BusinessMagazin

Blog

  • România a primit o amendă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor în agricultură

     În cadrul procedurii de verificare şi închidere a conturilor, Comisia Europeană revendică o sumă totală de 335 de milioane euro, reprezentând fonduri din cadrul politicii agricole a UE, cheltuite în mod incorect de statele membre. Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.

    CE informează că are de recuperat fonduri de la 15 state membre: Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Spania, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Olanda, România şi Suedia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Aştept încă răspunsul CE pentru amânarea accizei la motorină, voi discuta cu Băsescu

     El a precizat că aşteaptă acest răspuns până miercuri, astfel încât Guvernul să amâne, tot miercuri, prin ordonanţă introducerea accizei la motorină.

    “L-am sunat luni, îl voi suna din nou (pe preşedinte – n.r.). Aşteptăm poziţia Comisiei Europene, imediat ce am răspunsul oficial, în speranţa, sigur, că acest răspuns este favorabil, îl prezint şi preşedintelui cu propunerea de a promulga bugetul şi a putea intra de la 1 ianuarie în buna funcţionare a instituţiilor”, a spus Ponta.

    Şeful Guvernului a susţinut că nu va apărea o discriminare între şoferii care alimentează maşina cu benzină şi cei care folosesc motorină, deoarece nici nu au acelaşi preţ, iar accizele sunt stabilite de Guvern, reprezentând decizii de oportunitate din politica fiscal-bugetară.

    Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook va fi inclusă săptămâna viitoare în indicele Standard&Poor’s 500

    Intrarea Facebook în S&P 500, în locul companiei Teradyne, va avea loc la închiderea tranzacţiilor din data de 20 decembrie. Facebook va fi inclusă şi în indicele S&P 100, în locul companiei Williams Cos, relatează Bloomberg.

    Acţiunile Facebook sunt în creştere cu 3,7%, în tranzacţiile electronice de joi, înainte de deschiderea bursei din New York.

    Includerea Facebook în cei doi indici reprezintă un vot de încredere în companie. După oferta publică iniţială din mai 2012, valoarea de piaţă a Facebook s-a redus la jumătate, investitorii fiind sceptici în privinţa perspectivelor de creştere. În acest an însă titlurile Facebook s-au apreciat cu 86%, compania dezvoltând afacerile în domeniul publicităţii, inclusiv în cazul serviciilor destinate utilizatorilor de dispozitive mobile.

    Capitalizarea de piaţă a Facebook a crescut de peste două ori în acest an, la 123 de miliarde de dolari.

    Intrarea Facebook în indicii S&P îi asigură o bază solidă de acţionari, din partea fondurilor de investiţii.

    Facebook va fi inclusă într-un subindice al S&PO 500 pentru industria softurilor şi serviciilor pentru Internet, alături de Google, Ebay şi Yahoo. Între companiile de Internet care au efectuat oferte publice iniţiale în ultimii trei ani, precum LinkedIn, Yelp şi Twitter, Facebook este prima care intră în S&P 500.

    La 19 luni după listarea la bursă, Facebook este deja membră a indicilor Russell 1000 şi MSCI World. Compania a intrat în indicele Nasdaq 100 în decembrie 2012.

    Facebook a preferat să se listeze la Nasdaq Stock Market şi nu la New York Stock Exchange.

  • Transportul lemnului pe drumurile forestiere în timpul nopţii ar putea fi interzis

    Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    Astfel, lemnul nu mai poate fi transportat pe drumurile forestiere între orele 22.00 şi 5.00, când se aplică ora de vară, şi între orele 19.00 şi 7.00, în perioada aplicării orei de iarnă, iar încălcarea acestei prevederi se poate pedepsi inclusiv cu confiscarea mijloacelor de transport, a spus Varga, joi, într-o conferinţă.

    Totodată, în urma modificărilor aduse, avizul de însoţire pentru transportul materialelor lemnoase este valabil maxim 48 de ore de la plecarea transportului, faţă de 72 de ore în legea actuală, iar transportul masei lemnoase fără aviz de însoţire sau cu aviz de însoţire exprirat este sancţionat cu cea mai mare amendă, de 15.000 de lei.

    Valoarea amenzilor a crescut de două până la cinci ori, a mai spus ministrul.

    Totodată, prin actul normativ, pot aplica sancţiuni, pe lângă angajaţii din inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV), şi celelalte entităţi cu drept de control în domeniu: ofiţeri şi agenţi din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română şi angajaţii Romsilva şi din cadrul ocoalelor private care au atribuţii de pază şi inspecţie.

    Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre a fi dezbătut în regim de urgenţă.

  • Voinea, despre excesul de lichiditatea anunţat de Isărescu: Sunt bani în piaţă, dar la buget nu ajung toţi

    “Aş vrea să clarific o informaţie făcută de domnul guvernator aici, n-aş vrea ca toţi colegii mei să rămână cu impresia că sunt banii la buget. Dânsul s-a referit că sunt bani în piaţă, la buget n-ajung toţi”, a spus Voinea la seminarul “România Investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la banca centrală, la care au mai participat, pe lângă Isărescu, premierul Victor Ponta şi miniştrii Dan Şova, Daniel Constantin şi Eugen Orlando Teodorovici.

    Anterior, Isărescu afirmase că banca centrală este pregătită să reducă anul viitor nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei, precum şi pentru pasivele în valută, dar piaţa are în acest moment un exces de lichiditate de 2 miliarde de euro, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    “Pe piaţa monetară din România, Banca Naţională face ce nu face de regulă o banca centrală: lansăm lichiditate în piaţă. Media de lichiditate este de două miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toată economia este un covor peste care a fost o secetă, s-a făcut o pojghiţă, stă lichiditatea deasupra, dar nu vrea să intre în economie”, a spus Isărescu.

    Voinea a reluat ideea că banii pentru “baronii locali” sunt de fapt bani pentru investiţii, în principal pentru apă şi canal.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că fără bani alocaţi ministerului condus de vicepremierul Liviu Dragnea pentru a fi distribuiţi primăriilor, “bani pentru baronii locali”, nu ar mai fi nevoie de introducerea accizei de 7 cenţi pe litru de benzină.

  • Protocol între Ministerul Sănătăţii şi profesioniştii din sănătate, pentru reducerea EXODULUI medicilor

    Protocolul – semnat de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, şi Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sanitas – are, printre altele, rolul de a stabili unui parteneriat dedicat identificării blocajelor şi disfuncţionalităţilor din sistemul de sănătate şi găsirea de soluţii acceptabile pentru ambele părţi, inclusiv colaborarea la finalizarea unor acte normative.

    Totodată, protocolul prevede înfiinţarea unui Comitet de lucru care se va întruni lunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru discutarea problemelor de interes comun din domeniul sănătăţii, cât şi acordarea de sprijin reciproc pentru implementarea unor soluţii privind problemele de interes general din sistemul de sănătate. Din comitet vor face parte cinci reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi cinci membri ai CPS.

    Protocolul prevede şi “abţinerea de la atacuri la persoană ori acuze reciproce în mass media, în lipsa unor consultări prealabile menite să clarifice amiabil eventualele diferende între părţi şi, respectiv, să identifice modalităţile constructive de remediere a acestora”.

    Preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae, este de părere că acest protocol ar putea să reducă numărul medicilor care aleg să plece în străinătate.

    Potrivit lui Astărăstoae, în 2011, în spitalele din România lucrau 20.600 de medici, iar la 1 octombrie 2013 numărul lor scăzuse la 14.200. “Avantajul acestui protocol este că transmite un mesaj de încredere. Poate vom diminua puţin acest exod al medicilor. Anul acesta, de la 1 ianuarie, avem plecaţi deja 2.500 de medici în care statul român a investit”, a mai spus preşedintele CMR.

    Preşedintele CMR declara, în iunie, că peste 20.000 de medici români salvează vieţi în străinătate, chiar dacă statul a plătit pentru pregătirea lor aproape 230 milioane de euro, iar cei rămaşi în ţară sunt prost plătiţi.

  • De ce au plătit cei trei giganţi din telefonia mobilă locală sute de milioane de euro statului român

    Companiile de telecomunicaţii din România investesc anual o sumă totală care variază între 400 şi 500 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocate achiziţiilor de echipamente. Va fi 2014 anul în care cea mai mare parte din această sumă va fi alocată echipamentelor 4G? Reprezentanţii locali ai giganţilor Alcatel Lucent (Franţa), Ericsson (Suedia) şi Huawei (China), care sunt şi cei mai mari jucători locali de pe piaţa de echipamente şi servicii dedicate operatorilor de telecomunicaţii, văd în nuanţe optimiste anul 2014, fără a paria însă pe o evoluţie spectaculos-pozitivă a pieţei.

    Ce este diferit în 2014 faţă de 2012 şi 2013? Dacă în primii doi ani menţionaţi Cosmote, Orange şi Vodafone au lansat servicii de date 4G folosind exclusiv spectrul radio pe care îl deţineau deja, realizând astfel complicate operaţiuni de eficientizare a utilizării spectrului radio pentru a face loc şi demonstraţiei LTE pe lângă toate serviciile deja existente, cu compromisuri în acoperire şi viteză, în aprilie 2014 cele trei companii vor intra în posesia noilor licenţe radio, ieşind astfel din zona de restricţii în care s-au aflat până acum.

    Având dintr-o dată la dispoziţie benzi dedicate tehnologiilor 4G, operatorii vor putea extinde acoperirea serviciilor de date şi mări viteza fără a fi nevoiţi să mai restrângă capacitatea de reţea alocată altor servicii.

    Însă dacă operatorii vor avea posibilitatea de a investi pentru a exploata la deplină capacitate tehnologia 4G, aceasta nu înseamnă că şi contextul economic, puterea de cumpărare şi impactul negativ al reglementărilor locale şi europene nu vor mai fi luate în calcul de grupurile de telecomunicaţii.

    Unul dintre cele mai importante subiecte aflate încă în discuţie şi care va cântări greu în decizia finală a operatorilor în ce priveşte bugetele de investiţii pentru 4G, este cel al evoluţiei tarifelor de interconectare pentru apelurile dintre reţelele companiilor de telecom, care sunt stabilite de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Urmând un ghid impus la nivelul UE, ANCOM se pregăteşte să impună o reducere drastică a acestor tarife, care ar putea diminua cu peste 200 de milioane de euro veniturile companiilor, reducând astfel atât încasările, cât şi profitabilitatea operatorilor.

    Curba de reducere a tarifelor nu este stabilită, cum nici data de intrare în vigoare a lor nu este încă bătută în cuie pentru 1 ianuarie 2014, păstrând astfel o zonă neclară în planurile companiilor pentru anul viitor. Dincolo de tema aridă, dar cu un puternic impact economic al interconectării, companiile de telecom nu vor aloca bugete exuberante investiţiilor în 4G câtă vreme acestea iau în calcul şi tarifele, şi veniturile mici ale clienţilor de pe această piaţă.

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.

  • Minutul de ştiri, cu Mirabela Tiron – 12 decembrie 2013 – VIDEO

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 11 decembrie 2013 – VIDEO