BusinessMagazin

Tag: intelegere

  • Mihăiţă Cojocariu din Italia: ”Românul în străinătate, mult mai rău, mult mai periculos”

    «Ca să răspund la întrebare, ar trebui să înţelegem de ce au emigrat cele 4 milioane de români în decursul celor 27 de ani. Mai ales după 2007. Peste 3 milioane în 10 ani, dacă statisticele sunt reale. Eu fac parte din acei 500-600.000 care au reuşit să plece înainte. Cu costurile de rigoare.
     
    Am reuşit să cunosc… omul român, altfel în străinătate, în acei ani! Diferit total de cel care era în ţară. Mult mai rău. Şi mult mai periculos… Cel puţin în anii petrecuţi în Germania. Nu mă aşteptam, sincer… Încet, am început să rup legăturile cu ei. Eram împreună cu fratele meu şi încet, încet ne-am izolat de ei. Am găsit de lucru, undeva în Durren, lângă Koln şi ne-am văzut de treaba noastră, fără prea multe tangenţe cu alţi români. Doar cu câţiva prieteni apropiaţi. Întoarcerile în ţara, după fiecare drum făcut, erau un chin. Parcă intram într-un tunel, fără lumină… Diferenţa între noi şi ei, cei de unde mă întorceam era uriaşă… În toate aspectele. La noi cenuşiu, la ei totul colorat! La noi mizerie, la ei curat! La noi balamuc, la ei totul ordonat. În plus, acea tristeţe pe faţa oamenilor… Asta m-a marcat până în 2001. Liberi, dar trişti… În acei ani rar vedeai pe cineva zâmbind pe stradă. Îmi trebuiau câteva luni bune pentru a mă obişnui”, a povestit acesta, citat de gazetaromaneasca.com

    „Am plecat fără să ne uităm înapoi… Ce s-a schimbat în cei 16 ani de când suntem aici? Mentalitatea celor de acasă? Nu! Nici nu am pretenţii la aşa ceva. Este şi greu… Nu ai cum să schimbi mentalitatea cuiva care nu vrea… Mentalitatea se schimbă în ani, şi doar dacă locuieşti departe de ţară. Noi, chiar dacă ne-am întoarce nu am reuşi să schimbăm ceva din acest punct de vedere.

    Corupţia? Greu şi aici. Atâta timp cât ea porneşte de la femeia de serviciu, paznic, ospătar, asistentă medicală, funcţionar… Toţi întind mâna după ceva în plus peste salariul pe care-l au. De asta şi cei care conduc România nu-şi fac probleme. O văd ca pe ceva normal. Şi poate şi de asta cei de jos permit aşa ceva Fiecare după poziţia pe care o are în societate!

    Infrastructura. Schimbări majore în ţară ? Un pic mai bine decât în 2001, într-adevăr. Însă, departe, departe de ceea ce avem aici. Şi, vor mai trece minim 20 de ani (ca să fiu şi eu un Brucan…).

    Sistemul sanitar. Cred că mai rău că acum 16 ani! Şi pentru noi, asta este esenţial pentru o eventuală întoarcere în ţară. Sistemul de învăţământ, aici, chiar zâmbesc. Sunt fericit că fiică-mea a studiat aici, terminat un bun liceu în Ivrea, acum este studentă la o facultate tot în Ivrea. Şi învaţă! Fără plicuri sau cadouri pentru profesori. Iar când va termina, sunt sigur că va fi pregătită pentru ceea ce vrea să devină. (zâmbesc, deoarece am amici care îmi spuneau că şcoala românească actuală este de o calitate mult superioară şcolii italiene).

    Nu intru în discuţii despre religie sau politică… Cu toate că aş avea multe de spus ! Nu intru în discuţie nici despre salariile din ţară… Nu suntem în Italia din cauza situaţie materiale. Atât eu cât şi fratele meu ne-am descurcat binişor în ţara cât să avem o viaţă decentă. Şi cred că ne-am descurca şi dacă ne-am întoarce. Dar… pentru noi este deja prea târziu. Copiii noştri sunt mai mult italieni decât români. Au crescut aici, au prietenii aici. Viaţa lor este aici. Şi a noastră alături de ei.”

     

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Cea mai tânără femeie primar din România despre „majorările” de salarii: „Să mă lămurească şi pe mine cineva, vă rog, că poate sunt eu mai tălâmbă şi nu înţeleg”

    Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Să mă lămurească şi pe mine cineva, vă rog, că poate sunt eu mai tălâmbă şi nu înţeleg…Dacă salariul minim va creşte la 1900 lei brut de la 1 ianuarie 2018, ceea ce s-ar traduce la aprox. 1100 lei net (în mână), conform transferului contribuţiilor către angajat, atunci cei care astăzi au deja salariul brut 1900 lei, respectiv iau în mână undeva la 1350 lei, aplicând noua formulă de calcul, vor ajunge şi ei tot la 1100 lei, implicit vor pierde aproape 250 de lei?
    Zic eu greşit? ?

    Pe principiul dacă de mâine îmi las mustaţă şi le zic tuturor că mă cheamă Gheorghe, mă crede careva?
    #prafînochi”

    “;}

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Tudose, despre rămânerea în Guvern a lui Viorel Ilie: E opinia ALDE; nu lucrează cu Bruxelles-ul

    Întrebat dacă nu e lipsă de consecvenţă faptul că păstrează un ministru care are probleme la DNA (Viorel Ilie, n.r.), în timp ce Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb au demisionat, Tudose a răspuns: „Am vorbit despre cele două colege nu despre incompetenţă şi nu de faptul că sunt vinovate, ci despre percepţia pe care o poate avea la Bruxelles…. Am înţeles, domnul Ilie Viorel nu lucrează cu Bruxelles-ul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premiul Nobel pentru Economia a fost acordat lui Richard H. Thaler, pentru “contribuţia sa la înţelegerea dimensiunii psihologice a economiei”

    Premiului Nobel pentru Medicină 2017 (anunţat pe 2 octombrie) a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică (anunţat pe 3 octombrie) sunt cercetătorii americani Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne, pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.