de scăzut”, a arătat Silviu Pojar, sales manager în cadrul sucursalei din România a Noble Securities, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    La nivelul întregii Europe, lira turcească a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro în 2013, moneda prăbuşindu-se cu cca 25%, atât ca urmare a numeroaselor conflicte de stradă care au avut loc în Turcia, cât şi din cauza scandalurilor de corupţie izbucnite în decembrie, care au afectat guvernul de la Ankara. “Contextul rămâne delicat: situaţia din Turcia pare a fi încă destul de departe de o rezolvare completă şi, în plus, ar putea fi de aşteptat anumite dezechilibre generate de devalorizarea semnificativă a Lirei turceşti şi creşterea neîncrederii investitorilor, iar faptul că economia sa depinde de împrumuturi externe nu avantajează deloc Turcia în acest moment”, a arătat Silviu Pojar.

    Pentru moneda unică europeană, 2013 a fost un an pozitiv, euro apreciindu-se cu aproape 4,4% faţă de dolarul american; în decembrie, moneda unică europeană a atins maximul ultimilor doi ani raportat la USD. “Unii investitori au considerat că Fed a redus prea puţin programul de achiziţii de obligaţiuni, aşa încât moneda americană “a ratat” o apreciere consistentă în decembrie”, a precizat Silviu Pojar. Tot luna trecută Standard & Poor’s a retrogradat cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la “AAA” la “AA+”, agenţia de rating acuzând deteriorarea situaţiei financiare. “Evenimentul nu a afectat însă încrederea investitorilor în Euro, moneda unică europeană apreciindu-se în decembrie faţă de Dolarul american, pe fondul altor semnale considerate de pieţe drept favorabile pentru euro”, a mai explicat Pojar.

    De altfel, aproape toate monedele din UE s-au apreciat în 2013 în raport cu Dolarul american, iar Leul s-a aflat în grupul celor care au marcat creşteri semnificative, având în vedere că la finele lui decembrie moneda naţională a înregistrat o apreciere de cca 3,7%, comparativ cu cotaţia sa de la începutul anului faţă de USD. “Aşteptările sunt mari în 2014 atât în ceea ce priveşte Europa, cât şi SUA; moneda unică europeană va avea nevoie de reconfirmări puternice în ceea ce priveşte economia regiunii pentru a-şi putea menţine aprecierea faţă de USD. Anul curent este important pentru Euro şi din prisma faptului că Letonia trece oficial la moneda unică europeană, devenind al 18-lea stat membru al Zonei Euro. În ceea ce priveşte România, evoluţiile economiei locale se anunţă a fi pozitive în acest an; 2014 ar putea fi însă volatil pentru moneda naţională, având în vedere că alegerile (prezidenţiale şi europarlamentare) ar putea stimula apariţia unei instabilităţi politice, care s-ar reflecta desigur în pieţele financiare”, a precizat Pojar.

  • Autoritatea Bancară Europeană avertizează în privinţa riscurilor utilizării bitcoin

     De asemenea, monedele digitale sunt vulnerabile la atacuri ale hackerilor, a avertizat agenţia, citată de cotidianul Wall Street Journal.

    Monedele digitale pot fi folosite în activităţi criminale şi de spălare a banilor, din cauza gradului ridicat de anonimitate cu care sunt derulate tranzacţiile.

    “Recomandăm ca, în cazul în care cumpăraţi monede digitale (…) să nu folosiţi bani «reali» pe care nu vă puteţi permite să-i pierdeţi”, a transmis Autoritatea Bancară Europeană.

    Avertismentul vine la numai câteva zile după ce banca centrală a Chinei a anunţat că instituţiile financiare chineze nu trebuie să accepte depozite ale afacerilor care au legătură cu bitcoin sau să asigure acces la această monedă în cadrul serviciilor proprii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro