BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • Zece lucruri pe care nu le ştiai despre IKEA

    1. Produsele IKEA folosesc aproximativ 1% din producţia mondială de lemn;

    2. IKEA livrează anual aproximativ 800 de milioane de metri cubi de lemn, suficient cât să umple 9.000 de piscine olimpice;

    3. Magazinul construieşte propriul oraş în apropiere de Londra;

    4. Fondatorul IKEA, Ingvar Kamprad, zboară la clasa economică din solidaritate pentru angajaţii săi;

    5. IKEA ajunge la venituri anuale de 35,5 miliarde de dolari, mai mult decât PIB-ul Tanzaniei;

    6.Compania şi-a scăzut preţurile cu o medie de 2-3% în fiecare an în acest secol;

    7. Anul trecut, 775 milioane de clienţi au vizitat IKEA, mai mult decât dublul populaţiei SUA;

    8.Cel mai mare magazin IKEA din Stockholm acoperă 600.000 km mai mult decât zece terenuri de fotbal;

    9.IKEA vinde o bibliotecă “Billy” la fiecare zece secunde;

    10 În China poţi să dormi pe paturile din magazinele IKEA, iar angajaţii de acolo îţi schimbă chiar şi aşternuturile.

    IKEA este cel mai mare retailer de mobilă din România şi deţine un magazin în nordul Bucureştiului. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a fost de circa 90 de milioane de euro. Compania are 425 de angajaţi. În 2013, profitul IKEA Group a crescut cu 3,1%, ajungând la 3,3 miliarde de euro. Condiţiile pieţei au început să se îmbunătăţească, astfel, cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în China, Rusia şi SUA.

  • Cine este omul de afaceri care deţine cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri

    “MĂ INTERESEAZĂ FOARTE CLAR SĂ IEŞIM ÎN CÂTEVA ŢĂRI DIN REGIUNE. VREM SĂ DESCHIDEM ÎN TOAMNĂ CEL PUŢIN DOUĂ NOI SUCURSALE, ÎN UNGARIA ŞI SERBIA, UNDE SĂ VINDEM DE TOATE, MAI PUŢIN FURAJE”, spune timişoreanul care controlează afacerea Agroland, cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri din România. În cele aproape 200 de magazine ale reţelei, împrăştiate în toată ţara, furajele reprezintă jumătate din vânzări, un sfert se datorează rulajelor de pui de o zi, iar restul cifrei de afaceri este obţinut prin vânzarea de echipamente pentru firme mici.

    Cardoş povesteşte că a văzut oportunitatea de a se extinde pentru că „în România micul fermier are o ofertă mult mai bogată de echipamente, la fel ca în ţări precum Franţa şi Germania„. Marile ţări europene nu sunt însă în vizorul antreprenorului român, cel puţin deocamdată, pentru că acolo concurenţa în domeniu este aspră. „Furajele sunt mărfuri de volum şi relativ ieftine. Însă în gama de echipamente pentru mici fermieri avem o gamă mai largă decât ce există în oferta competitorilor din Serbia şi Ungaria”, explică Cardoş.

    Mai exact, Agroland are rulaje pe care furnizorii de echipamente din Franţa, Spania şi Italia le consideră „interesante„ şi, ca urmare, „avem preţuri bune„. Plaja de preţuri se încadrează în intervalul 500-2.000 de euro, pentru echipamente cum ar fi, de pildă, microutilajul pentru pasteurizarea laptelui sau adăpătoarele. „La intrarea pe piaţă vom avea promoţii, ca să atragem atenţia, apoi vom merge pe preţurile recomandate de furnizori„, spune timişoreanul despre strategia pe care o are în priviţa extinderii în Ungaria şi Serbia. Investiţia într‑un show‑room dintr-un oraş străin depinde de multe variabile, iar antreprenorul spune că ar prefera un spaţiu amenajat, în care doar să expună produsele sale.

    Ca atare, bugetul pentru fiecare astfel de spaţiu se plasează în jurul a 50.000 de euro, iar destinaţiile care stau în capul listei pentru extinderea de peste graniţe au fost alese în principal graţie relaţiilor de afaceri dezvoltate în ţările respective. Republica Moldova nu figurează între primele opţiuni, pe de o parte pentru că volumele de vânzări ar echivala cu cele realizate în 2-3 judeţe din România, iar pe de altă parte pentru că ţara vecină „ar fi interesantă doar dacă vom merge în Ucraina, unde deocamdată nu avem parteneri de afaceri„, spune Cardoş.

    Modelul de afacere gândit pentru filialele de peste hotare este diferit faţă de cel de pe plan local, mai cu seamă din cauza ofertei, care va fi construită cu focus pe echipamentele pentru micii fermieri; în magazinele Agroland din România, acestea înseamnă doar un sfert din vânzări. „Este un experiment„, spune antreprenorul care nu are aşteptări precise în privinţa rulajelor pe care ar putea să le dezvolte peste horare. Cert este că nu plănuieşte să construiască reţele de magazine în alte ţări, ci să deschidă doar spaţii de prezentare pentru echipamente, cu o gamă de circa 500 de produse, şi să lucreze cu subdistribuitori. În afară de Ungaria şi Serbia, antreprenorul român vizează şi toate ţările din spaţiul fostei Iugoslavii dar şi Bulgaria, odată ce va definitiva reţeta potrivită pentru extindere.

  • Câte magazine Penny Market se vor deschide în următorii doi ani

     “Piaţa de retail din România are în continuare un enorm potenţial pentru dezvoltare, dat fiind că ponderea numărului de magazine aferente comerţului modern pe cap de locuitor esta abia la 25% din media europeană”, a arătat într-un comunicat conducerea REWE România.

