BusinessMagazin

Tag: aderare

  • Tăriceanu: Adoptarea Euro nu e un proiect de ţară pentru că e un proiect “prea mic”

     “Adoptarea Euro nu e un proiect de ţară pentru că e un proiect prea mic. România a atins criteriile de convergenţă nominală, ar putea să o facă. Nu sunt impedimente, probabil, dar trebuie să vedem care ar fi atitudinea UE, a CE în speţă. Dar acesta e un proiect care, iertaţi-mă, puteţi să consideraţi cum vreţi, nu e un proiect de ţară”, a susţinut Tăriceanu.

    El a precizat, pe de altă parte, că aderarea nu este, însă, iminentă şi că România ar trebui să facă un efort în continuare pentru a atinge criteriile de covergenţă reală, lucru care mai durează.

    Întrebat ce efecte ar resimţi românii după aderarea la moneda Euro şi dacă vor creşte preţurile, Tăriceanu a precizat: “Permiteţi-mi să vă răspud cu o întrebare: este iminentă aderarea României la zona Euro? Nu. Nu este, cu toate că atingem criteriile de convergenţă nominală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lavrov: Moscova se opune aderării Ucrainei la NATO. Aceste încercări vor fi foarte negative pentru întregul sistem european de securitate

     Ministrul rus de Externe a reacţionat astfel după ce preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a declarat că Kievul ia în considerare posibilitatea unei aderări a Ucrainei la NATO, în cazul în care Rusia nu încetează să ameninţe integritatea teritorială a ţării.

    “Încercări de a aduce Ucraina în NATO vor fi foarte negative pentru întregul sistem european de securitate, iar noi ne vom opune total”, a declarat Lavrov pentru Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olteanu, BNR: România trebuie să stabilească o serie de ţinte intermediare pentru a adera la euro

     “Când aderăm la euro am aflat, este o decizie politică. Din momentul în care decizia a fost luată însă, dimensiunea politică dispare. Pentru că, dacă stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentanţilor, îndeplinirea condiţiilor, în special în ceea ce priveşte competitivitatea, convergenţa reală a economiei româneşti, capacitatea noastră de a trăi acolo, de a produce şi de a consuma acolo, fără a diverge de modelul pozitiv european presupune să ne creştem competitivitatea şi aici trebuie ajuns la un consens pentru stabilirea unui traseu care să presupună, pornind de la ţinta aderării, o serie întreagă de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme”, a afirmat marţi Olteanu la un seminar pe teme economice.

    La rândul său, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, consideră că ţinta de adoptare a monedei euro în 2019 este foarte ambiţioasă, dar nu imposibil de realizat, susţinând opinia viceguvernatorului că este necesară stabilirea unor obiective clare, în mai mulţi paşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce va face România peste cinci ani

    Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.

    CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.

    Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.

     

  • Cum s-a înăsprit politica UE faţă de Rusia prin aderarea la Uniune a ţărilor din Europa de Est

    Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 25 de state membre (şi apoi la 28) în ultimii zece ani ar fi trebuit să pună capăt prăpastiei dintre Vest şi Est, moştenite din vremea Războiului Rece, scrie EU Observer. Dar prăpastia rămâne, chiar şi printre noii veniţi din Europa de Est, iar relaţiile cu Rusia sunt un exemplu în acest sens.

    Relaţiile politice dintre UE şi Rusia au suferit o răcire semnificativă din 2004 până în prezent, dominate de embargoul asupra importului unor produse alimentare, de planurile americane de a dezvolta un scut antirachetă în Europa de Est şi de riscul întreruperii furnizării de energie de către Rusia.

    Răcirea  s-a datorat în mare parte atitudinii mult mai hotărâte adoptate de UE sub influenţa unor state membre din Europa Centrală şi de Est.

