Companiile se pregatesc pentru revenirea economica si iau masuri
pentru pentru retehnologizarea si actualizarea sistemelor, ceea ce
creeaza, in primul rand, posturi pentru specialistii in programare,
web design, software sau hardware. In prezent, pe piata din Romania
sunt intre doua si trei mii de locuri de munca disponibile in
domeniu, iar companiile de profil au inceput ample campanii de
recrutare.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Guvernul va negocia cu oficialii FMI, a caror vizita oficiala
incepe astazi, o eventuala scadere a contributiilor sociale platite
pentru fiecare angajat in parte, dar si posibilitatea de a micsora
cota unica de la 16% la 12%. Pe lista cu lucruri pe care Executivul
ar vrea sa le taie se afla insa si indemnizatiile acordate mamelor,
dar si pensiile, prin impozitare.
Micsorarea contributiilor sociale aplicate salariilor de la 44% la
41%, in total, ar urma sa fie aplicata partii platite de catre
angajatori. Salariatii ar putea avea si ei de castigat insa daca se
va scadea nivelul cotei unice cu 4%, dupa cum au declarat recent
surse din PDL.
Detalii pe www.gandul.info.
Estimarile facute de PDL sustin ca interventiile vizate vor
aduce o scadere a bugetului cu 2,2 mld. euro, suma care poate fi
acoperita fie prin majorarea deficitului deja convenit cu FMI de la
4,4% la 4,8%, fie prin mentinerea deficitului bugetar si taierea
respectivei sume din fondurile alocate investitiilor.
Economistul Liviu Voinea sustine ca, pe langa reducerea CAS,
prioritatea trebuie sa fie plafonarea contributiei la sistemul de
sanatate, care sa fie dublata de eliminarea totala a pilonului II
de pensii, “indiferent de cat ar tipa societatile de
asigurare”.
Detalii pe www.zf.ro.
Supermarketurile ar putea avea pierderi de pana la 25%,
echivalentul a milioane de euro lunar, in cazul in care vor fi
nevoite sa isi inchida unitatile in ziua de duminica, potrivit unei
propuneri a parlamentarilor din Camera Deputatilor. Mai mult,
deputatii au propus recent ca celor circa 50.000 de angajati din
retail sa li se plateasca dublu zilele de sambata si duminica in
cazul in care retailerul decide sa pastreze activitatea si la final
de saptamana.
“La propunerea de modificare a Codului Muncii avem un amendament
care prevede ca marile lanturi de supermarketuri care au activitate
sambata si duminica sa caute formule de a plati cu cel putin 50% in
plus pentru aceste zile, putand fi verificati de autoritatile
locale”, a declarat deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte la
Comisia de agricultura. In caz contrar, sanctiunile vor merge pana
la inchiderea unitatii, a spus Steriu.
Detalii pe www.gandul.info.
Primul lucru e ca aceeasi cultura a “atentiilor” cu care trebuie
stimulati diversi furnizori de bunuri sau servicii, subalterni,
sefi, clienti sau alegatori in an electoral e in continuare la
lucru. La Finante, stimulentul nu era o recunoastere a valorii
profesionale, a performantei individuale, ci un semn de
complicitate, care il leaga pe primitorul atentiei de cel ce o
ofera si unge rotile mecanismului in care amandoi functioneaza.
Fara aceasta complicitate, mecanismul se strica: ministrul
Vladescu si-a dat demisia fiindca stia ce haos s-ar fi creat daca
ar fi urmat ordinul FMI de a renunta la stimulente, ministrul
Ialomitianu a ramas incuiat in birou ca sa scape de furia
multimii.
Al doilea lucru e ca a te juca cu stimulentele (concept diferit
de simplele sporuri) e periculos, fiindca odata luata in desert,
ideea de merit individual este greu de reinstituit: salariatii de
la Finante au protestat cand ministrul le-a propus ca stimulentele
sa recompenseze performantele fiecaruia in colectarea impozitelor.
Si au protestat pe buna dreptate, din moment ce pana atunci
stimulentul doar compensa faptul ca nu le pot fi marite salariile,
iar fixarea aiurita a grilelor de lefuri de la un minister la altul
nu era din vina angajatilor.
Anul trecut, stimulentele au fost de 891 de milioane de lei
pentru oamenii de la Finante, fiindca acolo era salariul mediu brut
de baza cel mai mic (2.037 de lei) dintre institutiile de stat unde
se practica sistemul. Sumele au fost generate de angajati din
amenzi si colectari de taxe, insa statul nu le-a recunoscut in
practica meritul, tocmai pentru ca din fondul de stimulente putea
fi platit oricine, mai mult sau mai putin, de la sofer la
functionar, la bunul plac al sefilor din ministere. De-asta s-au si
suparat atat de tare angajatii. Si de-asta angajatii “de la
privat”, care luasera de bun sensul termenului de “stimulent”, au
aratat asa de putina solidaritate cu colegii lor de la Finante sau
de la Munca platiti asa de straniu.
Ca de la semantica unui cuvant folosit impropriu pleaca multe
rele o dovedeste insusi premierul Boc, care instinctiv vineri, la
Cluj, incerca sa-i dovedeasca unui reporter ca de fapt carpeala de
salariu botezata “stimulent” si oferita finantistilor ar fi
insemnat intotdeauna “bonus”, in sensul pe care termenul il are in
sectorul privat.
Reporter: Dar nu era mai corect ca mai intai sa se puna ceva, sa
se modifice salariile si dupa aceea sa se taie veniturile?
Emil Boc: Acest lucru se face in momentul de fata.
Reporter: Dar oamenii nu si-au luat in ultimele 2 luni de zile
…
Emil Boc: Dar stimulentele? Ideea de stimulent ce inseamna in limba
romana? Ce inseamna pentru dvs. ideea de stimulent?
Reporter: Era o formulare.
Emil Boc: Ce inseamna stimulentul pentru dvs.? Stimulentele
inseamna ca ai facut ceva peste planul la care ai fost angajat.
Aceasta este ideea de stimulent. Acolo unde este performanta, se
acorda stimulent. Unde nu, nu este.
Reporter: Oamenii aveau fluturasi cu sume de 400-500 de lei.
Credeti ca se poate trai cu 400 – 500 de lei?
Emil Boc: Eu va spun un singur lucru: legea trebuie sa fie facuta
corect pentru toti bugetarii si la aceasta lucram in momentul de
fata.
“Era o formulare” – reporterul avea dreptate.
BNR include in categoria acestor stimulente remuneratiile
variabile, incluzand “beneficiile majorate de tipul pensiilor
garantate pe o bază discreţionară de către o instituţie de credit
unui angajat”. Banca Nationala isi rezerva dreptul sa impuna
restrictii la folosirea stimulentelor sau le poate interzice cand
considera necesar.
Regulamentul interzice, de la 1 ianuarie 2011, acordarea
remuneratiei variabile garantate (considerata a incuraja asumarea
riscurilor), cu exceptia cazurilor cand se angajeaza personal nou
si doar limitată la primul an. Intre 40% si 60% din remuneratia
variabila va fi amanata cel putin 3-5 ani, in functie de
activitatea angajatului si de riscul ei. Remuneraţia variabilă,
inclusiv cea amanata, este plătită sau intră în drepturi doar dacă
poate fi susţinută in raport cu situaţia financiară a instituţiei
de credit.
Daca banca are performanta financiara redusa sau negativa,
remuneratia variabila totala va fi redusa, inclusiv prin taierea
bonusurilor deja anuntate sau acordate.
BNR interzice bancherilor sa foloseasca strategii personale de
acoperire împotriva riscurilor sau poliţă de asigurare legată de
remuneraţie şi de răspundere, pentru a submina efectele de aliniere
la risc încorporate în contractul de remunerare.
Principiile de remunerare din regulament trebuie aplicate de banci
“la nivel de grup, de instituţie-mamă şi de filială, incluzând cele
înfiinţate în centre financiare offshore”. Regulamentul BNR
aliniaza astfel legislatia din sistemul bancar romanesc cu
directivele Comisiei Europene si reglementarile emise de Comitetul
European pentru Supraveghere Bancara.
BNR adapteaza, in premiera, si reglementarile pentru cazul cand o
banca ar fi nevoita sa beneficieze de interventia statului,
precizand ca in asemenea situatii, conducerea bancii respective nu
are dreptul la remuneratie variabila si ca pot fi impuse limite la
compensatia acordata managementului bancii.
PENTRU CE SUNT PLATITI BANCHERII
Daca bancherii sunt platiti in functie de performanta, la evaluarea
performanţei individuale vor fi luate în considerare si criterii
financiare, dar şi criterii nonfinanciare – “cunoştinţele acumulate
si calificările obţinute, dezvoltarea personală, conformarea cu
sistemele şi controalele instituţiei de credit, implicarea în
strategiile de afaceri şi în politicile semnificative ale
instituţiei de credit şi contribuţia la performanţa echipei”. Plata
in functie de performanta nu va fi corelata “in mod excesiv” cu
rezultatele financiare pe termen scurt.
Conform regulamentului BNR, politica de remunerare a unei
instituţii de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor,
iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat
în mod corespunzător şi trebuie să fie transparent pentru
angajaţi.
De asemenea, personalul din sistemul de control intern şi, acolo
unde este cazul, personalul departamentelor de resurse umane şi
experţii externi trebuie să fie implicaţi în elaborarea politicilor
de remunerare ale unei instituţii de credit. Cel putin o data pe
an, politica de remunerare trebuie sa faca obiectul unei evaluări
interne “centrale şi independente” care sa asigure ca nu se
incurajeaza prin stimulente asumarea de riscuri peste nivelul
riscurilor tolerate al instituţiei de credit.
“Suntem si noi solidari cu ceilalti protestatari. Si noi avem
multe probleme si nemultumiri “, au declarat, pentru MEDIAFAX,
reprezentanti ai Casei de Asigurari de Sanatate Bucuresti.
Conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate discuta, la
ora transmiterii acestei stiri, cu angajatii, pentru a gasi solutii
astfel incat asiguratii sa nu aiba de suferit, a declarat agentiei
MEDIAFAX directorul CNAS, Dorin Ionescu.
“Acum, presedintele CNAS, Lucian Duta, a coborat intre
protestatari, pentru a discuta cu ei. Trebuie sa gasim solutii
pentru ca asiguratii sa nu aiba de suferit”, a mai spus
Ionescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Statul este prea sarac in acest an pentru a achita asigurarea obligatorie a locuintelor pe care le
are in proprietate, constata Gandul; reprezentantii
Pool-ului de Asigurare impotriva Dezastrelor, institutia care emite
politele obligatorii pentru locuinte, estimeaza ca numarul
locuintelor detinute de institutiile de stat se ridica la
2.000-3.000. BNR a lansat un atac dur la adresa ANPC, acuzand-o de
un comportament discretionar in conceperea OUG 50 privind
contractele de credit.
CEDO da Romaniei un ultimatum istoric – 18 luni
pentru amendarea legilor proprietatii si respectarea termenelor de
retrocedare a imobilelor nationalizate, in caz contrar riscand
sanctiuni care pot merge pana la excluderea din Consiliul Europei,
anunta Evenimentul Zilei. Jucatorii pe Bursa castiga inca
trei luni: dupa ce a decis ca acestia sa depuna cinci declaratii la
fisc pe an in loc de una si sa-si plateasca singuri impozitele,
guvernul se pregateste sa amane termenul de aplicare.
Numai pentru a-si asigura hrana zilnica prevazuta in statistici,
romanii ar trebui sa castige cel putin 750 de lei, cu 150 de lei mai mult decat salariul minim pe
economie. Adevarul a calculat costurile de acoperire a
cosului minim lunar, asa cum apare el in statistici. Din ce in ce
mai multi prefera sa inchirieze costumul sau rochia pentru o seara,
decat sa le cumpere; Din aceasta activitate, magazinele scot un
profit de cateva zeci de mii de euro pe an.
Din 2008, de cand Romania a devenit prima tara din Uniunea
Europeana care si-a obligat managerii sa se asigure impotriva
propriei incompetente, companiile de profil au vandut doar cateva
sute de polite de raspundere profesionala (D&O),
desi pretul lor nu e prea mare, releva Romania Libera.
Zecile de imobile cu apartamente de lux din Mamaia ar fi trebuit
initial sa fie destinate inchirierilor de vacanta, dar unele au
fost cumparate de constanteni, care prefera sa locuiasca in ele tot
timpul anului.
Semintele Nutline au fost preluate de nemti,
anunta Ziarul Financiar; brandul creat de omul de afaceri
israelian Amir Krenzia, proprietarul Alka Grup si care detine peste
50% din piata semintelor prajite, va intra in portofoliul companiei
rivale Intersnack. Un numar de 1.700 de femei angajate in
companiile private romanesti vor fi instruite pe bani europeni, in
cadrul unui proiect in valoare de 3,43 milioane de euro, finantat
din fondurile europene pentru resurse umane.
– Varianta UDMR: O crestere etapizata a salariilor sub 1.000 de
lei. Cele care depasesc acest prag sa se majoreze doar cu
12%.
– Varianta PD-L: O majorare salariala de 14% pentru toti bugetarii,
de sus pana jos.
– Varianta UNPR: O majorare salariala de 15%. UNPR ar putea sa
sustina, pana la final, varianta grupului minoritatilor nationale,
cu cateva mici retusuri, ne-a precizat Varujan Pambuccian.
– Varianta grupului minoritatilor nationale: Cei care au sub 1.000
de lei pe luna sa vor primi numai in 2011 o suma de bani, “o
compensatie” conjucturala, urmand ca toate salariile sa fie
indexate cu 12,5%.
Detalii pe
www.gandul.info.
