Blog

  • Aglomeratie in Baneasa

    In urma cu 15 ani, Baneasa era pentru bucuresteni doar numele unei paduri, loc de picnic si al unui aeroport. Acum Baneasa este cunoscuta si drept zona in care traiesc cei mai avuti dintre romani. Unde isi fac acestia cumparaturile?

     

    Locuitorii zonei de nord a Bucurestiului nu au in prezent prea multe optiuni cand vine vorba de cumparaturi. In afara de doua magazine cash & carry, un centru comercial acum falimentar (Prismatown) si recent deschisul mini-mall Jolie Ville, zona a fost ocolita de investitori. Dar pentru anul viitor sunt anuntate doua investitii de mare amploare, care ar putea schimba in intregime fata cartierului Baneasa.

     

    Daca primul proiect prevede constructia unui mall de 50 de milioane de euro, al doilea este parte dintr-un complex amplu, care prevede si constructii rezidentiale, imobile de birouri etc., investitia fiind evaluata la peste un miliard de euro.

     

    Cele doua centre comerciale sunt amplasate chiar unul langa altul, fiind astfel in concurenta directa pentru atragerea chiriasilor. Astfel, proiectul Baneasa Mall prevede constructia unui centru comercial pe doua niveluri, care va cuprinde un hipermarket, magazine de mobila si bricolaj, spatii comerciale de dimensiuni mai mici si spatii de petrecere a timpului liber, potrivit unui comunicat al Euro Mediterranee Consulting (EMCT), dezvoltatorul centrului.

     

    Pe de alta parte, compania Baneasa Investments – membra a grupului de firme TriNation, controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu – a inceput deja lucrarile la prima etapa a proiectului, spune Mihail Mateescu, directorul general al companiei.

     

    Complexul comercial va cuprinde un hipermarket, un magazin de mobila si unul de bricolaj, precum si parcarile aferente. Terenurile au fost inchiriate de catre viitorii ocupanti, respectiv Carrefour, Bricostore si Mobexpert. Constructia hipermarketului Carrefour, care va avea si galerie comerciala, a fost deja inceputa de compania franceza Vinci, iar deschiderea celor trei magazine este prevazuta pentru primavara anului viitor.

     

    In a doua faza este prevazuta constructia unui mall, a unui cinematograf multiplex, un magazin cu articole sportive, dar si a unui alt magazin de mobila. Ulterior, va fi deschis si un magazin cash & carry de catre grupul german Metro, a precizat Mateescu.

     

    In ceea ce priveste vecinatatea cu proiectul Baneasa Mall, directorul companiei dezvoltatoare afirma ca nu va afecta afacerile Baneasa Investments. „Nu ne temem de concurenta, ba chiar ar putea fi benefica pentru ca se creeaza un flux suplimentar de clienti“, spune Mateescu.

     

    Nici Dan Viorel Sucu, presedintele Mobexpert, nu se teme de concurenta cu magazinul de mobila ce va fi deschis in cadrul aceluiasi proiect.  „Nu cred ca deschiderea unui alt magazin de mobila ne va afecta puternic vanzarile, deoarece vom castiga din prezenta unui numar mai mare de clienti.“

     

    Proiectul Baneasa Investments prevede constructia unui numar de aproximativ 3.000 de locuinte, dar si a altor facilitati care vor transforma complexul intr-un mic oras. „Vom utiliza un concept de dezvoltare suburbana, cu cladiri joase, rasfirate, care vor integra peste 50 de hectare de spatii verzi in arhitectura locului.

     

    Vor exista si toate functiunile unui oras modern, cu scoli, gradinite, o universitate, clinica, biserica, un hotel, zona de agrement“, explica Mateescu. Iar daca acum 15 ani Baneasa era locul de picnic preferat al romanilor, nu este exclus ca peste 5-10 ani, Baneasa sa se transforme in locul preferat de „shopping“.

  • CINE ESTE POPOVICIU?

    Gabriel Popoviciu este un om de afaceri discret, considerat extrem de influent, care prefera sa se tina departe de reflectoarele presei.

     

    AFACERI: Popoviciu controleaza Hotelul Howard Johnson, restaurantul Casa Doina din Capitala precum si spatii comerciale.

     

    PARTENERI: Imediat dupa revolutie, trei vechi prieteni – Gabriel Popoviciu, Radu Dimofte si Nicolae Badea (presedintele Clubului de Fotbal Dinamo Bucuresti) – s-au asociat si au facut impreuna afaceri, printre care se numara Altrom, Pizza Hut, KFC si franciza adidas. In prezent, cei trei nu mai fac afaceri impreuna.

  • PROIECTE LA PATRAT

    Baneasa investments

     

    Proiectul va fi realizat in mai multe etape, urmand ca stadiul final sa fie atins pana in anul 2015, estimeaza reprezentantii firmei.

    PROIECT: In mai multe etape, vor fi dezvoltate circa 3.000 de locuinte, spatii comerciale pe o suprafata de aproximativ 40 de hectare, imobile de birouri cu o suprafata totala de 120.000 mp, alte facilitati.

    TEREN: Complexul va ocupa o suprafata de 224 de hectare, dintre care 50 ha de spatii verzi. Terenul a fost adus ca aport in natura la capitalul societatii de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti. Aceasta asociere a atras atentia mass-media, care au relatat despre disputele din jurul terenului.

    ACTIONARI: Universitatea detine 49,88% din actiuni, restul titlurilor fiind in posesia mai multor firme – IBTC din Marea Britanie, Comaliment, Herastrau SA si ASD Miorita SA, toate din Bucuresti.

    INVESTITII: Peste un miliard de euro vor fi investiti in 10 ani, din surse proprii, credite bancare si avansuri de la clienti.

     

    BANEASA MALL

     

    Baneasa Mall necesita fonduri de 50 mil. euro si va fi realizat, in parteneriat, de societatea Euro Mediterranee Consulting – EMCT si o asociatie formata din Aeroportul International Bucuresti Baneasa si firma Grivco, controlata de familia Voiculescu, proprietara a postului TV Antena 1.

    PROIECT: Centrul comercial va avea o suprafata totala de peste 10 hectare. Con-

    structia va fi desfasurata pe doua niveluri si va cuprinde un hipermarket cu o suprafata de pana la 12.500 mp, mai multe magazine de mari dimensiuni desfasurate pe 13.500 de metri patrati, magazin de mobila si unul de bricolaj, spatii de petrecere a timpului liber, peste 150 de spatii comerciale.

    PARTENERIAT: Proiectul Baneasa Mall este un parteneriat intre compania EMCT si AIBB Grivco.

    INVESTITII: Potrivit reprezentantilor EMCT, complexul necesita fonduri de 50 mil. euro, finantarea fiind asigurata atat din surse proprii, cat si din fonduri imprumutate.

     


    Nota: Reprezentantii EMCT nu au dorit sa comenteze. Informatiile sunt preluate dintr-un comunicat trimis de firma in noiembrie 2004.

  • Cine castiga mancarea „fara“

    Golurile din piata alimentelor dietetice o fac sa semene cu o felie de svaiter. Iar frenezia galopanta cu care se dezvolta o face sa nu mai semene cu nimic.

     

    Daca fiecare dintre cei peste 600.000 de diabetici depistati in Romania ar cheltui macar un euro pe luna pe alimente speciale (dulciuri fara zahar, sucuri fara zahar, cereale), piata ar depasi zece milioane de euro. Iar potentialul pietei este dublu: numarul diabeticilor inca nedepistati este cel putin la fel de mare ca al celor inregistrati, spune Simona Tivadar, medic primar de diabet si boli de nutritie la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti. Cu toate acestea, piata produselor pentru diabetici nici nu viseaza inca la astfel de cifre.

     

    Povestea s-ar putea opri aici daca am limita discutia la alimentatia specifica diabeticilor. Dar piata alimentelor pentru diverse diete inseamna mult mai mult: zecile de mii de alergici, miile de bolnavi cu afectiuni renale, milioanele de persoane cu afectiuni cardiovasculare sau hepatice si supraponderalii sunt numai cateva dintre categoriile de oameni cu nevoi alimentare speciale. Numai in ce priveste rata deceselor cauzate de boli cardiovasculare, Organizatia Mondiala a Sanatatii ne-a acordat un nefericit loc intai.

     

    Astfel, piata alimentelor dietetice ar putea ajunge cu usurinta la zeci de milioane de euro. Dar, in loc sa fie aruncati pe piata, acesti bani zornaie nelinistiti in buzunarele potentialilor consumatori, care numai apeland la site-urile straine isi pot respecta dieta prescrisa de medic. Daca intri intr-un supermarket sau intr-o farmacie dintr-o tara dezvoltata precum Franta, Belgia sau SUA, nu ai cum sa nu observi trei tipuri de rafturi care lipsesc de pe harta unui magazin romanesc: „alimente pentru diabetici“, „alimente pentru slabit“ si „alimente pentru sportivi“.

     

    Ca atare, vesticii se hranesc la fel cum utilizeaza calculatorul: cu meniuri de-a gata. Romanii au mari batai de cap cand medicul le prescrie un regim special: se lupta cu rafturile intesate de produse interzise, iar cand dau in sfarsit peste eticheta „dietetic“, pot avea surpriza de a fi gasit un aliment „aproape dietetic“. Un gem dietetic, de exemplu, poate contine cantitatea de zahar redusa la jumatate. Fatala insa diabeticilor.

     

    Chiar daca golurile din piata alimentelor dietetice o fac sa semene cu o felie svaiter, putinele companii prezente in acest segment s-au bucurat de cresteri procentuale de trei cifre. Hipermarketurile confirma: „Comparand 2005 cu 2004, avem o crestere de peste 200%“, spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, despre raionul de produse dietetice. Acesta este prezent pe harta magazinului din 2001, de la intrarea retailerului francez pe piata romaneasca. „Cresterea este spectaculoasa si estimam ca trendul se va mentine pana la sfarsitul anului.“

     

    Care sunt marii castigatori ai tendintei de crestere a consumului de dietetice? Batoanele pentru slabit, batoanele dietetice de portocale si soia, spune Andreea Mihai. Campionul categoriei este probabil Redis, companie care produce in Romania 40 de sortimente de produse nutritive adresate sportivilor si celor care vor sa slabeasca. Dintre acestea, batonul vegetal Fibrobar-R si-a castigat celebritatea prin asocierea cu silueta Nicoletei Luciu.

     

    „In fiecare an am avut cresteri, dar cel mai spectaculos salt a fost in 2004, cand am avut o crestere de 300%“, spune Cristian Dulgheru, managerul general al acestei companii prezente pe piata din 1997. „Batoanele Fibrobar-R sunt cel mai bine vandut produs“, adaga managerul. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a ajuns la aproape un milion de euro.

     

    In acelasi trend s-a inscris si laptele degresat (cu un continut de grasime de 0-1%). Vanzarile de lapte proaspat degresat din retail aproape s-au dublat pe parcursul ultimului an (februarie 2004 – ianuarie 2005), ajungand sa reprezinte 5,7% din volumul total al pietei laptelui fata de perioada anterioara (februarie 2003 – ianuarie 2004), cand avea 2,9% din piata, arata informatiile ACNielsen.

     

    Daca in viata reala amestecul laptelui cu sucul provoaca dureri de burta, in piata produselor dietetice cele doua produse merg umar la umar in privinta cresterii. Cum asa? Producatorii de bauturi racoritoare si-au diversificat portofoliile pentru a fi in pas cu piata. 

     

    In piata bauturilor racoritoare carbogazoase, segmentul de „light“ (sucuri fara zahar) au evoluat in volum de la 3,6% in 2000, la 5,4% in 2004, conform informatiilor Canadean, citate de Catalin Lascu, Franchise & Marketing Manager al PepsiCo International pentru Romania, Bulgaria si Republica Moldova. Cei de la PepsiCo au simtit pulsul cresterilor cu cele patru produse light din portofoliu: Pepsi Max, Pepsi Light, Pepsi Twist Light Lemon si 7-UP Light, ultimele doua lansate in 2004. Aceste produse au reprezentat 13% din volumul total de vanzari de anul trecut ale companiei.

     

    Potrivit datelor Canadean, citate de companie, PepsiCo a fost lider pe piata bauturilor racoritoare fara zahar pe primul trimestru al acestui an, cu o cota de piata de 60%. De asemenea, in segmentul produselor cola fara zahar, PepsiCo a devenit lider de piata in aceeasi perioada, volumul total de vanzari fiind cu 33% mai mare decat cel inregistrat in acelasi segment de urmatorul competitor.

     

    Nici principalul concurent al Pepsi, Coca-Cola, nu a facut exceptie de la crestere. De exemplu, vanzarile de Cappy Tempo light, lansat in februarie 2005, au depasit cu 30% estimarile companiei, spune Valentina Baicuianu, directorul de comunicare al Coca-Cola HBC Romania. Iar Coca-Cola light a crescut cu peste 10% in fiecare din ultimii trei ani. Comparativ, Prigat Light, lansat in 1998, a crescut in ultimii cinci ani cu o rata medie anuala de 20%, spune Calin Clej, Consumer Marketing Manager al QAB.

     

    Ponderea bauturilor fara zahar in vanzarile producatorului este de 16% in primele patru luni din 2005 fata de 14% in 2004. Potentialul pietei este insa mult mai mare. Chiar daca deocamdata multi romani cred ca produsele fara zahar sunt consumate doar de cei cu probleme de sanatate, numarul celor care percep corect beneficiile alimentatiei dietetice va creste in timp, considera Calin Clej.

     

    Oare se va intampla la fel si cu alte segmente unde piata e foarte slab sau deloc acoperita? De exemplu, produsele fara sare au o prezenta neinsemnata comparativ cu alte piete din strainatate, unde poti gasi la raft de la mezeluri fara pic de sare, pana la lactate desodate printr-o tehnologie speciala. Categoria acestor produse, destinate cu precadere bolnavilor cu afectiuni renale, cardiovasculare si hepatice, e reprezentata in Romania doar de painea fara sare.

     

    Lucru neobisnuit pentru o tara in care sunt inregistrati peste 6.000 de bolnavi cu afectiuni renale grave. Dintre acestia, cel putin 4.000 sunt obligati sa excluda sarea din propria alimentatie. Altminteri, vor trece la un tratament medicamentos mai scump sau vor risca accidente cerebrale, afectarea altor organe sau chiar moartea, spune doctorul Gabriel Mircescu, seful Clinicii de Nefrologie Carol Davila. Bolnavii despre care vorbeste doctorul Mircescu sunt doar cei inregistrati. Ca si in cazul diabeticilor, numarul real al bolnavilor cu afectiuni renale este de fapt dublu, estimeaza el.

     

    Vel Pitar este unul dintre putinii producatori de alimente fara sare pe piata autohtona. Painea alba fara sare pe care o produce din 1985 inseamna 1,3% din volumul vanzarilor zilnice. Oferta Vel Pitar este completata si de alte produse dietetice precum painea „Silueta“ si specialitatea neagra cu tarate, ambele lansate in 2003 si care reprezinta inca 0,7%, respectiv 1,4% din totalul vanzarilor.

     

    Mona Tufeanu, coordonator PR la Vel Pitar estimeaza ca cererea de produse dedicate regimurilor alimentare va creste cu 10% in 2005, fata de 2004. Aceasta cifra ar fi mai mare daca n-ar tine-o in frau comunicarea slaba din industria panificatiei, spune reprezentantul Vel Pitar. Situatia este cu totul alta in tarile cu traditie in alimentatia dietetica. De exemplu, in Franta – tara care lucreaza acum la o reteta de croissant cu mai putina grasime – copiii invata inca din primele clase care sunt alimentele sanatoase si bucataria traditionala, povesteste doctorul Mircescu.

     

    Introducerea acestui tip de discutii in programa scolara constituie de fapt un contraatac la adresa dezvoltarii agresive a retelelor de fast-food, unul dintre principalii vinovati ai procentului covarsitor (peste 40%) de obezi din SUA, tara-mama a fast-food-ului. Un alt exemplu: in tarile vestice se consuma preponderent sucuri „juice“ (100% naturale, considerate de unii dietetice pentru ca nu contin adaos de zahar) si sucuri universal acceptate ca dietetice pentru ca nu contin zahar sub nici o forma, spune Mirela Calcan, reprezentant al companiei care importa si distribuie sucurile Pfanner in Romania.

     

    Mai e mult pana departe. Dar cresterea nivelului de trai va favoriza dezvoltarea pietei si in Romania. „Vom asista la scoaterea din umbra a unor produse care se adreseaza consumatorului preocupat de dieta, mai degraba decat de buzunar“, spune Tufeanu. Intre putinii producatori romani de produse dietetice se numara Excelent, care are sub marca Santos, lansata in urma cu zece ani, cinci tipuri de dulciuri fara zahar, adresate cu precadere diabeticilor.

     

    Dar noi produse pentru noi categorii de public vor bombarda rafturile. Si alergicii, la randul lor, abia le-asteapta. In strainatate, persoanele care nu tolereaza anumite substante din alimente au alternative pe rafturile magazinelor. Sau pe Internet. Oricat de dorite si asteptate ar fi aceste produse, ele nu au fost totusi ocolite de controverse.

     

    „Unii percep alimentele dietetice intr-un fel, altii in alt fel, iar reglementarile difera de foarte multe ori de aceste perceptii“, spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Spre exemplu, unii asociaza alimentele dietetice cu cele biologice. Dar perceptia nu este tocmai corecta, pentru ca si zaharul alb poate fi biologic, fara a fi insa dietetic.

     

    Reglementarile pentru alimente dietetice sunt secventiale si se refera la componente ale acestora, cum ar fi indulcitorii. Unii indulcitori, interzisi in SUA, sunt folositi in Romania si nu sunt interzisi in Uniunea Europeana. Dar daca pui intr-un taler al balantei necunoscutele iar in celalalt avantajele, se pare ca cel din urma cantareste mai greu. Motiv pentru care, probabil, si gaurita felie de svaiter se va transforma in cativa ani intr-o felie compacta de cascaval.

  • UNDA VERDE

    Termenul „dietetic“ este destul de controversat in Romania, pentru ca unii inteleg acest termen intr-un fel, altii in alt fel, iar reglementarile difera, cel mai adesea, de aceste perceptii, explica Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Igiena Alimentara. Pentru ca reglementarile se refera la componentele produselor. Spre exemplu, la indulcitori. Daca ne referim la termenul dietetic ca la aliment care se adreseaza unor diete speciale, se pot distinge cel putin sapte tipuri de alimente dietetice.

     

    FARA ZAHAR: Sunt produsele consacrate pentru diabetici si au cea mai mare cautare. Dar sunt folosite si de cei care tin cure de slabire. In Romania, se produc foarte putine asemenea produse, majoritatea fiind importate. Intre producatori se numara Excelent (cu marca Santos) si Redis.

     

    FARA SARE: Sunt produsele destinate celor cu afectiuni cardiace, renale si hepatice. Cu exceptia pai-nii fara sare, in Romania aproape ca nu exista astfel de alimente. In strainatate, oferta cuprinde chiar si mezeluri fara sare si lactate desodate printr-o tehnologie speciala.

     

    LOW FAT: Sunt produsele cu continut scazut de grasime recomandate celor cu colesterol mare (nivel mare de grasimi in sange) si celor care doresc o dieta cu nivel redus de grasimi. Sunt cele mai raspandite pretutindeni in lume, mai ales datorita interesului tot mai mare pentru alimentatie sanatoasa. In strainatate sunt usor de recunoscut pentru ca au pe eticheta o bulina mare verde.

     

    PENTRU SPORTIVI: Sunt alimentele cu continut ridicat de proteine si zahar, al caror principal efect este cresterea masei musculare. Pot fi clasificate ca alimente dietetice pentru ca sunt mai degraba suplimente nutritive si nu pot fi incadrate in categoria alimentelor obisnuite. Se folosesc sau ar trebui folosite doar de sportivii care fac efort fizic sustinut, sub indrumarea unui antrenor.

     

    PROTEICE: Recomandate in curele de slabire, sunt o categorie  noua pe piata din Romania. Nu au cantitati mari de zahar si grasimi.

     

    BIO: Numite si alimentele naturale, biologice, care pot fi considerate dietetice doar din perspectiva folosirii de catre persoane interesate de o alimentatie fara substante poluante sau produse modificate genetic.

     

    DE NISA: sunt alimente care nu se adreseaza masei largi a populatiei, ci se adreseaza unor afectiuni destul de rare. Din aceasta categorie fac parte alimentele fara gluten (o substanta din pastele fainoase). Produsele de acest gen sunt foarte rare pe piata din Romania si de regula sunt reprezentate doar in alimentatia sugarilor. Daca afectiunea se pastreaza si la varste mai mari, alimente alternative fara gluten (paine, paste, faina) nu exista acum pe piata.

  • Luati de valul de relaxare

    Piata romaneasca de piscine si produse de relaxare incepe sa fie vizitata din ce in ce mai mult de companii straine. Producatorii romani afirma insa ca nu se tem de competitia externa si ca este suficient loc pe piata. Ceea ce nu inseamna insa ca nu se pregatesc pentru o intensificare a concurentei.

     

    Pe un podium de lemn, amplasat pe platforma din fata pavilioanelor 16 si 17 ale Romexpo, Bogdan Precup a remarcat, cu ocazia Construct Expo, prezenta unor vizitatori „atipici“ la standurile companiilor care comercializeaza piscine, saune si spa-uri.

     

    „In acest an, au venit reprezentantii unor firme de profil din tari ca Ungaria, care analizeaza posibilitatea intrarii pe piata romaneasca“, spune Precup, inginer de vanzari la Hobbit Integral Ro, companie care activeaza in acest domeniu.

     

    Aceeasi parere o are si Cristina Grigorescu, CEO al Kasta Metal – un alt comerciant important de produse de relaxare -, insa vi-zitatorii observati de ea sunt mai din vest. „Au fost reprezentanti ai diverselor firme din Italia, Germania, Spania, care au venit sa vada nivelul competitiei de la noi, precum si oferta existenta pe piata.“

     

    De unde acest interes al strainilor pentru piata autohtona? Vanzarile de piscine, saune sau produse cu instalatii de hidromasaj sunt de ani de zile pe un trend crescator. Chiar daca valoarea pietei nu este foarte mare, mai este loc pentru noi jucatori.

     

    De altfel, chiar valoarea pietei este dificil de estimat, iar parerile companiilor care activeaza in acest domeniu sunt foarte diferite din cauza gamei foarte diverse de produse.Cert este insa ca romanii sunt mult mai interesati de piscine decat de saune sau instalatii de hidromasaj. Ca urmare, circa trei sferturi din veniturile companiilor sunt aduse de vanzarea de bazine si instalatii aferente. In conditiile in care, uneori, pretul produselor este comparabil.

     

    Ce-i drept, cand vine vorba de piscine destinate spatiilor publice, pretul sare destul de mult. „Piscinele familiale costa intre 4.000 si 10.000 de euro, pret similar unei cazi cu hidromasaj pentru 4-6 persoane. Insa la o piscina publica numai instalatiile pot ajunge la cateva zeci de mii de euro“, explica Lorant Grossmann, director tehnic al companiei ANI-CO din Targu-Mures.

     

    Cele mai importante companii livreaza anual circa 100 de piscine. Iar estimarile merg spre un total de 500 de bazine pe an pentru intreaga piata. Cele mai multe sunt destinate rezidentelor si au un pret mediu cuprins in intervalul 10.000-15.000 de euro.

     

    Dar cresterea ar putea veni in urmatoarea perioada mai ales pe sectorul de bazine cu destinatie publica. Pe litoralul Spaniei, Turciei si chiar al Bulgariei aproape ca nu exista hoteluri care sa nu aiba o piscina, daca nu chiar doua sau trei. In cazul statiunilor de pe litoralul romanesc e invers, putine hoteluri avand macar o piscina. Situatia este pe cale sa se schimbe.

     

    „In ultimul timp se observa o crestere a interesului pentru piscine, dar si pentru saune si spa-uri din partea hotelurilor si a centrelor turistice de recreere“, subliniaza Cristina Grigorescu de la Kasta. Ba mai mult, interesul vine si din zona autoritatilor locale. „Au aparut tot mai multe comenzi de piscine de dimensiuni mari, pentru reabilitarea unor stranduri“, spune Grossmann. De baza ramane tot piata rezidentiala. „Incepand de anul trecut, cei care isi construiesc o casa vin inca din faza de proiect la furnizorul de piscine.

     

    Inainte cei mai multi clienti aveau locuinta deja construita“, afirma reprezentantul ANI-CO. Toate aceste semnale duc catre previziuni optimiste ale companiilor din domeniu. „Cresterea din acest an va fi de 30-35% fata de anul precedent“, considera Eugen Costin, director de produs in cadrul diviziei de piscine a companiei Delta Design. Directoarea Kasta Metal estimeaza, la randul ei, o crestere cu 15-20% fata de 2004.

     

    In privinta echipamentelor de hidromasaj, estimarile sunt mult mai greu de facut, din cauza numarului foarte mare de producatori si distribuitori. Totusi, tendinta de crestere este evidenta. „Produsele de hidroterapie (cazi si cabine cu hidromasaj, minipiscine) au inregistrat o crestere de aproximativ 12% in anul 2004 fata de 2003. Cresterea estimata pentru 2005 este de circa 17%“, afirma Sergiu Popescu, director comercial al Wellnex Hidrotech, firma specializata din grupul Delta.

     

    Chiar daca apar discrepante intre valori, toata lumea este de acord in privinta tendintei de crestere a pietei produselor de relaxare. Ca urmare, extinderea firmelor straine in Romania este logica. Insa companiile romanesti nu se simt amenintate direct. Totusi, o parte dintre ele au inceput sa se pregateasca pentru competitia mai dura ce va urma aderarii la Uniunea Europeana. „Multe firme vor disparea de pe piata fie ca vor fi cumparate daca sunt atractive, fie ca vor da faliment.

     

    Trebuie sa devenim din ce in ce mai eficienti pentru a rezista competitiei“, spune Cristina Grigorescu de la Kasta Metal. Dragos Bonea, presedintele Delta, spune ca firma a inceput, la randul ei, pregatirea pentru 2007, prin lansarea unei campanii de rebranding si prin specializare, aparand astfel divizii precum cea de piscine sau Wellnex Hidrotech, companie specializata in produse de relaxare.

     

    Ce-i drept, companiile romanesti sunt obisnuite sa lucreze cu parteneri straini, avand in vedere ca o mare parte a produselor comercializate sunt importate. Astfel ca vestile privind intensificarea competitiei pe piata produselor de relaxare sunt intampinate – cum altfel – decat cu relaxare.

  • Casele de la avizierul judecatoriei

    Vreti sa cumparati o casa la un pret bun? Lasati deoparte anunturile din ziare, uitati de agentia imobiliara de la coltul strazii. Incercati-va norocul, mai bine, la sediul judecatoriei sau cititi cu atentie avizierul de la cea mai apropiata banca. S-ar putea sa dati peste un chilipir nesperat.

     

    Peste 30% din pretul real – cam atat pierde un proprietar, prin vanzarea la licitatie a unei case pe care a cumparat-o imprumutand bani de la banca daca, dupa o vreme, nu isi mai poate plati datoria. Se poate insa si mai rau de atat, sa nu mai recupereze nici partea pe care a apucat sa o plateasca deja bancii. Practic, sa piarda si casa, si avansul platit, si creditul rambursat.

     

    Pentru ca, atunci cand se ajunge la executare silita, banca are in primul rand interesul sa isi recupereze ea partea restanta de credit, plus dobanda si comisioanele acumulate. Si daca se ajunge la executare silita, la aceste datorii se mai adauga si cheltuielile cu organizarea licitatiei de vanzare. Banca nu are, insa, nici un fel de obligatie fata de imprumutat sa ii asigure vreun castig.

     

    Se poate evita o pierdere totala a banilor platiti pentru casa si rambursati deja bancii? La unison, si reprezentantii bancilor si cei ai institutiilor de credit si ai avocatilor recomanda o intelegere amiabila intre banca si imprumutat. „Este recomandabil ca imprumutatul care nu mai poate face fata ratelor la un credit ipotecar sa incerce sa obtina acordul bancii pentru a vinde el insusi imobilul“, explica Andreea Ionescu, avocat asociat la cabinetul Tuca & Asociatii.

     

    In aceasta situatie, din pretul obtinut clientul trebuie sa achite integral bancii restul sumei datorate, la care se adauga dobanda si comisioanele adunate. Datornicul poate stabili singur cu cat vrea sa vanda imobilul respectiv, astfel incat sa nu piarda prea mult sau chiar sa castige. O alta varianta pe care avocata o recomanda este cea in care beneficiarul cesioneaza contractul de credit ipotecar unei alte persoane, care devine imprumutat si continua sa plateasca ratele.

     

    „In caz de incapacitate de plata mai ales, exista posibilitatea evitarii executarii silite“, spune Ana Cernat, director executiv credite la Domenia Credit, institutie non-bancara ce acorda credite ipotecare. Ea adauga ca isi incurajeaza clientii ajunsi in imposibilitate de plata sa solicite singuri aprobarea de a vinde. Vanzarea imobilului nu se poate face insa fara acordul bancii.

     

    Orice credit ipotecar se garanteaza prin ipoteci sau privilegii, care se inscriu in cartea funciara a imobilului si sunt valabile pana la rambursarea integrala a creditului pentru garantarea caruia au fost infiintate. „Pana la momentul rambursarii integrale a creditului, beneficiarul acestuia nu va putea instraina imobilul ipotecat decat cu acordul prealabil al creditorului ipotecar“, explica Andreea Ionescu.

     

    Pe de alta parte insa si cel care are de recuperat banii are tot interesul sa rezolve amiabil, si cat mai repede, situatia. In cazul unei licitatii, pretul de vanzare este de multe ori cu 20-30% sub pretul pietei, iar din aceasta valoare debitorul trebuie sa achite si cheltuielile suplimentare legate de procedura de executare. In plus, procedura este greoaie si de lunga durata.

     

    La Domenia Credit, spune Ana Cernat, s-au confruntat cu doua situatii de neplata si ambele au fost rezolvate prin vanzarea de catre client a imobilului. Exista insa si situatii in care lucrurile nu se pot rezolva pe cale amiabila, fie pentru ca debitorul nu mai este de gasit, fie pentru ca – pur si simplu – nu reuseste sa vanda in timp util imobilul in cauza. Iar banca nu e dispusa sa astepte foarte mult pentru ca, asa cum explica reprezentanta BRD, Doina Harzoiu, „creditele neincasate o perioada lunga de timp scad simtitor indicatorii bancii“.

     

    Reglementarile bancii centrale impun bancilor sa constituie provizioane specifice de risc pentru dobanzile neincasate la scadenta, precum si pentru unele categorii de credite acordate. Astfel, bancile calculeaza si constituie lunar provizioane pentru dobanzile aferente creditelor acordate clientilor nebancari, daca sumele respective nu au fost incasate in termen de 90 de zile de la implinirea scadentei.

     

    Motiv pentru care, explica ea, dupa cinci zile de la prima rata restanta, debitorul este contactat telefonic. „Daca nu isi achita nici asa rata restanta sau nu s-a putut lua legatura cu el, dupa 10 zile se trimite o notificare scrisa“, explica Harzoiu. Daca trece si a doua rata fara sa fie platita – practic dupa 30 de zile de restanta – se trimite inca o notificare. Dupa 45 de zile de la prima rata restanta se considera insa ca este un credit neperformant si orice incercare de rezolvare amiabila inceteaza in acest punct. Ce se intampla mai departe?

     

    „Daca nu se ajunge la o intelegere amiabila, banca se duce la un executor judecatoresc care, dupa ce primeste contractul respectiv, declanseaza procedura de executare silita“, explica Mihai Mares, avocat la cabinetul Stefanica, Dutu si Asociatii. Atunci cand se incheie contractul de credit, se incheie in paralel si un contract de ipoteca. Aceasta ipoteca echivaleaza cu un titlu executoriu, adica ea trece automat in posesia bancii in cazul in care debitorul nu isi achita da-toria, fara a se mai ajunge la tribunal.

     

    Executorul este cel care stabileste valoarea de piata a imobilului, dar se poate apela si la un expert evaluator. In cazul in care clientul considera ca pretul este prea mic, il poate contesta la judecatoria unde este deschis dosarul de executare silita. „Dupa prima evaluare a imobilului, executorul trimite si el o somatie debitorului“, explica Mares. Daca nici dupa 15 zile de la data la care a primit somatia debitorul nu isi plateste datoria, se declanseaza procedura de vanzare.

     

    Cum decurge? Executorul afiseaza la judecatorie sau la sediul sau anuntul prin care imobilul este declarat de vanzare. Reprezentantii bancilor spun ca astfel de anunturi de licitatie pot fi gasite adeseori si in sediile bancilor. Persoanele interesate depun la CEC o garantie de 10% din valoarea evaluata, si inainteaza executorului o oferta pentru imobilul scos la licitatie.

     

    Pentru ca licitatia sa aiba loc nu este obligatoriu sa existe un numar minim de ofertanti, iar pretul minim de la care se porneste este cel stabilit in raport. Daca exista mai multe oferte, licitatia porneste de la pretul cel mai bun si se continua prin licitatie cu strigare. Daca insa nu exista nici un ofertant, se stabileste un nou termen. De aceasta data, valoarea de la care se porneste in licitatie este 75% din valoarea evaluata. Daca nici de aceasta data nu exista nici un doritor, la al treilea termen se va vinde la cel mai mare pret oferit.

     

    Cat dureaza intreaga procedura? „Ar trebui sa dureze cel mult 6 luni de la data declansarii ei“, explica Mihaela Socol, director, Directia Juridica Raiffeisen Bank. Dar procedura de executare poate ajunge la cativa ani. Pe toata aceasta perioada, insa, se aduna si mai multe penalitati pentru debitor, pe care banca si le va recupera din suma de vanzare, iar partea pe care si-o mai poate recupera debitorul scade „vazand cu ochii“.

     

    „Pretul caselor vandute in astfel de licitatii este considerabil mai mic dect valoarea reala de pe piata, pentru ca altfel nu ar interesa pe nimeni“, explica Mihai Mares. Cat despre debitor, se poate intampla – explica Mares – sa nu mai recupereze nimic din ce a platit pana atunci bancii. Mares explica faptul ca, in prima parte a contractului, riscul este mai mare pentru banca, pentru ca suma restanta este suficient de mare cat sa nu se acopere prea usor printr-o vanzare la licitatie.

     

    Pe masura ce trece timpul, debitorul este cel care risca mai mult, pentru ca plateste deja bancii o mare parte din datorie, pe care risca sa nu o mai recupereze niciodata. „In cazul unei astfel de executari silite“, incheie Mares, „debitorul iese in 99% din cazuri in pierdere.“

  • LA NECAZ…

    LEGISLATIE: Cadrul legal este asigurat de legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.

    IPOTECA: Creditul ipotecar se garanteaza prin ipoteci sau privilegii asa cum sunt ele definite in Codul Civil la art.1737.

    EXECUTARE SILITA: Dupa 10 zile de la neachitarea primei rate se trimite o notificare scrisa. Daca trece si a doua rata fara sa fie platita – practic dupa 30 de zile de restanta -, se trimite inca una. Dupa 45 de zile de la prima rata restanta se considera insa ca este un credit neperformant si se declanseaza procedura de executare silita.

    EVALUARE: Executorul este cel care stabileste valoarea de piata a imobilului care va fi scos la licitatie, dar daca apreciaza ca este cazul, el poate apela si la un expert evaluator.

  • Teoria valului progresiv

    Dezvoltarea avanseaza de la vest la est cu o viteza medie de 20-30 km pe an. Daca teoria valului progresiv de dezvoltare s-ar aplica intocmai, Romania ar avea nevoie de inca 15-20 de ani pentru a ajunge, in intregime, la un nivel acceptabil de dezvoltare.

     

    Teoria valului progresiv de dezvoltare a fost lansata de un economist maghiar si capata plauzabilitate daca luam ca punct de plecare Viena, iar ca moment initial a doua jumatate a anilor ‘80, cand au debutat reformele economice in Ungaria. „Avantul din ultimii ani in partea de vest a Romaniei se incadreaza bine in modelul valului ce inainteaza progresiv“, apreciaza Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania.

     

    Chiar daca ofera o explicatie (simplista, e drept) si sugereaza o tendinta si un pronostic, teoria valului progresiv nu poate fi insa un model exhaustiv pentru ca, desigur, realitatile de pe teren sunt complexe. Cu alte cuvinte, dezvoltarea diferitelor regiuni ale Romaniei nu are loc liniar pentru ca tine cont de numeroase conditionari care fac ca, in unele zone, sa avem de a face cu un tsunami al dezvoltarii, iar in altele cu mult prea linistite valurele. Caci exista cativa factori care pot influenta dinamica unei regiuni: mostenirea istorica, locatia geografica (apropierea de Vest) si accesul lesnicios la piete si la resurse.

     

    Asa-zisa mostenire dezastruoasa aplica un coeficient serios teoriei valului progresiv. „Distribuirea uniforma a fabricilor si uzinelor pe intreg teritoriul tarii a creat doar o aparenta omogenitate sociala si structuri economice neviabile, care au disparut imediat ce s-a ridicat clopotul de sticla care le proteja“, a declarat Sorin Ionita pentru BUSINESS Magazin.

     

    Asa se explica de ce, la inceputul anilor 1990, Romania era dominata de orase si zone intregi monoindustriale si o retea incalcita de subventii incrucisate intre ramuri si regiuni care facea practic imposibil de stiut ce este economic viabil si ce nu. Natural si/sau ca urmare a presiunii UE sau a institutiilor financiare internationale, aceste distorsiuni si aranjamente neviabile au inceput sa fie, treptat, eliminate. Au ramas in loc, aspre, cifrele.

     

    Un studiu publicat saptamana trecuta de Societatea Academica din Romania („Dezvoltare regionala. Convergenta sau divergenta?“) demonstreaza stiintific ceea ce toata lumea stia, si anume ca si acum, la fel ca la inceputul anilor 1990, partea de vest a tarii este mai dezvoltata decat cea de est, ca nordul e mai avansat decat sudul. Astfel, se arata in studiul SAR, cresterea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, in termeni reali, nu a fost uniforma pe intreg teritoriul Romaniei.

     

    De exemplu, Regiunea 8 (Bucuresti-Ilfov), care a beneficiat si de un start mai bun decat celelalte regiuni, a avut parte de cresteri mult mai importante decat regiunile Sud, Sud-Est sau Nord-Est. Nu exista inca cifre pentru anul 2004, dar este foarte probabil ca zona Bucuresti-Ilfov sa-si fi dublat deja PIB/cap de locuitor fata de anul 1998. Acest lucru arata ca, in anii buni, regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace, iar in anii slabi scad mai putin, crede Sorin Ionita.

     

    De altfel, Regiunea 8 este, de departe, vedeta regiunilor de dezvoltare din Romania. Aici se platesc cele mai mari salarii si tot aici se observa ca exista o tendinta clara: paritatea puterii de cumparare se apropie rapid de media pe UE.

     

    Oricum, spune Sorin Ionita, sansa Romaniei o reprezinta tocmai procesul de integrare europeana, o noutate istorica absoluta in partea noastra de lume. „Niciodata nu a existat in Europa de Est o interventie externa atat de consistenta si institutionalizata precum cea oferita de UE, prin suportul tehnic, financiar si politic in favoarea dezvoltarii pus la dispozitie intr-un crescendo evident in ultima decada.“

     

    Tocmai pentru ca suportul tehnic si financiar sa fie mai lesnicios si pentru ca banii Europei sa poata veni, sa fie intr-un numar cat mai mare si sa fie cheltuiti cat mai eficient, in Romania au fost create, „prin asociere voluntara“, opt regiuni de dezvoltare cu o populatie medie de 2,8 milioane de locuitor fiecare.

     

    Potrivit celor negociate in cadrul capitolului 21 (Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale), cele opt regiuni nu au statut administrativ sau personalitate juridica si urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS), avand nivelul NUTS II. Asa cum am aratat, nivelul de dezvoltare in cele opt regiuni nu e insa uniform si nici nu se poate face o prognoza matematica pentru dezvoltarea ulterioara.

     

    Un alt factor perturbator, alaturi de mostenirea istorica, este cel demografic. Este vorba, pe de o parte, despre imbatranirea accelerata a populatiei. Fenomenul se intalneste si in vestul Europei (14% din populatie are peste 65 de ani) si e raspandit pe intreg teritoriul Romaniei (12%). Se manifesta insa diferit in fiecare regiune, lucru care duce si la o discrepanta in ce priveste rata dependentei sociale. Studiul SAR arata ca in regiunile de centru si nord-vest procentul de persoane in varsta este de 9%; in sud si sud-vest acest procent urca la 13% din numarul de locuitori.

     

    Avand in vedere ca tinerii care se nasc in aceste zone sunt atrasi puternic de Regiunea 8 adiacenta (in special de Bucuresti), este de asteptat o depopulare graduala a acestei parti de tara, se arata in studiul citat. Ar putea rezulta de aici o oportunitate economica, respectiv concentrarea terenurilor si a activitatilor productive legate de agricultura, in special in Campia Romana. Dar aceasta schimbare de profil economic va fi insotita de consecinte sociale greu de administrat, crede Ionita.

     

    Un alt factor cu impact social, legat inclusiv de imbatranirea accelerata a populatiei in anumite zone, este dat de raportul intre numarul de pensionari (de stat) si cel de angajati (zonele din sud stau cel mai rau la acest capitol). O cauza este inchiderea intreprinderilor neviabile, „rezolvata“ prin pensionari anticipate. A fost o reactie in lant.

     

    Pensionarii au migrat spre zona rurala, ceea ce a dus la subocuparea fortei de munca necalificate din Romania si la cifre paradoxale: desi Romania este o tara aflata in plina reforma economica, somajul este foarte mic (Istvan Jakab, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice declara in urma cu o saptamana ca rata somajului a ajuns la 6,2%). „Aceste cifre ascund faptul ca in zona rurala multi oameni de varsta activa sunt practic someri care isi fac de lucru pe langa casa si gradina“, apreciaza Sorin Ionita.

     

    Emigratia e un alt fenomen cu impact demografic major asupra regiunilor de dezvoltare. Se poate spune ca eliminarea vizelor Schengen, in 2002, a dus la un adevarat fenomen: in jur de trei milioane de romani sunt plecati la munca in strainatate, aducand in tara, anual, mai multi bani decat asistenta oficiala prin programe de pre-aderare sau investitiile straine directe.

     

    Exista insa si un revers al medaliei – o oarecare depopulare. Deocamdata, cele mai afectate de plecarile in strainatate sunt regiunile din est si nord. In fine, a mai existat un fel de migratie interna, o inversare a tendintei de urbanizare din ultimele decenii, data de plecarea unor oraseni catre sate, in special in estul si nord-estul tarii, cu precadere in pe-rioada 1994-2000.

     

    Un raspuns la dezvoltarea diferita a regiunilor ar putea fi redesenarea lor, cred reprezentantii UDMR. Ei spun ca regiunile sunt prea mari, in unele populatia depasind 3 milioane de locuitori. „Poate facem regiuni mai mici si mai eficiente“, declara zilele trecute Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului. Ideea nu e noua, fiind sustinuta de mai multa vreme de liderii UDMR. „Actualele regiuni nu sunt functionale si dorim reorganizarea lor“, este optiunea lui Marko Bela, care are si functia de ministru de stat in guvernul Tariceanu.

     

    Exemplul clasic de impartire nefericita pe care il dau oficialii UDMR este regiunea Sud-Est din care fac parte judete precum Vrancea si Constanta care nu au nici in clin, nici in maneca unele cu altele. Liberalii sunt si ei deschisi unei discutii. „O reasezare a regiunilor economice de dezvoltare ar trebui sa tina cont de realitatile de astazi ale Romaniei“, a declarat purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, care considera ca fondurile alocate de UE pentru dezvoltarea regionala pot contribui la echilibrarea zonelor din punct de vedere economic si „nu numai“.

     

    Liderii PSD au insa pareri diferite. Ei considera ca o eventuala reorganizare ar pune in pericol integrarea Romaniei in UE pentru ca ar influenta acordarea de fonduri europene. „In realitate, in spatele unor considerente economice, intentia UDMR este aceea de infiintare a Regiunii de Dezvoltare a Tinutului Secuiesc“, sustine liderul PSD Covasna Adrian Casunean. Spusele lui se bazeaza pe insistenta cu care radicalii din UDMR si reprezentantii UCM cer infiintarea unei regiuni autonome a secuilor, pe teritoriul fostelor Scaune Secuiesti.

     

    Adeptii acestei solutii au sustinere inclusiv la nivelul Parlamentului European, ceea ce face ca rezolvarea problemei sa nu poata fi eludata, pana la urma. Intr-un fel sau in altul. Solutia nu trebuie insa sa fie una de natura politica, ci una cu eficienta maxima in domeniile social si economic.

     

    Printre solutiile gasite de autoritati pentru dezvoltarea mai uniforma a regiunilor se afla alocarile de fonduri si proiectele de infrastructura de transport. Ambele masuri au fost criticate. Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a semnalat faptul ca, in perioada 2000-2004, judetele din Transilvania au primit fonduri mult mai mici decat alte zone ale tarii pentru dezvoltarea retelelor de apa si a drumurilor din mediul rural, respectiv pentru constructia de locuinte si sali de sport. Prin urmare, Borbely le cere colegilor de guvern sa indrepte aceasta stare de lucruri.

     

    Nici dezvoltarea prin proiecte de infrastructura de transport nu pare o solutie sigura, desi se consuma multa energie in acest sens. Sorin Ionita considera ca aceste proiecte sunt supralicitate si nerealiste si nu vor aduce mare lucru in plus intrucat ar fi menite sa deserveasca un boom economic acolo unde el exista deja si e limitat de infrastructura deficitara actuala.

     

    Exista, in fine, doua variante, cea a interventiei de sus in jos si cea a dezvoltarii de jos in sus. Potrivit liderului PSD Mircea Geoana, decalajele interne intre regiuni, urban / rural, majoritate saraca/minoritate bogata pot fi reduse de sus in jos. „Doar asa vom reduce si decalajul de dezvoltare care inca ne separa de Uniunea Europeana.“

     

    Sorin Ionita are o alta parere: „Dezvoltarea este ceva prea complicat si eluziv pentru a putea fi generat de sus in jos, oricat de bine intentionate ar fi guvernele. I se pot crea conditii favorabile, atunci cand exista resurse pentru asta, dar in afara de lucruri cu totul generale precum un mediu de afaceri competitiv, reducerea coruptiei si institutii stabile, nu e foarte clar ce altceva s-ar mai putea include intr-un astfel de pachet de conditii favorabile cu efect garantat“.

     

    Teoria valului progresiv de dezvoltare este, asadar, doar un model teoretic simplist si general, cam ca legile lui Newton fata de teoria relativitatii a lui Einstein. Ca toate lucrurile enuntate simplu, este insa foarte posibil ca pronosticul care decurge din aceasta teorie, acela ca orizontul de dezvoltare a Romaniei, pe intreg teritoriul ei, este de 15-20 de ani, sa se adevereasca.

     

    Tot asa cum este foarte posibil ca si la acel moment decalajele dintre diferitele regiuni din Romania, mai mari sau mai mici, sa fie chiar mai mari decat acum. De vina ar putea fi atat diferite tsunami-uri de dezvoltare, cat si acele realitati de pe teren care fac din Romania o zona inca atat de imprevizibila. Cu farmecul de rigoare.

  • MAI BOGATI, MAI SARACI

    Compararea nivelului PIB/cap de locuitor in euro arata ca regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace in anii buni si scad mai putin in cei slabi.

     

    Regiunea

    1998

    2000

    2002

    NE

    1.350

    1.300

    1.600

    SE

    1.650

    1.600

    1.900

    Sud

    1.400

    1.450

    1.700

    SV

    1.450

    1.500

    1.700

    Vest

    1.650

    1.800

    2.450

    NV

    1.600

    1.700

    2.150

    Centru

    1.750

    1.900

    2.200

    Bucuresti-Ilfov

    2.700

    3.800

    4.600

    Romania

    1.650

    1.750

    2.350

     

    Nota: Au fost luate In calcul preturi curente, la cursul mediu din anul respectiv; Sursa: SAR