BusinessMagazin

Blog

  • PROIECTUL DE BUGET pe 2014: Bani în plus la Administraţie, Educaţie, Agricultură. Tăieri de fonduri la Sănătate, Cultură, Justiţie

    Astfel, Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Transgaz au crescut cu 5,3% la nouă luni. Profitul a scăzut cu 37,2%

     În aceeaşi perioadă din 2012, veniturile au însumat 1,016 miliarde lei, iar profitul a fost de 254,23 milioane lei.

    Cheltuielile totale au crescut cu 16,4% în primele nouă luni din acest an, de la 708 milioane lei la 824,37 milioane lei, ca urmare a instituirii impozitului pe monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, precum şi a unui provizion de 110,6 milioane lei pe care compania l-a făcut pentru a acoperi contribuţia la consorţiul care ar fi trebuit să construiască gazoductul Nabucco.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI: Super taifunul Haiyan

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Tânărul de 32 de ani care le vinde românilor mâncare grecească şi turcească de peste un milion de euro

    “Ce aţi făcut, aţi tăiat covoarele?!” povesteşte amuzat Andrei Iuşut, proprietarul restaurantelor Divan şi Meze Taverna, despre şocul turcului de la care a cumpărat chilimurile (un tip de ţesătură turcească n.r.) când le-a văzut tăiate, cusute şi apoi lipite în mod aleatoriu pe unul dintre pereţii restaurantului cu specific turcesc Divan din Floreasca. Noul restaurant a fost deschis la patru ani după primul Divan, cel din Centrul Vechi al Capitalei şi la un an după cel cu specific grecesc, Meze Taverna, aflat tot în centrul istoric. Cele două restaurante Divan au atras investiţii de circa 1,7 milioane de euro, pe care Iuşut speră să le amortizeze în circa cinci ani. Pe lângă restaurante, Andrei Iuşut conduce împreună cu soţia lui şi agenţia de turism AA Travel, dar şi alte mici afaceri de import. Reunite sub umbrela Divan Group, acestea au totalizat anul trecut o cifră de afaceri de două milioane de euro.

    Pasionat de cultura orientală, Iuşut are câte o explicaţie pentru fiecare obiect din restaurantele sale, dar şi pentru preparatele celor cinci bucătari turci pe care i-a recrutat personal. Spre exemplu, picioarele meselor sunt inspirate de şahul persan şi sunt aceleaşi cu un model din componenţa narghilelelor. Un perete al restaurantului este acoperit de „iznik„ – plăcuţe de ceramică de mici dimensiuni, pictate manual de tineri turci. Peretele de vizavi este acoperit de bucăţi de chilimiruri, covoarele despre care se spune că pot fi ţesute doar cinci de câte o femeie, altfel ea riscând să îşi piardă vederea din cauza ţesăturii complicate. Preţul pentru o bucată de iznik este de circa 200 de euro, iar, pentru covoarele pe care a ales să le taie, preţul variază între 1.000 şi 7.000 de euro.

    La amenajare se adaugă costurile utilării bucătăriei, iar un reper pentru acestea ar fi un cuptor care a costat 27.000 de euro, dar şi preţul chiriei, cuprins între 30 şi 75 de euro/mp în Centrul Vechi şi „uşor mai scăzut„ în zona Floreasca. Kebabul pregătit pe şiş, o sabie turcească aşezată direct pe cărbune, este făcut de bucătarii turci, crescuţi practic în bucătării: îşi încep pregătirea de la 5-6 ani. Au venit aici datorită salariului motivant, echivalent cu al unui bucătar chef de la un restaurant al unui hotel de cinci stele. Mai mult decât atât, le-a fost asigurată cazarea, pentru ei şi pentru familiile lor. Recrutarea bucătarilor a fost cea mai dificilă etapă în deschiderea restaurantului, potrivit lui Iuşut, pentru care atenţia la aceste detalii vine dintr-o experienţă de antreprenor începută încă din facultate.

    Nu s-a văzut niciodată lucrând într-o multinaţională şi, în perioada studiilor economice din cadrul ASE, a început o afacere de import de anvelope la care nu a renunţat nici acum. În 2006 s-a orientat către piaţa turismului şi a deschis agenţia de turism AA Travel, axată pe destinaţiile populare – Turcia, Grecia, Egipt, Bulgaria. Numeroasele călătorii în Turcia şi cunoştinţele acumulate prin conducerea unui business în turism l-au determinat să îşi schimbe planurile iniţiale de a transforma o clădire închiriată în 2009 în Centrul istoric în spaţiu de birouri. „Era un şantier în desfăşurare, iar pe strada Franceză, unde este Divan acum, se mergea pe un pod de lemn„, îşi aminteşte Iuşut perioada când perspectivele de centru al distracţiei nu existau încă în zonă.

    Fără un plan de afaceri concret la început, a deschis restaurantul în 2010 după o investiţie iniţială de 400.000 euro, la care s-a adăugat o alta de încă 700.000 de euro odată cu extinderea într-o clădire alăturată. În zonă se aflau şi un restaurant unguresc, şi unul de inspiraţie franţuzească, iar antreprenorul miza pe transformarea străzii într-o arteră premium a restaurantelor cu specific, lucru pe care încă îl aşteaptă. În 2012, a deschis cel de-al doilea restaurant, Meze Taverna, rezultatul pasiunii lui pentru tavernele greceşti, model care se potrivea perfect pe spaţiul de 100 de metri pătraţi disponibil închirierii anul trecut.

  • Prima cafenea din România care vinde articole pentru bucătărie, baie, încălţăminte, ceasuri şi bijuterii

    CONTEXTUL: În ultimii ani, ca şi alte segmente din domeniul bunurilor de larg consum, piaţa cafelei a înregistrat scăderi, ajungând la o valoare anuală estimată la 350 de milioane de euro. Prin urmare, în lipsa creşterii volumelor vândute, companiile din domeniu caută alte variante pentru a-şi împinge afacerile pe plus.

    DECIZIA: Producătorul german de cafea Tchibo, prezent pe piaţă din 2001, a hotărât să dezvolte pe piaţa locală o reţea de magazine proprii, în spaţiile cărora există o zonă de cafenea şi una pentru vânzare – cafea pentru acasă, dar şi produse auxiliare. Primul magazin de acest fel a fost deja deschis în cadrul mallului Promenada din Bucureşti.

    EFECTELE: Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cu 10% mai mare decât în 2011, ajungând la 67 milioane de lei (15 milioane de euro). Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 5%, dar efectele magazinelor în business se vor face simţite abia de anul viitor. Conform lui Laurenţiu Boboc, CEO al Tchibo România, „partea de retail o să crească foarte mult cifra de afaceri a companiei„, dar el nu oferă nicio cifră concretă în acest sens.

    “ÎN ULTIMA PERIOADĂ AM ESTIMAT O STABILIZARE A PIEŢEI ŞI AM DECIS SĂ FACEM ACEASTĂ INVESTIŢIE, PENTRU CARE ECHIPA NOASTRĂ A LUCRAT APROAPE UN AN”, spune Laurenţiu Boboc, CEO al Tchibo România. Concret, compania are un buget de investiţii de un milion de euro pentru sistemele de retail şi pentru primele două magazine. Primul dintre ele, cu o suprafaţă de 400 mp, a fost deschis deja în cel mai nou mall din Capitală, Promenada, iar următorul ar putea fi deschis la începutul anului viitor. Magazinul este împărţit în trei zone: cafenea, o zonă de unde se poate cumpăra cafea pentru acasă şi un spaţiu pentru produse nealimentare, ce are pe rafturi textile, încălţăminte, echipamente sportive, bijuterii, ceasuri, electrocasnice mici, produse pentru baie şi bucătărie.

    În total, peste 2.000 de produse, într-o ofertă „care este împrospătată lunar, bazându-se pe experienţa noastră în retail de peste 50 de ani şi pe preferinţele consumatorilor români”, spune Boboc. Tot el completează că din acest loc clienţii pot cumpăra cafea pentru acasă având la dispoziţie „o gamă premium disponibilă numai în magazinele noastre, precum şi opţiunea de a-şi crea o cafea personalizată mixând diverse sortimente de boabe„. Gama produselor de retail este creată special pentru Tchibo şi este împărţită în cinci categorii: pentru ea, pentru el, pentru copii, pentru casă şi pentru activităţi sportive. „În fiecare lună vor exista noutăţi şi selecţii unice de produse în toate cele cinci categorii”, adaugă Laurenţiu Boboc.

    Compania pe care o conduce din 2010 ocupă locul al treilea în topul companiilor de profil pe piaţa românească, în segmentul de cafea boabe şi măcinată. Acest segment este, de altfel, şi cel mai important, având o cotă de piaţă de aproximativ 70%, restul fiind reprezentat de cafeaua instant şi specialităţi cum sunt produsele 3 în 1. În piaţa cafelei, estimată la o valoare anuală de 350 de milioane de euro, cele mai importante companii sunt Mondelez (care are marca de cafea Jacobs), Strauss România (cu Doncafé), Tchibo, Cafea Fortuna şi Nestlé (cu Nescafé).

  • Anunţul făcut de Domo: Kim Koellner este noul CEO al Domo Retail

    ”Noua etapă din dezvoltarea Domo marchează trecerea de la o companie de familie la una de anvergură internaţională”, spune Koellner.

    Noul CEO al Domo preia mandatul de la Dragoş Dinu, care a condus compania în perioada de tranziţie şi a coordonat reorganizarea şi eficientizarea proceselor interne creând premisele unei creşteri de aproape 15% a vânzărilor pe metru pătrat.

    ”Mi-am îndeplinit obiectivele mai rapid şi am ales să mă concentrez pe câteva proiecte personale. Noua echipă de la Domo este bine pregătită pentru competiţia intensă din domeniu şi mizează pe inovaţie şi serviciu orientat către client”, a spus Dragoş Dinu, fostul director general.

    Koellner îşi propune dezvoltarea modelelor de retail, deoarece consumatorul are din ce în ce mai multă nevoie de un sprijin eficient, limpede şi captivant. Internetul şi comerţul digital vor constitui platforma pe care se va multiplica potenţialul comerţului clasic, al celui online şi al celui sprijinit de sistemul GSM.

    Alături de echipa managerială Domo vor fi permanent prezenţi doi reprezentanţi ai acţionarilor: Mag. Eugen Petrov – Preşedintele Consiliului de Administratie – şi Sigmund Klein – consultant în cadrul Consiliului de Administraţie.

  • Cadouri pentru sărbători realizate de 16 tineri cu dizabilităţi

    Toate produsele sunt prezentate într-un catalog virtual (http://www.chanceforlife.ro/index.php?pageăcharity-shop-2&hlăro_RO)

    Cei 16 tineri învaţă în cadrul Atelierului să-şsi asume responsabilităţi iar în acest spaţiu sunt valorizaţi şi pretuiţi pentru ceea ce pot confecţiona prin efortul propriu.

    Beneficiarii fundaţiei pot fi sprijiniţi şi prin suţtinerea proiectul Pauza de Creatie, în cadrul căruia sunt organizate Ateliere Creative pentru angajatii companiilor. Pentru perioada Sărbătorilor, fundaţia a pregătit un Atelier Special in care pot fi confectionate ornamente si decoratiuni de Craciun.

     

     

  • Chiţoiu, despre OUG privind gerul: A fost făcută de departamentul de buget. Era o prostie scrisă acolo

    Întrebat cine a făcut proiectul de ordonanţă în care se justifica transferul unor sume către autorităţile locale prin faptul că este aşteptat un ger neobişnuit pentru această iarnă, Chiţoiu a răspuns: “Departamentul de buget”.

    Ulterior, el a fost întrebat de ce a fost scos proiectul de pe site-ul ministerului. “Pentru că aia era o prostie (…) Da, era o prostie scrisă acolo”, a precizat ministrul.

    De asemenea, el a precizat că în primă instanţă nu a ştiut de faptul că proiectul a fost postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că nu cunoaşte proiectul de OUG care anunţă în nota de fundamentare că vor fi “geruri anormale” în următoarea perioadă, el precizând că a întrebat la ANM şi “nu vine niciun ger deocamdată”.

    Întrebat dacă a primit informaţii în Guvern privind prognoze meteo care se înrăutăţesc spre finalul anulului, fiind anunţat un ger cumplit, Ponta a răspuns: “Nu, şi sincer să fiu nu cred că chestiile astea…”.

    Solicitat să spună care este sursa unei astfel de prognoze menţionată într-o notă de fundamentare a unei OUG prin care se dau mai mulţi bani la primari la finalul anului, Ponta a precizat că nu ştie şi nici nu cunoaşte proiectul de OUG.

    “Nu ştiu. Nu cunosc proiectul. La mine ajung numai când sunt finalizate. De unde aveţi dumneavoastră acest proiect?”, a spus Ponta.

    Prognoza meteorologică indică un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, se arată într-un document al Guvernului prin care este justificat un transfer de fonduri către primării pentru acoperirea costurilor generate de iarnă.

    “Potrivit prognozei meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, ceea ce va determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece.

    În aceste condiţii există riscul ca autorităţile locale să nu poată asigura stocurile necesare furnizării în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă în anul 2013″, se arată în nota de fundamentare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.

    Prin această ordonanţă, Guvernul va transfera autorităţilor locale bani din Fondul de rezervă bugetară pentru plata arieratelor, costuri urgente pentru funcţionarea în perioada de iarnă şi alte cheltuieli, inclusiv salarii.

  • Siria a înregistrat pierderi de 17 miliarde dolari în sectorul petrolier, din cauza războiului civil

    “Pierderile directe şi indirecte se ridică la 17,7 miliarde de dolari”, a scris publicaţia.

    În luna august, autorităţile siriene au anunţat că au subvenţionat industria petrolieră cu peste 560 de milioane de dolari, în ultimele şase luni.

    Pierderile directe sunt de 2,4 miliarde de dolari, iar cele indirecte, provocate să scăderea producţiei şi încapacitatea de a efectua livrările, se ridică la 15,3 miliarde de dolari.

    Producţia de ţiţei a Siriei a scăzut cu 90% de la declanşarea conflictului intern, în martie 2011, din cauza sancţiunilor internaţionale şi a faptului că instalaţiile de producţie se află sub controlul rebelilor.

    În prima jumătate a acestui an, producţia de petrol a ţării a ajuns la 39.000 de barili pe zi, faţă de 380.000 de barili pe zi la jumătatea lui martie 2011, potrivit datelor oficiale.

    Înainte de război, producţia de ţiţei era cea mai importantă sursă de valută a ţării.

  • Agenţii de rating din cinci ţări vor să lanseze o alternativă la serviciile Fitch, S&P şi Moody’s

    Noua agenţie, ARC Ratings, va fi lansată oficial săptămâna următoare, ca o companie mixtă între CPR (Portugalia), CARE Rating (India), GCR (Africa de Sud), MARC (Malaezia) şi SR Rating (Brazilia), potrivit Reuters.

    Piaţa globală a calificativelor pentru credite este dominată de Fitch, S&P şi Moody’s, care împreună deţin o cotă de 90%. Moody’s şi Standard & Poor’s sunt companii americane, în timp ce Fitch are sedii atât la Londra, cât şi la New York.

    Ratingurile reprezintă o parte esenţială a sistemului financiar, fiind utilizate de investitori pentru a evalua cât de probabil este să-şi primească înapoi banii împrumutaţi. Criza financiară, în care companii cu ratinguri solide s-au prăbuşit într-un timp scurt, a ridicat semne de întrebare asupra dependenţei de Fitch, S&P şi Moody’s.

    “Lucrând împreună, agenţiile vor furniza calificative noii economii globale multipolare, în concurenţă directă cu agenţiile din SUA”, a arătat ARC, adăugând că ratingurile vor fi ghidate de “o abordare din mai multe perspective şi de expertiză locală”.

    Agenţia este înregistrată la autoritatea europeană pentru pieţele financiare.