“Il informez pe cel proapsat intors de la Moscova din vizite
subterane ca acum 2 saptamani trustul de constructii petroliere
Constanta a semnat cu Gazprom constructia unei conducte submarine
de 250 milioane de dolari intre Novossiysk si Soci, pentru
racoradrea sistemului de gaze al Rusiei la Soci, unde se vor
desfasura Jocurile Olimpice”, a declarat presedintele joi seara
.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina
sa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si
sa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze
cumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare,
firma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc
gaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului
initiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la
Kiev, Iulia Timosenko.
Compromisul dintre cele doua parti “anuleaza riscul platii de
penalitati pentru neutilizarea gazului contractat”, a declarat
Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters.
Ca efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc
de gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar
59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa,
compromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine
mult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut
cu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in
trimestrul al doilea, conform datelor oficiale.
Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in
septembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul
FMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4
miliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare
a salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%,
dezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform
Financial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un
miliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand
deficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5%
anul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de
dolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit
11 miliarde.
Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a
avertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar
face “extrem de dificila” viata pentru Ucraina, iar alti ministri
ai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste
conditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din
Rusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat
oficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a
gazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.
Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de
situatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la
scrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni
populiste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a
opus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge
in acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea
transa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul
de bani tiparind moneda fara acoperire.
Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele – corect, dupa cum o
dovedeste acordul de saptamana trecuta – in faptul ca Rusia nu
doreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile
prezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor.
Premierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca
Ucraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele
si l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia
guvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa
analistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu,
cel putin pana dupa alegeri.
In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai
importante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa
tensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum
dificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale,
indiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie
a problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si
Bruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma
continuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din
Ucraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui
compromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa
achite gazele.
Chiar dacă Gazprom, compania rusească de export de gaze, ar închide conducta din nou, ar trebui să existe suficient gaz pentru a continua, mulţumită planurilor gândite în această perioadă, declară comisarul european pe probleme de energie, Andris Piebalgs. Aceste planuri se aplică chiar şi pentru ţările vulnerabile din afara UE, ca cele din Balcani, adaugă oficialul.
Totuşi, analiştii susţin că rămân întrebări profunde legate de iarna viitoare referitoare la capacitatea Europei de a putea garanta resurse stabile şi îndestulătoare de gaze naturale din Rusia, principalul său furnizor. Unele iniţitive au fost deja avansate, însă oficialii afirmă că multe dintre ele sunt de ani buni repsinse, iar analiştii cred că unele sunt imposibil de realizat din cauza sensibilităţilor politice în ceea ce priveşte controlul resurselor energetice. Piebalgs a fost nevoit să recunoască faptul că îi este imposibil să interzică oprirea gazelor, mai ales dacă discuţiile dintre Rusia şi Ucraina, de la Bruxelles, din această vară, ajung în pragul colapsului.
Până de curând, gazele naturale erau o resursă relativ abundentă în Europa, însă resursele din Marea Nordului se epuizează rapid. Potrivit NYTimes, în timp ce Norvegia încă produce 15% din necesarul UE, Rusia alimentează deja cu 25%, iar contribuţia sa la piaţa europeană este aşteptată să crească drastic, ţinând cont de tendinţele curente care adâncesc nevoia de gaz rusesc a blocului european. Nabucco ar putea fi soluţia prin preluarea gazului non-rusesc din jurul Mării Caspice, având în plus avantajul evitării Ucrainei.
Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.
Vanzarile de pe bursa de marfuri au ajuns in minoritate insa saptamanile trecute, dupa ce Guvernul a dat mana libera companiilor pentru vanzarea prin negociere directa de pacura sau alti combustibili pentru incalzire (in mod normal, contractele de achizitie dintre companiile de stat si companiile furnizoare private trebuie incheiate pe bursa). In acest context, autoritatile au anuntat ca am putea rezista fara gazul rusesc timp de 60 de zile.
Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.
In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.
Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.
Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.
Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.
Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.
Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.
O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.
Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.
Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.
In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.
Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.
Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.
Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.
Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.
Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.
O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.
Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.
Basescu a afirmat ca exista un parlamentar, fost secretar de stat in 2001 – 2002, care acuza in prezent faptul ca Romania primeste gaze din Rusia prin intermediari, fara a preciza la cine se refera.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Conducta Nabucco a ajuns un proiect de domeniul trecutului, iar Romania a pierdut si ultima sansa de a avea acces la gaze naturale mai ieftine. Gazprom a marcat o noua victorie impotriva conductei ce ar fi trebuit sa ocoleasca Rusia si sa ofere acces Europei la resursele din zona Marii Caspice.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
Gazoductul, denumit South Stream (al doilea ce va fi construit de Gazprom si Eni, dupa Blue Stream, care duce gaze rusesti spre Turcia) va avea 900 de kilometri si va avea o capacitate anuala de transport de 30 de miliarde de metri cubi.
Blue Stream ar fi urmat sa aiba o extensie din Turcia prin Bulgaria si Romania spre Ungaria, insa in locul acestei extensii a fost preferata construc- tia South Stream. Nici acum insa Romania n-ar fi exclusa din ecuatie, judecand dupa declaratiile presedintelui Eni, Paolo Scaroni, ca mai exista o varianta de traseu pentru South Stream care sa includa Bulgaria, Romania, Ungaria, Cehia si Austria, punctele terminus urma nd sa fie Italia si Germania. Costul conductei a fost estimat la aproape 15 mld. euro.
Anuntul a fost facut de Iuri Boiko, ministrul ucrainean al energiei, dupa intalnirea pe care a avut-o cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller. Ucraina achita in prezent 89 de euro pe mia de metri cubi de gaz, in timp ce pretul pe piata este de aproximativ 157,5 euro.
In trecut, intre Rusia si Ucraina au fost mai multe dispute legate de pretul platit de Kiev pentru gazele livrate, ajungandu-se pana la sistarea funizarii de gaze. De acest lucru au fost afectati si consumatorii din Europa Occidentala, alimentati prin conducta ce traverseaza Ucraina. Ultima disputa aparuta intre cele doua parti a fost rezolvata luna trecuta, cand au ajuns la un acord privind plata de catre Ucraina a unei datorii de 890 de milioane de euro.