BusinessMagazin

Blog

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.

  • Mai are Romania clasa de mijloc?

    Da, este raspunsul foarte scurt. Da, dar sunt si prea putini si
    o buna parte sunt lipsiti de unele atribute esentiale ale clasei,
    este raspunsul cat de cat elaborat. Pentru un raspuns complet,
    cititi nu numai acest text, ci si discutia de la BUSINESS Club,
    eveniment organizat de BUSINESS Magazin.

    Clasa de mijloc a lipsit din tabloul primului deceniu de
    capitalism al Romaniei, ea aparand undeva la inceputul noului
    mileniu. Teodor Furir, directorul Pernod Ricard, leaga direct
    plusul de venituri aparut in urma introducerii impozitului unic de
    formarea unei clase de mijloc demne de a fi luata in seama, cu
    venituri situate intre 8.000 si 15.000 de euro pe an. In 2008
    studiile companiilor indicau, luand in calcul numai cifrele
    oficiale, fara economia gri sau veniturile anumitor categorii de
    muzicanti, ca facand parte din clasa de mijloc circa 20% din
    populatie.


    Acum, dupa trei ani de criza, aceleasi studii indica
    injumatatirea clasei de mijloc; pentru comparatie, mai trebuie spus
    ca o realitate economica stabila se cladeste pe o clasa de mijloc
    care reprezinta 60% din populatie. Reducerea este evidenta si prin
    prisma rezultatelor privind consumul si veniturile cetatenilor: in
    februarie 2011, conform unui studiu realizat de MEDNET Marketing
    Research Center pe un esantion reprezentativ pentru Bucuresti si
    orasele cu peste 100.000 locuitori, 80% dintre oraseni se declarau
    afectati intr-o masura oarecare de criza si numai 7% spuneau ca nu
    simt efectele crizei economice; statisticile de acest fel trebuie
    interpretate si prin fragilitatea veniturilor.

    Mai mult, criza a modificat obiceiuri de consum, pentru ca
    oamenii cumpara mai putin sau produse mai ieftine, iar taxarea
    suplimentara a dus la reducerea numarului de antreprenori.


    La acest ultim capitol avem o cifra extrem de surprinzatoare:
    din 1992 si pana in 2008 elanurile antreprenoriale ale romanilor au
    scazut ingrijorator: la trei ani de la revolutie erau 393.000 de
    patroni, conform datelor Institutului Roman de Cercetare a
    Calitatii Vietii, iar in 2008 acestia scazusera la 160.000. Sigur
    ca pot exista explicatii coerente si logice pentru aceasta
    evolutie, cum ar fi transformarea micilor intreprinderi ale
    decretului lege 54 in SRL-uri si SA-uri, concentrari de activitati,
    cresteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor si puterea
    acestora de a rezista pe o piata care un deceniu si mai bine numai
    comoda nu a fost. Dar, totusi, scaderea cu aproape doua treimi a
    numarului de intreprinzatori ar trebui sa dea de gandit, macar unui
    mediu politic preocupat de sporirea incasarilor la bugetul
    statului.


    “In 2008, pe la jumatatea anului si a perioadei de boom economic
    al Romaniei, as fi spus ca Romania are clasa de mijloc si inca una
    care se contureaza serios si care incepe sa aiba un cuvant de spus
    in dinamica economiei autohtone. Trei ani mai tarziu constat cu
    ingrijorare ca acea clasa mijlocie a cam disparut sau, daca nu a
    disparut, impactul ei pe piata s-a diminuat simtitor pana la
    anulare. Daca in cei cativa ani in care am cunoscut si noi,
    romanii, o urma de dezvoltare, clasa de mijloc ajungea undeva la
    2,5 milioane de oameni, din studiile sociologice facute, acum cred
    ca ea nu ajunge la mai mult de jumatate de milion de romani”, spune
    Oana Simon, general manager al producatorului de echipamente Novei
    Medical.


    Ceva mai optimist se arata Mihail Marcu, presedintele
    Consiliului de Administratie al MedLife, care vorbeste de o
    crestere spectaculoasa a numarului de clienti. “Serviciile noastre
    se adreseaza segmentului de public cu venituri medii spre mari si,
    urmarind traiectoria numarului de clienti, vom vedea o crestere de
    la an la an, iar in 2010 am trecut de pragul de un milion de
    pacienti doar pe segmentul de retail. Si avem semnale puternice din
    piata care atesta ca numarul acestor clienti va creste
    semnificativ.”

  • Parlamentul European vrea sa ingradeasca activitatea firmelor de lobby

    Presedintele PE, Jerzy Buzek, s-a intalnit cu liderii grupurilor
    politice si au decis infiintarea unui grup de lucru format din
    europarlamentari pentru a elabora un nou set de reguli. Liderii
    grupurilor politice au aprobat si masurile luate de la publicarea
    in Sunday Times a acuzatiilor de coruptie impotriva a patru
    eurodeputati, intre care si Adrian Severin.

    PE a primit corespondenta de la autoritatile judiciare austriece
    si slovene legat de cazurile europarlamentarilor despre care a
    relatat Sunday Times, iar “o scrisoare oficiala din partea
    autoritatilor romane este asteptata in cel mai scurt timp”, a
    anuntat legislativul european.

  • Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere

    “Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
    tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
    draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
    amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
    faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
    umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
    investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
    berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
    hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
    si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.

    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
    intr-un material amplu din BUSINESS Magazin.

  • Medvedev scoate coltii la sefii marilor companii de stat

    Arkadi Dvorkovici a precizat ca aceasta masura se refera in
    special la vicepremierul Igor Secin, care conduce grupul petrolier
    Rosneft, si la ministrul de finante Aleksei Kudrin, presedintele
    consiliului de administratie al bancii VTB.

    Propunerea are implicatii politice puternice, a subliniat Artion
    Koncin, analist la UniCredit, care subliniaza ca prima persoana
    vizata de aceasta masura este tocmai influentul Igor Secin, foarte
    apropiat de Putin. Ministrul transporturilor, Igor Levitin, aflat
    la conducerea Aeroflot, si Viktor Zubkov, prim-vicepremier si
    presedintele consiliului de administratie al Gazprom si
    Roselhozbank sunt si ei vizati. Presa si expertii rusi evoca de mai
    multe luni o posibila rivalitate intre Putin si Medvedev in vederea
    alegerilor prezidentiale din 2012.

  • Fukushima: Doi angajati au fost gasiti morti in interiorul centralei

    Tokyo Electric Power a precizat ca ambii angajati au murit
    probabil in jurul orei 16.00 in data de 11 martie, dupa cutremurul
    cu magnitudinea 9, urmat de un tsunami devastator.
    Trupurile neinsufletite ale celor doi angajati – in varsta de 21
    si, respectiv, 24 de ani – au fost gasite miercuri si prezentau un
    nivel inalt de contaminare radioactiva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peisajul din energie se schimba incet, dar sigur: liberalizarea preturilor, privatizari, lichidari

    In paralel, perioada urmatoare aduce scumpiri atat la
    electricitate, cat si, foarte probabil, la gaze. Factura lunara la
    energie electrica platita de populatie creste cu 4,5% de la 1
    aprilie, ca urmare a introducerii unei contributii pentru
    sprijinirea producatorilor de energie care polueaza mai putin, iar
    distribuitorii de gaze naturale au cerut majorarea preturilor in
    trei trepte, din aprilie pana in luna septembrie, cu 5%, 7% si 9%,
    pentru acoperirea pierderilor.

    Majoritatea celor de mai sus tin intr-un fel sau altul de
    acordul cel nou cu FMI, care a cerut liberalizarea preturilor la
    gaze si energie electrica, privatizarea Oltchim, lichidarea
    companiilor nerentabile din sectorul energetic si vanzarea unor
    pachete minoritare sau strategice din companiile care ar urma sa
    faca parte din Hidroenergetica si Electra. Aceleasi lucruri le-au
    cerut si reprezentantii Franklin Templeton, administratorul
    Fondului Proprietatea, care in plus au contestat si decizia
    statului de a pune Romgaz sa faca o donatie de 400 de milioane de
    lei la bugetul de stat, decizie pe care firma americana o contesta
    in justitie.

    Referindu-se la afirmatiile de vineri ale ambasadorului SUA,
    Mark Gitenstein, conform carora reorganizarea sectorului energetic
    in jurul Hidroenergetica si Electra ar semana mai curand cu
    “reasezarea sezlongurilor pe Titanic”, in conditiile in care
    sectorul are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari,
    analistii BCR apreciaza, intr-o nota intitulata “Ambasada SUA face
    lobby pentru Franklin Templeton, ca “lobby-ul agresiv al ambasadei
    SUA contra planului controversat de a crea doi campioni nationali
    in domeniul generarii de energie va creste presiunile asupra
    guvernului de a anula acest proiect si de a lista la bursa
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, cei mai mari producatori de
    energie, care furnizeaza peste 50% din productia nationala de
    electricitate”.

    “Astfel de critici ferme la adresa Guvernului, ca si lobby-ul
    pentru Franklin Templeton, au venit dupa ce Banca Mondiala si-a
    exprimat anul trecut opozitia clara contra proiectului campionilor
    nationali. Guvernul a convenit, de asemenea, cu FMI sa promoveze un
    alt plan de restructurare in sectorul generarii de energie, daca
    infiintarea celor doua companii nationale integrate nu va avea loc
    in acest an. Listarea la bursa a Hidroelectrica, a Nuclearelectrica
    si a Romgaz este, in esenta, principalul obiectiv al Franklin
    Templeton in cursul mandatului sau initial de patru ani ca
    administrator al Fondului Proprietatea. Aceasta si aplicarea unor
    standarde de conducere corporatista, ar urma sa fie principalii
    factori de influentare a pretului actiunilor Fondului Proprietatea
    pe termen mediu si lung”, considera analistii BCR.

    Exceptie de la efectele acordului cu FMI face renuntarea OMV
    Petrom la Arpechim, care, desi decisa de OMV de acum doi ani, inca
    i-a mai provocat acum reactii de uimire premierului Boc, care a
    promis ca “va analiza situatia”, avand in vedere ca inchiderea
    rafinariei va duce in somaj circa 700 de oameni. Iulian Iancu,
    presedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputatilor, a
    anuntat ca statul, ca actionar al Petrom, va contesta decizia OMV
    in instanta, iar sindicatul din rafinarie a anuntat ca se
    pregateste de greva.

  • Biblia dupa Chagall

    Expozitia intitulata “Chagall si Biblia” prezinta
    gravuri realizate de artistul Marc Chagall pentru o editie
    ilustrata a Bibliei publicata in anul 1956, lucrari realizate pe
    parcursul a douazeci si cinci de ani.

    Sunt incluse, de asemenea, si o parte din guasele folosite de
    pictor drept schite preliminare, precum si douazeci si cinci de
    tablouri mari in ulei reprezentand scene biblice, obtinute de la
    alte muzee din Europa si de la colectionari particulari.

  • Cum sa faci senzatie pe plaja si pe strada


    O pereche de ochelari de soare creati de un designer celebru pot
    deveni cu usurinta cel mai scump accesoriu din garderoba unei
    persoane. Un bun exemplu sunt ochelarii creati de newyorkezul Moss
    Lipow. Desi nu are studii in designul ochelarilor, Moss Lipow a
    creat de-a lungul timpului mai multe perechi unice de ochelari.
    Unele dintre acestea au ramele din piele de aligator si costa peste
    3.800 de dolari. Lipow a creat pana acum peste 3.000 de perechi
    diferite de rame de ochelari.

  • Cum se face o cafea cu adevarat buna? Secretele prepararii cafelei

    Temperatura potrivita pentru apa care se prepara un espresso –
    25 de ml in tot atatea secunde, cu o cantitate de 7 grame de cafea
    proaspat macinata – este de 92 de grade Celsius. Nu mai mult,
    pentru ca se “arde” cafeaua. Nici mai putin pentru ca uleiurile
    esentiale nu pot fi extrase. In plus, cafeaua trebuie presata bine,
    pentru ca daca raman goluri de aer apa isi croieste un drum rapid
    prin ea si aceleasi uleiuri esentiale nu mai sunt extrase. Un alt
    “secret” al unei cafele bune este ca si ceasca sa fie calda, pentru
    a mentine temperatura. Atentie! Temperatura potrivita pentru
    servirea cafelei este intre 50 si 70 de grade Celsius. Daca este
    mai calda, cel care vrea sa bea se frige, iar daca este mai rece nu
    se mai simt pe deplin aromele.

    Nu in ultimul rand, mixul de cafea este important. Arabica este
    un soi mai cautat, mai scump, produs in cantitati mai mici, si mai
    savuroasa. Robusta este mai tare. De regula, la vanzare se gasesc
    mixuri din aceste soiuri, dar conteaza foarte mult ponderea lor,
    provenienta, producatorul, chiar si lotul. De pilda, unele
    cantitati sunt produse in livezi, printre pomi fructiferi, iar
    boabele astfel produse au arome speciale.

    Conteaza, in plus, extrem de mult si ca boabele sa fie proaspat
    macinate in momentul cand sunt puse in espressor, pentru ca dupa
    numai un minut de la macinare calitatile cafelei incep sa se
    piarda.
    Un espresso facut corect trebuie sa fie cremos, iar un cappuccino
    facut bine trebuie sa aiba spuma atat de densa, incat sa sustina
    betigasele cu care se amesteca zaharul in cafea.

    Desigur, un rol esential in acest proces il are aparatul
    (espressorul) de cafea. Un aparat profesional poate ajunge si la
    costuri de 7.000 de euro, care are si dimensiuni mari si, prin
    urmare, nu este potrivit pentru o locuinta. Exista insa si variante
    mai ieftine, de doar cateva sute de euro, disponibile pentru cei
    care tin sa savureze o cafea buna chiar acasa.

    Nu in ultimul rand, e bine sa stiti ca 15 sau 25 de ml de cafea
    espresso pot fi folosite in prepararea unor cocteiluri
    spectaculoase, care au in compozitie spuma de lapte, frisca,
    lichior si vodca. Secretele acestor tipuri de cocteiluri stau in
    mixarea compozitiei cu gheata si racirea prealabila a
    paharelor.