Blog

  • Orange, dupa amenda de 34,8 de milioane de euro: “Suntem profund surprinsi”

    “Decizia anuntata astazi de catre Consiliul Concurentei se
    refera la o investigatie demarata in anul 2006 cu privire la o
    posibila incalcare a Legii concurentei de catre Orange Romania,
    Vodafone Romania si Romtelecom. Investigatia priveste termenii si
    conditiile agreate intre operatorii telecom pentru terminarea
    apelurilor internationale in Romania. Dorim sa subliniem ca
    obiectul investigatiei nu se refera la relatia dintre Orange
    Romania si clientii de telefonie mobila din Romania”, se arata
    intr-un comunicat de presa remis BUSINESS Magazin.

    Potrivit documentului citat, oficialii Orange Romania se arata
    “profund surprinsi de aceasta decizie”, pe care o considera
    “neintemeiata avand in vedere ca aceasta se bazeaza pe o
    interpretare eronata a faptelor din dosarul cauzei. Astfel,
    sanctiunea aplicata este nejustificata si Orange Romania va
    contesta aceasta decizie in instanta.”

    Orange Romania se abtine de la orice comentarii suplimentare
    pana la momentul comunicarii motivarii deciziei.

    De ce au luat Orange si
    Vodafone amenda de 63 de milioane de euro?

  • De ce au luat Orange si Vodafone amenda de 63 de milioane de euro

    “Decizia a fost adoptata luni intr-o sedinta a Consiliului
    Concurentei. Orange va plati 34 de milioane de euro amenda, iar
    Vodafone peste 28 de milioane de euro, echivalentul a trei procente
    din cifra de afaceri inregistrata in 2010”, a declarat
    Chiritoiu.

    Orange si Vodafone nu au publicat inca rezultatele financiare
    pentru 2010, dar pentru anul precedent Orange a raportat afaceri de
    1,04 de miliarde de euro, iar Vodafone 929,4 de milioane de euro,
    potrivit datelor publicate pe portalul ministerului Finantelor
    Publice.

    La un calcul scurt, dat fiind ca valoarea amenzilor inseamna 3%
    din cifra de afaceri din anul precedent, Orange a avut in 2010
    afaceri de 1,13 miliarde de euro, iar Vodafone a inregistrat
    afaceri de 933,33 de milioane de euro, ambii operatori avand o
    crestere usoara anul trecut fata de 2009.

    Amenda totala de 63 de milioane de euro este insa o suma
    rezonabila, avand in vedere ca penalizarile in asftel de situatii
    pot ajunge chiar si la 10% din cifra de afaceri a companiilor.

    Operatorii de telecomunicatii au dreptul sa conteste in justitie
    decizia Consiliului Concurentei. Amenzile sunt rezultatul
    investigatiilor demarate in 2006 cu privire la abuzurile de pozitie
    dominanta savarsite de Orange si Vodafone, la solicitarea
    operatorului alternativ Netmaster Communications, care a acuzat cei
    doi operatori de practici anticoncurentiale cu privire la
    obligatiile de interconectare.

    Potrivit datelor care circulau in piata la acea vreme,
    companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni
    de frauda din partea operatorilor alternativi. Astfel, Orange,
    Vodafone si Romtelecom ar fi suspectat ca operatorii alternativi
    schimbau identitatea apelurilor terminate in retelele celor trei
    operatori de telefonie mobila astfel incat sa castige mai multi
    bani.

    Pe fondul unei implicari reduse a autoritatii de reglementare in
    comunicatii in aceasta problema, frictiunile dintre cele doua
    “tabere” au crescut iar fiecare operator in parte a tratat diferit
    situatia, inclusiv prin blocarea traficului de la anumiti
    operatori, in anumite situatii. “Suspiciunile putea fi intemeiate
    pentru a bloca traficul in conditiile unui deficit de reglementare,
    dar ceea ce pentru operatorii mari putea parea o actiune
    indreptatita poate fi interpretat ca un abuz de pozitie dominanta
    de catre Consiliul Concurentei”, explica situatia un manager de pe
    piata de comunicatii.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume. Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par
    sa fie vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Cat de profitabila este refinantarea creditelor

    Ca sa atraga clienti noi, dar si pentru a se asigura ca isi vor
    recupera banii de la cei cu intarzieri la plata ratelor, tot mai
    multe banci renunta la diferite cos¬turi aferente restructurarii
    creditelor. Numai din eliminarea comisionului de analiza a
    dosarului, economia este de aproximativ 200 de lei. Persoanele care
    apeleaza la refinantare, rescadentare sau ree¬salonare – cele trei
    metode folosite de banci pentru restructurarea imprumuturilor – pot
    castiga de doua ori. Astfel, clien¬tii scapa de anumite comisioane
    si pot plati rate mai mici, in functie de solutia aleasa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romanii cheltuie mai mult pe mancare si mai putin pe haine si alcool

    Tendinta este confirmata de modul in care INS a anuntat ca va
    calcula inflatia incepand din acest an. Astfel, comparativ cu 2010,
    preturile la carne, lapte, tutun, medicamente, dar si tarifele la
    posta si telecomunicatii vor influenta mai mult modul de calcul al
    inflatiei in acest an, in timp ce painea, energia termica,
    imbracamintea si confectile vor avea o pondere mai redusa in
    indicele preturilor de consum (IPC). Marfurile alimentare si-au
    majorat ponderea in calculul indicelui preturilor de consum in
    acest an de la 37,39% la 37,45%. Influenta determinanta au avut-o
    majorarile la subcategoriile “carne, preparate si conserve din
    carne”, unde ponderea a urcat de la 8,97% la 9,34%, precum si
    “lapte si produse lactate” si zaharul, unde coeficientii au avansat
    de la 5,12% la 5,43%, si, respectiv, de la 1,56% la 1,61%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce inseamna pentru Romania fuziunea British Airways – Iberia

    Listarea IAG la Londra de la sfarsitul lunii ianuarie nu putea
    fi decat “de mare clasa”, dupa cum spune tot timpul, atunci cand
    caracterizeaza zborurile British Airways, country managerul
    companiei in Romania, Emil Delibashev. Ianuarie 2010 a adus, in
    sfarsit, oficializarea fuziunii dintre British Airways si Iberia si
    crearea companiei IAG (International Airlines Group), care a intrat
    pe bursa londoneza in 24 ianuarie. In debutul listarii, noua
    companie a fost evaluata la 5,3 miliarde de lire sterline (8,5
    miliarde dolari), avand astfel o capitalizare mai mare decat
    rivalul sau, alianta Air France-KLM (cu o valoare de piata de 5,4
    miliarde dolari) si apropiindu-se de liderul pietei din acest punct
    de vedere – Lufthansa, care este evaluata la 9,7 miliarde
    dolari.

    Dupa o expectativa de mai multi ani in care s-au consolidat cei
    doi lideri europeni, planul postfuziune al BA si Iberia este de a
    actiona ca o platforma pentru achizitia a noi companii, dupa cum
    declara Willie Walsh, CEO-ul IAG, la lansare. Reactiile nu au
    intarziat sa apara, iar analistii internationali au avansat ideea
    ca, daca IAG doreste putere globala, trebuie sa castige multa cota
    de piata in afara Europei. “Fuziunea este un pas, dar nu sfarsitul
    calatoriei”, comenta Laurie Price, director de strategie aviatica
    la Mott MacDonald Group.

    In tot acest timp, la Bucuresti, fuziunea e asteptata cu
    interes: se va intampla efectiv in aprilie, cand cele doua companii
    isi vor uni operatiunile. Deocamdata nu se stie daca sefii
    filialelor locale ale BA vor prelua conducerea intregii viitoare
    entitati; exemplul ar putea porni de sus in jos, dat fiind ca Walsh
    a preluat conducerea IAG pe plan mondial. In Romania, Iberia are o
    reprezentanta de vanzari, condusa de Cristian Robescu, care a
    lucrat anterior ca director adjunct in cadrul Alitalia in
    Romania.

    Biroul BA este condus de mai bine de trei ani de Emil
    Delibashev, managerul de origine bulgara care a condus pana in 2007
    filiala British Airways din Bulgaria. Dupa preluarea biroului de la
    Bucuresti, portofoliul lui Delibashev – care este si ambasador
    British Airways – s-a extins din primavara lui 2009 la toata zona
    Balcanilor (Romaniei, Bulgariei si Moldovei li s-au adaugat
    Croatia, Serbia si Muntenegru, Macedonia, Albania si Kosovo, Bosnia
    si Hertegovina), adica 41 de zboruri pe saptamana sau 66 in orarul
    de vara. Numarul zborurilor coordonate de managerul bulgar s-a
    mentinut in 2010 cam la acelasi nivel, crescand la 43 pe saptamana
    prin adaugarea a inca doua zboruri saptamanale de la Dubrovnik.

    Din nefericire, 2010 nu a fost tocmai un an care sa priasca
    extinderii, dupa cum spune Emil Delibashev. Vanzarile companiei din
    Romania au scazut cu 20% in termeni de numar de pasageri si cu 15%
    din punctul de vedere al valorii. In ianuarie 2011 insa, trendul
    descrescator s-a oprit, iar vanzarile biletelor premium (business
    class si first) a crescut cu 60%, in timp ce biletele la clasa
    economica au inregistrat o crestere mai mica, de 10-15%. Tot in
    ianuarie 2011, gradul de ocupare a aeronavelor a ajuns la 74% pe
    zborurile de dimineata si la 70% la zborurile de seara.

    Cea mai mare multumire a lui Emil Delibashev este numarul in
    crestere a vanzarilor de la business class, managerul mentionand ca
    pe zborurile de vineri si luni sunt ocupate pana la 30 de locuri la
    business class, numarul mediu al locurilor premium vandute de
    companiile aeriene cu plecare din Romania fiind de 8-10 per
    segment. “Nu am mai vazut pana acum grupuri de 20 de persoane care
    sa zboare business class de la Bucuresti la Miami”, spune
    Delibashev, precizand ca un astfel de bilet s-a vandut in luna
    ianuarie, avand ca destinatie cel mai cerut aeroport de peste
    ocean, din punctul de vedere al vanzarilor din Romania. Miami a
    detronat in aceasta iarna Montreal, care a fost cea mai vanduta
    destinatie lung-curier de la Bucuresti anul trecut. Oricum,
    zborurile transatlantice reprezinta cel mai bun segment al
    companiei britanice la Bucuresti, in conditiile in care, anul
    trecut, sase din zece pasageri romani care calatoresc cu British
    Airways, pe ruta Bucuresti-Londra, si-au continuat zborul pe curse
    transatlantice (de lung curier), catre destinatii din SUA, Africa
    sau Asia. “Zborurile transatlantice vor sustine revenirea
    businessului”, spune country managerul BA.

    Cea mai mare nemultumire a lui Delibashev e legata insa de
    zborurile scurte, mai precis de pasagerii care merg de la Bucuresti
    la Londra: “Sunt foarte incantat de ceea ce se intampla pe
    segmentul lung curier, dar clar trebuie sa imbunatatim situatia pe
    zborurile catre Londra si sa ne intoarcem la cifrele din 2008”. In
    acest sens, compania a lansat o noua oferta de 49 de euro pe
    segment Bucuresti-Londra (92 de euro cu toate taxele incluse),
    sperand sa revitalizeze vanzarile si sa atraga cat mai multi
    pasageri dinspre cei care calatoresc la Londra cu low-cost. La
    Londra, pe aeroportul Luton, zboara de la Bucuresti companiile
    low-cost Wizz Air si Blue Air, dar si companiile TAROM si Aer
    Lingus.

    Emil Delibashev este optimist in privinta urmatoarelor luni si
    mai ales a viitoarei fuziuni cu Iberia: “Suntem pe o panta de
    crestere, condusa de vanzarile premium, si sper sa atragem cat mai
    multi pasageri noi odata cu vanzarea de bilete impreuna cu Iberia”.
    Pana la urma, un zbor lung curier cu escala la Londra la plecare si
    la Madrid la intoarcere este visul oficialilor celor doua companii
    inca din 2008, cand au inceput discutiile referitoare la fuziunea
    dintre cele doua companii.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Cele mai mari mahalale din lume (GALERIE FOTO)

    Atacuri armate frecvente, o rata mare a criminalitatii si foarte
    multi locuitori saraci. Acestea sunt cateva dintre cuvintele care
    definesc cele mai mari mahalale din lume. La nivel global, din cei
    3,49 de miliarde de oameni care traiesc la oras, 827,6 fac parte
    din cartierele sarace, potrivit unui raport al agentiei UN Habitat,
    scrie BusinessInsider.com.

    Cea mai mare mahala din lume are de doua ori cat populatia
    Bucurestiului. Neza-Chalco-Itza, care se afla in capitala
    Mexicului, Mexico City, are aproximativ patru milioane de
    locuitori. Dupa aceasta, urmeaza Sadr City, o mahala din Bagdad
    unde locuiesc aproximativ doua milioane de persoane si Orangi town,
    o mahala din orasul pakistanez Karachi care are aproximativ
    700.000-2,5 milioane de locuitori.

    Aceste suburbii difera de la tara la tara. In unele cazuri,
    cartierele in care altadata locuia clasa muncitoare, s-au
    transformat in mahalale in urma atacurilor armate frecvente. Un
    exemplu in acest caz este cartierul Petare din Venezuela. Altele
    sunt adevarate centre industriale, precum este Dharavi in Mumbai,
    unde este dezvoltata industria de piele.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

  • Basescu i-a propus lui Isarescu functia de premier. Blaga, intrebat daca Boc va fi schimbat: “PDL n-a avut o asemenea abordare”

    Vasile Blaga , secretar general al PDL, a declarat, luni seara,
    la TVR, intrebat daca la intalnirile partidului s-a luat in
    discutie inlocuirea lui Emil Boc, ca “PDL n-a avut pana acum o
    asemenea abordare”. In ceea ce priveste separarea pe viitor a
    functiei de premier de cea de presedinte de partid, Blaga a
    precizat: “Exista aceasta posibilitate: partidul va hotari. Este o
    idee aproape adjudecata”. Citeste aici mai multe despre planurile
    lui Blaga: Blaga flutura steagul alb: “Nu am fost niciodata in
    opozitie cu Traian Basescu. Sunt un slujitor devotat
    partidului”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BRD, profit de 500 de milioane de lei in 2010

    BRD este astfel cea mai profitabila banca din Romania, in
    conditiile in care intregul sistem bancar a inregistrat anul trecut
    pierderi totale de 304 milioane de lei, fata de un castig total de
    815 milioane de lei in 2009. Scaderea profitului s-a datorat, dupa
    cum au explicat oficialii bancii, reevaluarii tehnice a unor
    provizioane dar si si¬tuatiei economice per ansamblu. “Costul net
    al riscului a cunoscut o cres¬tere importanta datorita conditiilor
    economice actuale si datorita unor elemente tehnice cum ar fi
    reevaluarea garantiilor colaterale. Potrivit statisticilor Bancii
    Nationale a Romaniei, nivelul creditelor neperformante ale BRD se
    situeaza sub media sistemului bancar”, se precizeaza in comunicatul
    transmis de BRD Bursei de Valori Bucuresti. Valoarea actiunilor BRD
    a crescut luni, cand au fost anuntate rezultatele financiare, cu
    1,76%, pana la un nivel de 13,91 lei pe titlu. Sistemul bancar a
    incheiat anul trecut in pierdere, pentru prima data din 1999 pana
    astazi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea banilor lui Mubarak. Cum si-a facut dictatorul averea?

    In primul sau discurs catre egipteni, nou instituitul presedinte
    al Egiptului sustinea ca nu se va angaja niciodata in promisiuni pe
    care nu le-ar putea duce la indeplinire, nu-si va minti poporul si
    nu va inchide ochii in fata coruptiei si nelegiuirilor. Cel care
    tinea discursul era Hosni Mubarak, iar anul in care se intampla era
    1981. Egiptenii aveau atunci nevoie de un conducator care sa-si
    asume aceste sarcini, in conditiile in care iesea de sub un regim
    in care legea era facuta de oamenii bogati de afaceri, aflati in
    stransa legatura cu clasa politica. Egiptul era un stat fundamental
    corupt, pe care Mubarak promitea sa-l duca in alta directie.

    Nu a durat insa mult pana cand si Mubarak a trecut de partea
    celor pentru care puterea s-a transformat intr-un instrument mult
    prea greu de tinut in frau si de care este, cel mai adesea,
    imposibil sa nu faci abuz. Astfel, in ultimii 20 de ani familia lui
    Mubarak si cercul sau de apropiati au dobandit nu doar o putere
    politica uriasa in Egipt, ci si una economica pe masura. Au devenit
    actionari in multe companii de stat, iar influenta si-au folosit-o
    fie pentru a strange relatiile cu viitori parteneri de afaceri, fie
    pentru a pune piedici celor care le stateau in cale.

    Averea pe care familia Mubarak a strans-o din 1981 si pana acum
    se ridica la circa cinci miliarde de dolari, potrivit The
    Huffington Post. Cea mai mare parte a banilor a fost plasata in
    conturi din afara tarii, majoritatea in banci din Europa. Se pare
    ca Marea Britanie reprezinta unul dintre cei mai importanti
    depozitari ai averii lui Mubarak, de vreme ce unul din fii
    dictatorului a locuit multi ani acolo si chiar a condus afaceri in
    domeniul financiar, cunoscand indeaproape piata bancara
    britanica.

    O alta parte din bani se afla in Elvetia, insa bancile elvetiene
    au procedat ca si in cazul presedintelui Tunisian si au inghetat de
    urgenta conturile care apartineau fostului dictator.

    Dincolo de lichiditati, familia lui Hosni Mubarak detine si o
    serie de proprietati in toata lumea, de la Paris sau Londra, la New
    York si Beverly Hills. In afara de luxoasa locuinta din complexul
    Red Sea, din Sharm al-Sheikh si cartierul exclusivit Heliopolis,
    din Cairo, Mubarak mai detine si o vila de sase etaje in Londra, o
    casa in apropierea Bois de Bologne, din Paris si doua iahturi.

    De asemenea, prin cei doi fii, Gamal si Alaa, familia Mubarak
    controleaza o retea de companii care castiga bani de pe urma
    companiilor straine care deruleaza afaceri in Egipt. Se pare ca
    acestia percepeau comisioane uriase oricarei companii care vroia sa
    intre in Egipt, pentru a-i da dreptul de a aface afaceri pe aceasta
    piata. Se vorbeste despre comisioane care plecau de la 5% din
    profitul obtinut de refectiva companie si care puteau ajunge pana
    la 20%.

    O alta metoda prin care familia dictatorului s-a imbogatit a
    fost utilizarea legii care sustinea ca orice companie care vrea sa
    aiba afaceri in Egipt trebuie sa fie sustinuta si de un partener
    local, care sa fie, in mod evident, si actionar majoritar, cu o
    participatie de 51%. Astfel, fiii lui Mubarak si apropiatii sai au
    devenit actionari intr-o serie de companii straine. Privatizarile
    au fost o alta sursa de imbogatire. Mai multe active ale statului
    au fost vandute la preturi de nimic apropiatilor si membrilor
    familiei Mubarak.

    Gamal, fiul cel mic lui Hosni Mubarak si cel care se astepta
    sa-i ia locul la conducerea tarii, inainte ca poporul sa se
    revolte, a terminat studiile Universitatii Americane de la Cairo si
    a lucrat timp de sase ani ca bancher de investitii pentru Banca
    Americii. Mai apoi a pus bazele propriei firme de investitii, Med
    Invest Partners, care ajuta investitorii straini sa caute
    oportunitati de afaceri pe piata egipteana.

    Alaa, fratele sau mai mare, este la randul sau un om de afaceri
    care detine propria companie care deserveste cea mai mare parte a
    liniilor aeriene din Egipt, inclusiv Elaasar. Se pare ca in 2001 a
    fost data chiar o lege care sa oblige purtarea centurilor de
    siguranta in masini pentru ca Alaa Mubarak importa centuri de
    siguranta.

    Nici prietenii apropiati ai dictatorului nu au dus-o mai rau.
    Taher Helmy, unul dintre consilierii lui Hosni si Gamal Mubarak si
    presedintele Camerei Americane de Comert din Egipt tocmai si-a
    cumparat un apartament de lux in New York, in valoare de 6,1
    milioane de dolari, cu vedere la Central Park. Ahmed Ezz, un alt
    magnat, cu afaceri in industria otelului, a fost acuzat in repetate
    randuri ca s-a folosit de relatiile apropiate cu Gamal Mubarak
    pentru a pune monopol pe aceasta piata.

    Toate acestea date explica revolta unui popor sufocat de
    saracie, in care jumatate dintre barbati nu au un loc de munca si
    90% dintre femei stau acasa cel putin doi ani dupa terminarea
    studiilor, pana sa ajunga sa se angajeze.

    Sursa:
    huffingtonpost.com


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel
    mai mare targ de telefonie mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa
    fie vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Cea mai mare ferma din lume, un gigant de 1,5 milioane de hectare, de vanzare

    Conglomeratul Ivolga administreaza 1,5 milioane de hectare de
    teren in Rusia si Kazahstan si depaseste cu mult cea mai mare ferma
    din emisfera vestica a globului, conglomeratul argentinian El
    Tejar, care are 1,1 milioane hectare.

    Ivolga negociaza cu Royal Bank of Scotland si partenerii
    acesteia restructurarea unui credit de 300 de milioane de dolari
    acordat in 2007. Analistii estimeaza ca, in cazul unei vanzari,
    Ivolga ar ajunge sa fie evaluata intre 800 de milioane de dolari si
    1,6 miliarde de dolari.

    Vasili Rozinov, proprietarul companiei, nu pare sa fie prea
    dornic, noteaza Tehegraph, sa piarda controlul gigantului agricol.
    Rozinov a inceput ca director al unei ferme de stat sovietice; in
    1992 s-a folosit de relatiile pe care le avea si a infiintat o
    companie de comercializare a cerealelor. |n timp, si-a extins
    terenurile si a cumparat active in leasing. Asa a ajuns sa
    controleze 800.000 de hectare de teren in Kazahstan si 700.000 ha
    in Rusia.

    Analistii spun ca ferma, in ciuda dimensiunilor, este afectata
    de productivitatea scazuta, dar si de riscurile politice din
    Kazahstan sau de capriciile vremii. Momentul nefavorabil a fost
    pentru Ivolga anii 2008 si 2009, cand a cumparat ingrasaminte la
    cel mai mare pret posibil iar cerealele au avut un pret mic.

    Totusi situatia s-ar putea schimba. Jim Rogers, presedintele
    Rogers Holding, una din cele mai cunoscute voci in domeniul
    burselor de marfuri, mizeaza, pentru perioada de dupa criza, pe
    agricultura si nu pe banci si investitii financiare.

    Rogers spune ca in agricultura are loc o miscare fundamentala:
    oamenii se muta de la tara la oras iar terenurile intra in
    proprietatea marilor fermieri, care dispun de mijloace financiare
    suficiente. “unii nici n-ar putea visa la o ferma de peste un
    milion de hectare”.