BusinessMagazin

Tag: limba

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Focul Solidarităţii maghiarilor s-a aprins în mai multe localităţi din Harghita, din iniţiativa UDMR

     În pofida ploii torenţiale, câteva zeci de persoane s-au adunat, marţi seară, la ora 21.00, în faţa Cetăţii Miko din Miercurea Ciuc, unde au aprins Focul Solidarităţii, manifestări similare fiind anunţate în alte 21 de localităţi din judeţ.

    Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, a declarat că astfel s-a dorit să se atragă atenţia guvernanţilor că secuii există şi luptă pentru drepturile lor.

    “Dăm un semnal clar că încă existăm şi, în pofida vremurilor grele care au trecut peste noi, încă luptăm. Era o vorbă la Europa Liberă, că în România se cultivă trei tipuri de secară: se cară nemţii, se cară ungurii, că alţii s-au cărat de mult. N-aş vrea, de exemplu, să fie primar maghiar la Târgu Mureş cum este acum primar german la Sibiu, ca să ajungă vorbitorii de limba maghiară într-o minoritate, cum sunt vorbitorii de limbă germană la Sibiu”, a spus primarul din Miercurea Ciuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR vrea la revizuirea Constituţiei folosirea limbii unei minorităţi naţionale ca limbă regională

     Potrivit propunerilor UDMR la revizuirea Constituţiei postate, miercuri, pe site-ul Uniunii, acestea vizează şi clarificări ale raporturilor dintre instituţii ale statului.

    Astfel, UDMR va susţine la dezbaterile privind revizuirea Constituţiei eliminarea caracterului naţional al statului şi definirea României ca “stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, care “are ca fundament solidaritatea cetăţenilor săi”.

    Alte propuneri ale Uniunii vizează “recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului” şi introducerea în Constituţie a prevederilor Cartei Europene a limbilor naţionale sau minoritare şi a principiilor înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vorbiti franceza?

    Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in
    propriile cuvinte – atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta
    cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de
    birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda
    faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea
    dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de
    televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea
    mai recenta carte, “Melancolia franceza”, care a urcat in varful
    topurilor celor mai vandute volume la Paris.

    “Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei”,
    spune Zemmour. “Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa.
    Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare – nu vorbesc doar despre
    imigranti – nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii
    limbii.”

    Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In
    opinia sa, Franta – din cauza imigratiei si a influentelor din
    exterior – a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii
    romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la
    fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un
    extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele
    francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent
    de “snobismul” diplomatilor francezi care “sunt bucurosi sa
    vorbeasca in engleza”, si nu in franceza, limba care este “sub
    asediu”.

    “Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta
    este o batalie pentru diversitatea culturala in lume”, a spus
    Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a
    Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba
    lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu
    este engleza insasi, ci “cultura prêt-à-porter, uniforma,
    monolingvismul”, atribute prin care fireste ca se referea tot la
    engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor
    traditionale a atins coarda sensibila a electoratului
    conservator.

    Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate,
    desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum
    vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani.
    Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni
    si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din
    Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile
    culturi.