    Treptat, statele membre cu vechime au adoptat la rândul lor o poziţie mai dură. Totuşi, modul de relaţionare a statelor membre cu Rusia lui Vladimir Putin rămâne emblematic pentru divizarea existentă chiar şi printre noile state membre. Ţări precum Slovacia sau Bulgaria au sensibilităţi culturale, economice şi politice diferite de cele ale statelor baltice sau ale Poloniei. Apropierea geografică şi problemele legate de minorităţi condiţionează pe mai multe planuri relaţiile cu Rusia. Acest lucru arată că nu există un „bloc” est-european în interiorul UE.

    Îngrijorările din ţările baltice şi Polonia privind conflictul UE cu Rusia pe tema Ucrainei arată de asemenea că stabilitatea teritorială a UE rămâne vulnerabilă în zonele în care Uniunea se învecinează cu Rusia. În acelaşi timp, valul mare de ţări care au aderat la UE simultan a complicat problemele de securitate cu imigraţia ilegală, crima organizată, sau care privesc pericolul de întrerupere a alimentării cu energie.

  • Secretar de stat în MAE: România îndeplineşte pentru prima dată toate criteriile de aderare la zona euro

     Aderarea României la Uniunea Europeană şi transformările aduse de acest proces “au contribut în mod ireversibil la consolidarea proceselor de reformă, au contribuit la modernizarea societăţii, au contribuit esenţial la dezvoltarea economică”. “În 2004, PIB-ul României era 80 de miliarde de euro, anul trecut, când am avut cel mai bun PIB, ne-am dus la 140 (de miliarde de euro)”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul de Externe, George Ciamba, la conferinţa “După zece ani…”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, la 10 ani de la aderarea a zece state est-europene şi la şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei.

    În cei şapte ani de UE, România a avut “o contribuţie destul de importantă” la evoluţia Europei, a susţinut Ciamba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretar de stat în MAE: România îndeplineşte pentru prima dată toate criteriile de aderare la zona euro

     Aderarea României la Uniunea Europeană şi transformările aduse de acest proces “au contribut în mod ireversibil la consolidarea proceselor de reformă, au contribuit la modernizarea societăţii, au contribuit esenţial la dezvoltarea economică”. “În 2004, PIB-ul României era 80 de miliarde de euro, anul trecut, când am avut cel mai bun PIB, ne-am dus la 140 (de miliarde de euro)”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul de Externe, George Ciamba, la conferinţa “După zece ani…”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, la 10 ani de la aderarea a zece state est-europene şi la şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei.

    În cei şapte ani de UE, România a avut “o contribuţie destul de importantă” la evoluţia Europei, a susţinut Ciamba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Dăianu: Ucraina ne-a arătat că trebuie să trecem mai repede la Euro

     “Cred că dacă nu ai o economie puternică, zona euro te sufocă. Se întoarce zona geopolitică în Europa odată cu criza din Ucraina. În opinia mea, zona euro are mai multă relevanţă geopolitică în momentul de faţă şi vedem acum un motiv suplimentar de a grăbi procesul de aderare la zona euro”, a declarat miercuri Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fost ministru al Finanţelor, la “Conferinţa de Risc de Ţară 2014” organizată de Coface şi Mediafax.

    El consideră că situaţia din Ucraina ar putea genera o “erodare” cu 0,2-0,3 puncte procentuale a creşterii economice anticipate pentru statele din Europa Centrală şi de Est în acest an, pe fondul costului incertitudinii, proximităţii geografice sau relocării resurselor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Barroso: România şi Bulgaria s-ar fi aflat sub presiunea Rusiei, dacă n-ar fi aderat la UE

     “Îmi dau seama că multe lucruri nu sunt în regulă în cele două ţări”, a declarat el, potrivit site-ului Novinite.com.

    “De aceea, menţinem o supraveghere atât de strânsă asupra situaţiei de acolo, în cadrul (Mecanismului de) Cooperare şi Verificare (MCV)”, a subliniat şeful Comisiei.

    “Care ar fi fost alternativa? Să lăsăm Bulgaria şi România într-o zonă (de tip) no man’s land (teritoriul nimănui)? Să devină instabile ca alte ţări din afara UE?”, a continuat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro