BusinessMagazin

Blog

  • Insolventa Terra Residence ii costa pe cumparatori zeci de mii de euro

    “Erau refuzati oameni grei. Venise un om de afaceri care dorea
    sa cumpere un penthouse pentru fiica lui si a fost refuzat.
    Proiectul (Terra Residence – n.red.) este in cea mai frumoasa si
    aerata zona, langa doua paduri. Este liniste, mi s-a promis
    gradinita, Carrefour, Mega Image.

    Mi s-a spus chiar ca voi fi actionar intr-un restaurant din
    complex. Ulterior am aflat ca aceleasi promisiuni au fost facute si
    altor clienti”, spune revoltat Gabriel Dimirule, unul dintre
    clientii proiectului Terra Residence din Voluntari, al carui
    dezvoltator – firma Terra Vision – se afla in insolventa, avand
    datorii de 33 de milioane de euro.

    Dimirule, om de afaceri, detine un apartament intr-unul din
    blocurile finalizate in cadrul proiectului Terra Residence. In 2008
    el a mai platit 80.000 de euro dezvoltatorului, o firma controlata
    de omul de afaceri Daniel Thomas, pentru un apartament de 80 de
    metri patrati in care dorea sa-si mute mama.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum sa faci bani din furtul de CO2


    Ostire Reuters anunta saptamana trecuta ca mai multe adrese IP
    din Romania ar fi la originea atacului informatic prin care au fost
    furate 300.000 de certificate de CO2 din registrul grec al
    permiselor (in valoare de 4,4 milioane de euro, apartinand
    companiei Halpys Cement, subsidiara elena a grupului Italcementi).
    Stirea de saptamana trecuta este ultima dintr-un sir care anuntau
    diverse atacuri informatice, dintre care cea mai grava – tot de la
    sfarsitul lui ianuarie – a culminat cu suspendarea temporara a
    tranzactiilor cu aceste instrumente la nivel european.

    Cel mai dur semnal de alarma tras pana acum pentru piata locala
    a fost cazul producatorului de ciment Holcim, care pe data de 16
    noiembrie a pierdut dintr-un foc 1,6 millioane de certificate de
    emisii de gaze cu efect de sera. Din toata paguba, Holcim a reusit
    sa recupereze 600.000 de certificate de CO2, restul de 1.000.000 de
    unitati, echivalentul valoric a 15 milioane de euro, disparand fara
    urma pana la aceasta data. “In fapt, la data de 26 noiembrie 2010,
    Holcim, prin reprezentantii sai legali, a sesizat DIICOT (Directia
    de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
    Terorism – n.red.) cu privire la faptul ca in cursul zilei de 16
    noiembrie 2010 au fost initiate 10 operatiuni de transfer
    neautorizat de certificate de emisii de gaze cu efect de sera din
    doua conturi atribuite acestei societati, deschise la Registrul
    National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. In total, a fost
    transferat neautorizat un numar de 1,6 milioane de certificate, in
    valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (valoarea de piata a
    unui certificat fiind de aproximativ 15 euro)”, informeaza
    DIICOT.


    Motivele care explica aceasta intensificare a atacurilor asupra
    registrelor de certificate de CO2 sunt multiple, dar poate cea mai
    interesanta ipoteza lansata de expertii din domeniu este aceea a
    unui actiuni orientate mai mult catre destabilizarea unui sistem de
    tranzactionare care mergea bine si nu spre obtinerea unui profit
    usor, pe loc. “Sistemul informatic nu este bine construit, aceasta
    fiind una dintre posibilele explicatii ale usurintei cu care se fac
    aceste atacuri. In aceasta piata, care este foarte mare,
    cumparatorii sunt extrem de atenti. De aceea cred ca aceste atacuri
    sunt mai mult niste tentative de decredibilizare a schemei de
    tranzactionare, lucru care ulterior este posibil sa se vada in
    pret”, crede George Brailoiu, proprietarul KDF Energy, cea mai mare
    firma controlata de un roman din domeniul tranzactiilor cu
    certificate de CO2.