    Acesta, alături de rezultatele financiare pozitive de pe piaţa locală, sunt principalele motive pentru care România se află în focusul grupului Rewe şi în următorii ani.

    Astfel, în perioada 2014-2015, Rewe România urmează să deschidă între 35 şi 45 de noi unităţi Penny Market şi o a treia platformă logistică, în zona Moldovei, după cele două deja existente, în Turda, judeţul Cluj, şi Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov. Potrivit unor informaţii anterioare, investiţia într-un magazin este de circa două milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi deschide trei magazine, la Oradea, Timişoara şi Mediaş

     Magazinele din Oradea şi Timişoara vor funcţiona în formatul Profi City, format care ajunge la un total de 24 de unităţi în toată ţara.

    Profi este unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din România după numărul de magazine, fiind prezent în 114 localităţi din 40 de judeţe cu unităţi în format standard şi City.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • H&M deschide al 11-lea magazin din Bucureşti în Militari Shopping Center

    Începând de astăzi, 22 mai, magazinul cu o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1.600 metri pătraţi este deschis publicului în intervalul orar 10:00-22:00.

    Retailerul suedez H&M, care a intrat oficial pe piaţa locală în primăvara lui 2011 şi care a mizat pe un rtim alert de expansiune deschizând între 9 şi 11 magazine pe an, a terminat anul financiar 2013 cu afaceri de 101 milioane de euro (893 de milioane de coroane suedeze), în creştere cu circa 40% comparativ cu anul anterior.

    H&M are peste 2.900 de magazine pe 47 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

    Militari Shopping a fost dezvoltat şi se află în proprietatea Land Development Proiect SRL, parte a grupului Atrium European Real Estate Limited.

  • Comerţul online se îndreaptă spre 2 mld. euro în acest an

    “Avem încă foarte multe industrii care nu sunt în mediul online – marii retaileri, jucătorii din piaţa de ticketing (bilete la evenimente), de cadouri şi turism”, spune Daniel Nicolescu, country manager al PayU România.

    El a adăugat că în România, unde sunt 20 de milioane de locuitori, se generează vânzări în mediul online de un miliard de euro, iar în Cehia, care are o populaţie la jumătate, piaţa de comerţ electronic este de 1,7 miliarde de euro. În Polonia, cea mai mare piaţă din regiune – cu 38 de milioane de persoane, veniturile realizate de magazinele online sunt de 5 ori mai mari – 5 miliarde de euro. “Performanţa pe fiecare cetăţean este diferită de la ţară la ţară. De aici şi oportunitatea noastră de a creşte, cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori am putea ajunge la sfârşitul anului chiar şi la o piaţă de 2 miliarde de euro”, a completat Nicolescu.

    Piaţa locală de comerţ electronic creşte anual cu circa 30-35%. “Piaţa locală va creşte atât prin înmulţirea numărului de cumpărători online, cât şi prin intrarea diverşilor competitori în piaţă. În următoarea perioadă vor intra din ce în ce mai mulţi competitori pe piaţă fie din direcţia magazinelor offline care îşi deschid şi magazine online, fie competitori mari internaţionali care vor să intre pe piaţa din România tocmai pentru că creşterea prognozată este atât de mare, de 30-35% faţă de doar 5% cât se prognozează pentru ţările din estul Europei”, a spus Camelia Ganga, director de marketing al magazinului online Fashion Days.

  • Kaufland renegociază contractul cu Coca-Cola. Produsele nu mai sunt prezente pe rafturi

    Cele două parţi negociază în prezent reluarea colaborării, potrivit reprezentanţilor Kaufland, care nu înaintează însă niciun termen privind momentul când produsele vor reveni pe rafturi.

    Contractul dintre cel mai important retailer din România şi liderul pieţei locale de băuturi răcoritoare are o valoare de câteva zeci milioane de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă. Coca-Cola are în portofoliu produse sub branduri precum Fanta, Sprite, Coca-Cola sau Dorna.

    „În această perioadă Kaufland nu comercializează produse ale companiei Coca-Cola, excepţie făcând Coca-Cola la 2,5 litri. (…) Se încearcă rezolvarea acestei situaţii în perioada ur­­mătoare“, spun reprezentanţii reţelei germane cu peste 90 de hipermarketuri cu preţuri mici în România şi cu afaceri de peste 1,6 miliarde de euro în 2013, conform estimărilor ZF pe baza da­­telor din piaţă. Oficialii companiei Kaufland nu oferă de­ta­lii privind motivul pentru care produsele nu se mai găsesc la raft.

    Pe de altă parte, reprezentanţii Coca-Cola HBC susţin că produsele companiei încă mai sunt pe rafturile magazinelor Kaufland. „Da, produsele companiei Coca-Cola HBC România sunt distribuite de Kaufland“, a fost răspunsul reprezentan­ţilor Coca-Cola HBC România la întrebarea ZF dacă produsele companiei se mai găsesc în magazinele Kaufland şi dacă nu, de ce se întâmplă acest lucru. Aceştia nu au spus dacă băuturile din portofoliul companiei se vor mai găsi în hipermarketurile Kaufland.

    O situaţie similară celei din România are loc şi în Polonia unde presa locală scrie că cele două părţi negociază încă termenii contractului de colaborare pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M deschide un nou magazin în Bucureşti, în Militari Shopping

     Astfel, H&M ajunge la o reţea de 34 de magazine pe piaţa românească, în 21 de oraşe. În Bucureşti, retailerul deţine în prezent 10 magazine.

    Noul magazinul va cuprinde colecţiile pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii.

    În anul fiscal 2013, încheiat în noiembrie, vânzările din România ale H&M au avansat cu 41%, la 893 milioane coroane suedeze (101 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro