Acestea iau locul ariei legate de politici publice, finanţe publice şi justiţie, care a devenit în perioada 2009-2013 prioritară în relaţia băncii cu România, vizând în special modernizarea administrativă conform programelor de convergenţă cu UE şi facilitarea absorbţiei fondurilor europene.
Portofoliul de finanţări ale BM în această perioadă s-a ridicat la 2,05 mld. dolari.
Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.
Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.
Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.
Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.
Din totalul pieţei, sectorul de dezvoltare de aplicaţii software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%. Partea de licenţe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% faţă de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.
Conform studiului, rata de creştere medie anuală a pieţei IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piaţa aplicaţiilor software va înregistra, în condiţiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creştere pentru companiile care dezvoltă aplicaţii software.
“Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conştiente că o creştere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuşi să facă tranziţia de la modelul tradiţional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse şi servicii inovatoare”, a declarat preşedintele ANIS, Florin Pitiş.
Dintre companiile de software şi servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicaţii software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri. “Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software şi servicii din România ar dezvolta aplicaţii software, atunci valoarea pieţei de profil s-ar tripla”, a spus Pitiş.
Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialişti în IT. Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuaţie a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.
A doua provocare ca importanţă este lipsa facilităţilor guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susţină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv şi legislaţia insuficientă pentru protejarea proprietăţii intelectuale.
Clienţii Click 24 Banking care au eTokenBCR activat pot accesa meniul Semnătură – cod QR al aplicaţiei şi vor avea astfel posibilitatea de a scana codul QR afişat în Click 24 Banking versiunea desktop. Prin scanare se vor completa automat suma transferată şi ultimele 4 cifre ale contului beneficiar. Clientul trebuie să introducă codul PIN în aplicaţia eToken pentru a completa procesul de generare a codului unic care permite autorizarea tranzacţiei.
Această funcţionalitate se adresează tuturor clienţilor Click 24 Banking şi urmăreşte eliminarea posibilelor erori de completare manuală a datelor necesare generarii DS. Utilizatorii pot astfel genera imediat codurile unice de semnătură, autorizând mai repede tranzacţiile bancare.
BCR a lansat în septembrie aplicaţia eTokenBCR, care permite folosirea propriului smartphone cu sistemul de operare preferat (iOS sau Android) pentru autentificarea şi semnarea tranzacţiilor prin platforma Click 24 Banking.
La fel ca dispozitivul fizic de securitate, aplicaţia eTokenBCR generază atât coduri pentru autentificare (OTP – one time password), cât şi coduri de semnare a tranzacţiilor (DS – digital signature) în aplicaţia de internet banking, Click 24 Banking BCR.
BCR, cea mai mare bancă din România, are cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.200 de bancomate şi POS – 15.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce.
Cu ocazia aniversării a 15 ani, Ziarul Financiar va apărea luni, 18 noiembrie într-o ediţie specială, de 52 de pagini. Redactorii Ziarului Financiar le-au pregătit cititorilor o retrospectivă a economiei, marcând evenimentele importante ce au avut loc şi au influenţat mediul de business al României în cei 15 ani de la înfiinţarea publicaţiei. Totodată, în paginile ediţiei aniversare, cei mai de seamă reprezentanţi ai mediului de afaceri vorbesc despre importanţa rolului Ziarului Financiar pentru business-ul românesc.
Astfel, luni 18 noiembrie, Ziarul Financiar începe seria evenimentelor aniversare cu “Deschiderea Oficială a Şedinţei de Tranzacţionare a Bursei de Valori Bucuresti (BVB)”, la sediul BVB, de la ora 09.30. La eveniment vor participa, alături de redacţia ZF, cei mai de seamă reprezentanţi ai Bursei de Valori, ai fondurilor mutuale, ai pensiilor private şi ai asociaţiilor de investitori.
Ludwik Sobolewski – directorul general al Bursei de Valori Bucureşti va da startul discuţiilor, fiind urmat de Lucian Anghel – preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Dan Radu Ruşanu – preşedintele ASF şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. În încheiere, Cristian Hostiuc, directorul editorial ZF, va puncta ce reprezintă Ziarul Financiar la 15 ani de la lansare în randul jucătorilor de pe piaţa de capital.
Începând cu ora 11.30, aniversarea Ziarului Financiar se mută de la comunitatea pieţei de capital la comunitatea bancherilor, la Banca Naţională a României, pentru o conferinţă cu tema “15 ani de la lansarea Ziarului Financiar. România 1998, România 2013, România 2028”. Evenimentul va fi deschis de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu şi directorul editorial al Ziarului Financiar, Cristian Hostiuc.
Redactorul şef al Ziarului Financiar, Sorin Pîslaru, va prezenta “Raportul ZF asupra economiei Româneşti”, care va constitui baza de discuţie pentru invitaţii evenimentului: Misu Negriţoiu – Chairman ING Bank, Daniel Daianu – prim-vicepreşedinte ASF, Ilie Serbanescu – analist financiar, Sergiu Oprescu – preşedinte Alpha Bank, Tomas Spurny – preşedinte executiv BCR, Vasile Iuga – Country Managing Partner PwC, Dan Bulucea – Country Manager Google Romania, Florin Talpeş – CEO Bitdefender, Dan Şucu – fondator Mobexpert, Jean Francois Fallacher – CEO Orange Romania, Lucian Albu – directorul Institutului de Prognoză Economică, Academia Română, Theodor Alexandrescu – preşedinte Metropolitan Life şi Adrian Mihai – fondator Fan Courier.
La finalul evenimentului participanţii vor face previziuni ale principalilor indicatori economici pentru următorii 15 ani, care vor fi depozitate într-un seif al Băncii Naţionale.
De-a lungul celor 15 ani, Ziarul Financiar a fost aproape de cei mai importanţi oameni ai mediului de afaceri, de cei mai mari jucători din economie, de cei care formează comunitatea de business din România. Nu doar a scris despre oamenii care contează, dar a şi trăit schimbările aduse sau trăite de ei. A fost în acelaşi timp un martor al evoluţiei mentalităţilor clasei manageriale şi a antreprenorilor. A surprins în fiecare moment tendinţele şi schimbarea exigenţelor şi valorilor la nivel naţional. Aşa a reuşit să îşi revendice poziţia de cel mai puternic ziar de business din România.
Lansat în 1998, Ziarul Financiar apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Acum, în 2013, Ziarul Financiar scrie zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale: print, zf.ro, ZFCorporate.ro, ZFEnglish.com, live.zf.ro (emisiunea TV online de business), versiune de mobil, aplicaţii de tabletă şi de mobil pentru Android şi iOS, newslettere, Facebook, Twitter.
Astfel, modelul clasic al casei regale scoţiene Stewart, a cărei principală culoare este roşul, se regăseşte în creaţiile casei italiene de modă Moschino, care propune smochinguri pentru femei, costume de călărie sau rochii gogoşar din material ecosez. Chanel, Celine sau MSGM au în colecţii propriile interpretări ale carourilor scoţiene, iar Comme des Garçons a decorat până şi genţi cu bucăţi de material ecosez.
Creatoarea Stella McCartney a inclus în colecţia sa o gamă de jachete şi paltoane ecosez, în timp ce la Clements Ribeiro combină stofa cu acest model cu dantelă. Şi colecţia McQ de la casa Alexander McQueen include rochii sau tricouri ecosez ce amintesc de modele anterioare create de regretatul designer.
Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.
În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).
“Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.
Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.
Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.
|n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.
Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.
Industria auto şi piaţa imobiliară îşi revin, însă şomajul s-a majorat (de la 7,2% în septembrie la 7,3% în octombrie), iar numărul americanilor care muncesc sau caută de lucru a scăzut la minimul ultimilor 35 de ani. Economia a crescut în al treilea trimestru cu 2,8% faţă de acelaşi interval din 2012, după 2,5% în al doilea trimestru.
Jent Yellen a promis că Fed va impune standarde de capital şi lichiditate mai înalte pentru băncile mari, spre a combate percepţia publică, foarte răspândită, că autorităţile se feresc să impună reglementări mai dure în sectorul financiar pentru că în SUA există într-adevăr bănci “too big to fail” care au interesul să nu fie deranjate.
Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013.
860 mil. euro
profiturile şi dividendele repatriate în străinătate în luna septembrie de companiile multinaţionale, ducând la creşterea deficitului de cont curent la 595 mil. euro
18.212
numărul de copii născuţi în septembrie, cu 1.161 mai puţini decât în luna august
31 mld. dolari
excedentul comercial al Chinei în octombrie, faţă de 15,2 mld. dolari septembrie, în condiţiile în care exporturile spre UE au crescut cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cele spre SUA cu 8,1%
19%
creşterea excedentului comercial al Germaniei în septembrie, la nivelul record de 18,8 mld. euro, precedentul record de 18,7 mld. euro fiind atins în septembrie 2007
15,98 tone
importurile de aur ale Turciei în octombrie, faţă de 4,84 tone în septembrie, ceea ce ridică volumul importurilor de aur pe primele zece luni la 251,39 tone, faţă de 120,78 tone în 2012
17,2%
creşterea exporturilor României în septembrie, la 19,8 mld. lei, după un avans de 6,7% în luna precedentă, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,3%, la 21,7 miliarde de lei
Acestea i-au inspirat pe doi artişti, Robin Meier şi Ali Momeni, să creeze o lucrare care să le arate altora cum sună un “concert” ţânţăresc. Lucrarea, ce îşi propune să repare măcar un pic din imaginea proastă pe care ţânţarii o au în ochii oamenilor, prezintă trei astfel de insecte stimulate să “cânte” dând din aripi pe frecvenţa unui “cântec” înregistrat al altui ţânţar, aşa cum fac în natură când încearcă să-şi găsească perechea.
În apropierea lor, artiştii au instalat microfoane ce amplifică sunetul ca să poată fi auzit bine de cei curioşi să-i asculte. Expoziţia cu lucrarea respectivă a fost prezentată pentru prima oară în SUA în 2009, iar în noiembrie anul acesta a sosit în Marea Britanie.