    In linii mari, certificatele de emisii
    de gaze cu efect de sera sunt un fel de drepturi de poluare pe care
    le primesc gratuit peste 220 de companii din Romania in perioada
    2008-2012.
    In fiecare an din intervalul mentionat anterior, companiile care
    activeaza in domeniile energie, rafinare de produse petroliere,
    ciment, metalurgie sau sticla primesc gratuit un anumit numar de
    certificate de emisii. Aceste certificate se dau in functie de
    gradul de poluare a fiecarui agent. Daca agentul polueaza mai mult,
    trebuie sa cumpere certificate in plus, daca polueaza mai putin,
    poate sa-si vanda surplusul si sa-si finanteze cu banii obtinuti
    investitiile in modernizare.


    Anul de referinta care a fost luat in calcul pentru stabilirea
    nivelului de certificate de emisii pentru fiecare industrie este
    2003. In total, in perioada 2008-2012, companiile din Romania au
    alocate circa 350 de milioane de certificate. Fiecare certificat
    corespunde unei tone de CO2. Cele mai multe certificate le primesc
    companiile din energie, urmate de cele din metalurgie si
    ciment.Toata aceasta schema care se practica in Romania se aplica
    la nivel european.


    Pe plan local, schema este administrata de catre Agentia
    Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in subordinea careia se
    afla Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, baza
    de date in care sunt pastrate aceste certificate si care in
    ultimele luni a devenit tinta atacurilor hackerilor. Reprezentantii
    ANPM nu au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin referitoare la
    atacurile informatice asupra registrului national al
    emisiilor.Specialistii din piata explica faptul ca explozia
    atacurilor informatice are loc in contextul in care accesul la
    datele din Registrul National pare o “joaca de copii” pentru
    hackerii talentati.

  • „Salariile nesimtite” se intorc la serviciu. Andreea Frasie, directoarea de 35.000 de lei/luna – reinstalata de Justitie

    Sentinta Tribunalului Bucuresti, din luna septembrie 2010, a
    fost pusa in aplicare, saptamana trecuta, cu executorul
    judecatoresc, care s-a deplasat la sediul Autoritatii din
    apropierea Aeroportului Aurel Vlaicu (Baneasa).

    Sentinta a fost atacata cu recurs, iar Simona Goldberger,
    purtator de cuvant al AAC, ne-a comunicat ca Andreea Frasie va
    primi, in continuare, salariul de inspector de specialitate – post
    in care a activat din ianuarie 2009, pana in ianuarie 2011. De
    asemenea, desi decizia instantei prevede ca Andreea Frasie sa fie
    repusa in functia de Director de Resurse Umane, incepand cu data de
    26 ianuarie 2009, AAC considera ca este vorba de o sentinta pur
    administrativa, fara consecinte financiare. Drept care, nu ii va
    achita d-nei Frasie diferenta dintre salariul de director de
    resurse umane si cea de inspector de specialitate, aferenta celor 2
    ani scursi de la retrogradare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Chinezii construiesc in Bulgaria trei linii de cale ferata de mare viteza. Sef CFR SA: “Si noi suntem suparati”

    In timp ce Bulgaria ar putea avea pana la finele lui 2013 trei
    linii de cale ferata pe care trenurile vor putea merge cu viteze de
    peste 200 de km/h, construite de chinezi, in Romania nu sunt bani
    nici macar pentru studiul care trebuie sa determine unde ar trebui
    construita o astfel de linie si cat ar putea costa. Anuntata cu
    mare fast inca de la finele lui 2007, linia de mare viteza dintre
    Constanta si Arad, evaluata la pana la 15 miliarde de euro, care ar
    fi continuat pana la Budapesta, nu se afla in momentul de fata nici
    macar pe hartie.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Noua ordine mondiala 2010: 205 milioane de someri (GALERIE FOTO)

    Piata muncii se zbate nu doar in SUA, epicentrul crizei
    economice care a lovit la final de 2008, ci peste tot in lume, iar
    printre cele mai afectate se numara mai multe tari europene,
    potrivit businessinsider.com


    Numarul somerilor a ajuns la peste 205 de milioane la nivel
    mondial, potrivit unui raport al United Nations, iar cifra nu este
    asteptata sa se diminueze prea mult anul acesta.

    Cel mai mult de suferit au tinerii europeni, cu varsta mai mica
    de 25 de ani, practic generatia absolventa de studii superioare din
    2008. Rata somajului in randul tinerilor este de 21%, acestia
    vazandu-se nevoiti sa isi caute de lucru luni de zile.

  • Apocalipsa internetului – cum s-au terminat IP-urile

    Contul de Facebook al bunicii nu e un semn ca internetul a
    imbatranit. In schimb, marea retea isi arata varsta dupa altceva:
    in curand nu vor mai fi adrese IPv4 disponibile. Ce inseamna
    asta?

    Din acelasi motiv pentru care un telefon mobil conectat la retea
    are un numar, fiecare computer conectat la internet are un IP
    (internet protocol). In mod traditional, accesul la internet se
    face pe baza de adrese IPv4 (internet protocol versiunea 4), lungi
    de 32 de biti si exprimate prin patru grupe de numere de la 0 si
    255, separate prin puncte (spre exemplu: 205.203.140.65). Numarul
    maxim de adrese IPv4 generabile este de aproximativ 4,3
    miliarde.

    “In trecut, numarul acestora parea neinchipuit de mare, insa
    acum se apropie de sfarsit. Lumea va ramane fara adrese de internet
    disponibile – cel mai probabil incepand din toamna acestui an – si
    atunci ne vom confrunta cu o adevarata problema”, sustine Axel
    Pawlik, director al RIPE NCC, unul dintre cele cinci Registre
    Regionale ale Internetului (RIR) din lume. Compania asigura
    resursele de internet si serviciile conexe pentru furnizorii de
    servicii de internet, organizatiile de telecomunicatii si
    corporatiile mari din Europa, Orientul Mijlociu si anumite parti
    din Asia Centrala. Adresele IPv4 sunt atribuite de catre
    autoritatea globala Internet Assigned Authority (IANA), catre cele
    cinci RIR care au nevoie de ele. “Mai avem disponibile doar 3% din
    totalul de adrese IPv4”, a spus Pawlik.

    Cei care au adrese IPv4 alocate nu vor avea probleme, insa nu se
    vor mai putea obtine IP-uri noi, ceea ce inseamna stagnarea
    cresterii internetului. Exista insa tehnici pe care furnizorii de
    servicii de internet le pot pune in aplicare. Translatarea
    adreselor de internet permite ca utilizatorii unei retele private
    de calculatoare sa acceseze internetul printr-o singura adresa de
    IP – cum se intampla in cazul retelelor dintr-o companie sau o
    locuinta. Despre acest sistem s-a tot spus ca ar putea fi utilizat
    la o scara mai mare, pentru economia de adrese individuale, insa el
    ridica o serie de probleme tehnice, incalca principiul de baza al
    functionarii “democratice” a internetului pe baza de acces
    individual si, potrivit avertismentelor lui Pawlik, “cu cat este
    mai complex, cu atat mai probabil este sa esueze”.

    Solutia reala ar fi versiunea 6 de IP-uri (IPv6), cu adrese pe
    128 de biti, exprimate in siruri de pana la 32 de cifre si care vor
    permite generarea a pana la 340 de trilioane de adrese unice.
    Adresele IPv6 sunt insa in faza incipienta, calculatoarele cu
    astfel de adrese nu pot intra pe site-uri care folosesc IPv4,
    astfel incat vor fi necesare costuri si timp pana la o adevarata
    tranzitie de la IPv4 la IPv6 sau macar pentru trecerea pe scara
    larga la un sistem dual. Pentru toate exista insa un inceput: la 8
    iunie, pentru o singura zi, Google, Facebook, Yahoo!, Cisco si alti
    cativa giganti din sfera tehnologica vor testa IPv6 in relatia cu
    utilizatorii si cu furnizorii de servicii de internet, ca sa vada
    ce probleme apar si sa motiveze cat mai multe companii din domeniu
    sa se pregateasca de tranzitie. Detalii pe
    http://isoc.org/wp/worldipv6day/how-to-join/.

  • Razboi intre PDL si PSD: cine sunt nasii politici ai retelelor de la frontiera

    Victor Ponta l-a atacat, ieri, dur pe Flutur, dar si pe Gheorghe
    Falca (Arad) sau Constantin Ostaficiuc (Timis), la care ar ajunge
    banii negri colectati din vami. “Stim cu totii ce se-ntampla la
    vama. Cei de acolo sunt pusi de sefii de partid. Credeti ca la
    Suceava te pune cineva in functie fara acordul lui Flutur? Sau la
    Arad ori la Trimisoara, te pune cineva fara acordul lui Falca sau a
    lui Ostaficiuc? Dupa cum stie toata lumea, banii se strang la
    Bucuresti, la Blejnar si la ceilalti. Doar n-am descoperit acum apa
    calda si faptul ca pamantul e rotund”, a declarat Ponta pentru
    gandul. In replica, Gheorghe Flutur i-a “avertizat” pe pesedistii
    “mai tineri” ca vor afla “mai multe informatii” despre cum primeste
    partidul lor bani din vami.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Actiunile de la Siret, Stamora-Moravita, Naidas – episodul “sacrificarea pionilor”

    Schema logica a persoanelor implicate in sistemul piramidal,
    conform comunicatului Pro Lex:
    • “Pionii” – lucratori vamali;
    • “Caii” – colectorii – sefi de tura, sefi de vama, lideri de
    sindicat (a se vedea ascensiunea liderilor de sindicat din
    vami),etc.
    • “Nebunul” sau coordonatorul, persoana indispensabila – liderul de
    sindicat (a se vedea stenograma inregistrarii telefonice publicata
    in Romania Libera) si/sau director ANV
    • “Tura” – seful ANV si directorii directiei supraveghere vamala,
    proceduri, resurse umane
    • “Regina” – partidul politic, membrii importanti din partid care
    pot decide numirea sefului si directorilor ANV si ANAF
    • “Regele” – ?

    “Contrar perceptiei publice, sub aspectul sumelor obtinute,
    inainte de aderarea la UE vamile de interior erau mai importante
    decat vamile de frontiera, iar dupa intrarea in UE, accizele sunt
    mai importante decat vamile. Sumele pot proveni din colecta zilnica
    a micului trafic si a marfurilor subevaluate cantitativ sau
    valoric, precum si din diferenta de incadrare tarifara. De
    asemenea, sume importante de bani sunt platite sub forma de
    abonament sau finantare a campaniilor electorale “, explica Pro
    Lex.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google il omagiaza pe Jules Verne printr-un logo special

    Vazut de multi ca parintele literaturii SF, Jules Verne a prezis
    aparitia mai multor inovatii tehnologice, cu mult inainte ca
    acestea sa fie inventate. In onoarea celui mai faimos roman al lui
    Jules Verne, “20.000 de leghe sub mari”, logoul Google a fost
    refacut pentru a imita niste hublouri de submarin, prin care se pot
    vedea pesti si chiar caluti de mare. Maneta din partea dreapta
    poate fi folosita pentru a plonja in mare, care este populata cu
    diverse animale. Scriitorul francez Jules Verne s-a nascut pe 8
    februarie 1828, la Nantes (Franta), si a murit pe 24 martie 1905.
    El este apreciat pentru operele sale legate de teme precum
    viitorul, spatiul extraterestru, aerul si calatoriile in adancurile
    marii. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numara
    “Ocolul pamantului in optzeci de zile”, “Doi ani de vacanta”,
    “Capitan la cincisprezece ani”, “Copiii capitanului Grant”, “Cinci
    saptamani in balon”, “O calatorie spre centrul pamantului”, “800 de
    leghe pe Amazon”, “De la pamant la luna”, “Un bilet de loterie”,
    “Castelul din Carpati” si “Uimitoarea aventura a misiunii
    Barsac”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presa pe tablete

    Sa recapitulam putin. In octombrie 2001, Apple a lansat un
    player pentru muzica digitala numit iPod. In aprilie 2003 a lansat
    un magazin online numit iTunes Store, care a inceput sa vanda
    muzica posesorilor de iPod prin intermediul programului iTunes,
    care rula doar pe gama Mac. Astfel se naste un asa-numit
    “ecosistem” controlat de Apple. Apoi iPod-ul a devenit capabil sa
    afiseze si poze digitale (2005), iar in octombrie 2005 apare primul
    iPod care poate prezenta video digital.

    Tot cam de-atunci iTunes Store incepe se vanda seriale si filme,
    iar programul iTunes este portat si pe Windows, ceea ce mareste
    numarul clientilor, dar pastreaza intregul control in mana celor de
    la Apple, care devin cei mai mari distribuitori de muzica online.
    Aceasta strategie a schimbat semnificativ industria muzicala.In
    ianuarie 2007 este lansat iPhone, urmat dupa cateva luni de iPod
    Touch, iar Apple le echipeaza cu sistemul de operare iOS (derivat
    din MacOS X). Ecosistemul creste, iar iTunes Store incepe sa vanda
    si aplicatii pentru iOS. Este publicat un sistem de dezvoltare si
    baza de aplicatii creste enorm, Apple rezervandu-si rolul de
    distribuitor si incasand 30% din vanzarile aplicatiilor de la
    terti.

    Dupa cum toata lumea stie, in ianuarie 2010 a fost lansat iPad.
    Fiind echipata tot cu iOS, tableta a beneficiat din prima clipa de
    miile de aplicatii pentru iPhone si iPod Touch. Carcotasii l-au
    confundat cu un soi de laptop fara tastatura si au scapat din
    vedere faptul ca iPad este un “game changer” poate chiar mai
    important decat iPhone. Poate ca afirmatia va pare hazardata, insa
    ma bazez pe faptul ca iPad influenteaza mai multe industrii decat
    iPhone. De pilda, industria jocurilor, industria filmului (impreuna
    cu televiziunea) si industria cartii. Desigur, jocuri, filme,
    seriale si carti sunt suportate si de iPhone…, dar nu se compara
    cu experienta de pe iPad.

    Insa industria care va suferi cea mai mare transformare in urma
    aparitiei acestei “jucarii” este cu siguranta presa. De fapt,
    tabletele reprezinta portita de salvare din criza pe care aceasta
    industrie o traverseaza de la aparitia web-ului incoace. Nu-i de
    mirare ca numeroase ziare si reviste s-au napustit pe noua
    platforma, iar News Corp. a lansat chiar un ziar (numit Daily) care
    apare exclusiv pe iPad.
    Merita sa vedem putin cum se cupleaza presa cu iPad-ul.

    O publicatie creeaza o aplicatie pentru iOS (sau apeleaza la una
    existenta, cum este Flipboard) care sa prezinte continutul intr-o
    maniera cat mai apropiata de experienta lecturii pe hartie: macheta
    proprie, organizarea pe pagini si posibilitatea de “a rasfoi”
    paginile – acest aspect pare minor, dar este esential: rasfoind,
    vei vedea si paginile de reclama. Aceasta aplicatie este
    distribuita gratuit (prin App Store, parte din iTunes Store), insa
    pentru fiecare noua editie cititorul va plati ceva (de exemplu,
    Daily costa 99 de centi).

    Cui? Lui Apple, prin iTunes Store, care-si va retine cei 30% si
    restul il va vira publicatiei. Foarte simplu si extrem de
    atractiv… pentru micile edituri. In cazul acestora este foarte
    convenabil ca Apple sa se ocupe de distributie si de toata partea
    de back office. Insa pentru marile publicatii, importante sunt
    abonamentele, asa ca au adoptat urmatoarea politica: aplicatiile
    proprii ofera posibilitatea de abonare conectandu-se la propria
    pagina web si platind direct ziarului sau revistei vizate.
    Aplicatia va primi datele astfel incat sa nu-i taxeze pe abonati pe
    perioada contractata. Avantajul major este ca astfel se pot si
    colecta informatii despre abonati, extrem de pretioase pentru
    marketing. Surpriza este ca Apple este ocolit prin aceasta
    schema.

    Dar surpriza nu tine mult. Apple si-a creat propriul serviciu de
    abonamente si a schimbat regulile: aplicatiile care permit plati in
    afara “ecosistemului” vor fi interzise. Cei care le-au introdus au
    la dispozitie cinci luni sa se conformeze, dupa care Apple va
    incasa banii de abonamente, isi va retine cei 30% si va avea datele
    abonatilor. Se intelege ca toti marii clienti s-au infuriat la
    culme, dar vor inghiti galusca, pentru ca cititorii deja s-au
    obisnuit – si deocamdata nu prea au alternative.

    Cel mai tare ii doare pierderea accesului liber la datele
    abonatilor, deoarece marile publicatii cheltuiesc 150-200 de dolari
    pentru un nou abonat tocmai pentru a avea datele cu care sa
    convinga advertiserii.
    Deocamdata, Apple are toti asii, plus banii: venituri catre 100 de
    miliarde de dolari pe an, in vreme ce toata presa scrisa americana
    la un loc are doar 60 de miliarde. Ramane sa vedem cum va reactiona
    Google.