Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, presei, la Festivalul Peninsula de la Târgu Mureş, că în prezent coaliţia de guvernare funcţionează la parametri normali şi că nu vrea să comenteze “invitaţia” făcută de preşedintele PNL, Crin Antonescu, transmite corespondentul MEDIAFAX. “Nu comentez acest lucru, suntem în coaliţie, momentan nu se pune problema ieşirii noastre din coaliţie. Coaliţia funcţionează în acest moment în parametri normali. Nu vreau să comentez această invitaţie a domnului Crin Antonescu”, a spus Kelemen Hunor.
Blog
-
Aproximativ 50 de schelete carbonizate, descoperite într-o bază din apropiere de Tripoli
Locuitorii au descoperit cadavrele după ce rebelii au preluat controlul asupra acestei baze, care adăpostea trupele de elită ale Brigăzii 32, comandate de Khamis, unul dintre fiii lui Kadhafi, în districtul Salaheddine din sudul capitalei. “Sunt şocat, nu mi-aş fi imaginat niciodată că voi vedea aşa ceva în Libia”, a declarat un martor al descoperirii macabre, doctorul Salim Rajub, precizând că este vorba, probabil, despre victimele unui masacru comis marţi.
-
Uraganul Irene a ucis 15 persoane în şase state din SUA (VIDEO)
În Carolina de Nord, doi bărbaţi şi o femeie au murit loviţi de copaci care s-au prăbuşit, un altul fiindcă a pierdut controlul maşinii în care se afla şi a intrat într-un copac, iar într-o ciocnire între maşini într-o intersecţie unde semafoarele nu mai funcţionau din cauza furtunii şi-a pierdut viaţa o fată de 15 ani. În Virginia, patru persoane, între care un băiat de 11 ani, au murit lovite de copaci doborâţi din cauza vântului puternic.
În Florida, doi surferi au fost înghiţiţi de valurile înalte de peste 2 metri. În Maryland, o femeie a murit după ce un copac ce s-a prăbuşit peste locuinţa ei, iar în Connecticut un bărbat a fost ucis într-un incendiu declanşat de nişte fire electrice doborâte de furtună. În New Jersey, o femeie blocată într-o maşină prinsă de inundaţii şi care a chemat poliţia s-o ajute a fost găsită ulterior decedată în interiorul maşinii. Tot în New Jersey, un pompier a murit în cursul unei operaţiuni de salvare a unor victime ale inundaţiilor.
Circa 10.000 de zboruri aviatice comerciale au fost anulate şi peste 2 milioane de oameni au primit ordin de evacuare din zonele afectate de inundaţiile provocate de uragan, scrie Los Angeles Times. Autorităţile locale au dispus evacuarea locuitorilor din Staten Island şi Battery Park (New York), din zonele de coastă din New Jersey şi Delaware, precum şi a unor părţi din Rhode Island, Connecticut, Maryland, Virginia şi Carolina de Nord.
La New York, New Jersey, Philadelphia şi Baltimore, transporturile publice au fost suspendate, iar preşedintele Barack Obama, care şi-a întrerupt concediul pentru a veni la Washington, a declarat stare de urgenţă în nouă state. Oficialii Agenţiei de Management al Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) au avertizat că este posibilă producerea de noi tornade, după cele din Virginia, Carolina de Nord şi Delaware, care au dus la distrugerea sau deteriorarea câtorva zeci de clădiri. Comisia de Regementare a Activităţilor Nucleare a făcut demersuri spre a se asigura că toate cele 11 centrale nucleare din statele expuse sunt protejate.
În Virginia, Carolina de Nord şi Maryland, autorităţile au emis interdicţie de circulaţie după lăsarea serii, iar în unele locuri au interzis vânzarea de alcool. Peste jumătate de milion de locuitori din Carolina de Nord nu aveau curent electric sâmbătă seara. La Philadelphia şi în Virginia, unde peste 600.000 de locuinţe şi firme au rămas fără curent, locuitorii au fost avertizaţi să se aştepte la întreruperi ale electricităţii de o săptămână sau două.
Deşi înainte de a atinge coasta SUA a fost retrogradată la categoria 1 de Centrul Naţional pentru Uragane, Irene şi-a păstrat suficientă forţă încât să ameninţe în continuare zonele prin care trece, a transmis CNN. Irene a pierdut duminică statutul de uragan, transformându-se duminică în furtună tropicală, iar pentru anumite zone de pe coasta canadiană a fost emisă alertă de furtună tropicală.
-
Cum arată un buncăr nuclear est-german transformat în atracţie turistică (GALERIE FOTO)
Adăpostul de la Tessin, de lângă Rostock, pe coasta Mării Baltice, este al doilea construit în Germania de Est după cel de la Hennickendorf, de lângă Berlin, precizează Der Spiegel. A fost conceput pentru a permite forţelor navale est-germane ca, în cazul unui atac atomic din partea NATO, să declanşeze o lovitură nucleară “preventivă”, cu circa trei minute înaintea rachetelor NATO, după care militarii ar fi urmat să se refugieze în interiorul buncărului, o construcţie cu două etaje, cu o suprafaţă totală de 3.000 mp.
Cum arată un buncăr nuclear est-german transformat în atracţie turistică (GALERIE FOTO)
Construcţia a început în 1969, a fost dată în folosinţă la 1 decembrie 1974 şi a costat 62 de milioane de mărci est-germane – echivalentul salariilor medii lunare a circa 100.000 de est-germani. Înăuntru se aflau rezervoare de oxigen, apă şi hrană, echipamente de comunicaţii, de reglare a temperaturii şi de amortizare a şocurilor. În cazul unui atac atomic din partea NATO, cei adăpostiţi în spatele uşii de oţel de 3,5 tone ar fi urmat să supravieţuiască încă 16-20 de zile, depinzând de rezervele de oxigen disponibile.
Turiştii pot vizita centrul tehnic de comandă, dormitoarele, camerele de baie şi sălile de mese pentru ofiţeri, marinari şi personalul auxiliar, precum şi centrul de comandă, cu covor pe jos şi cu o hartă a Mării Baltice drept exponat principal; de aici ar fi urmat să fie luate şi comunicate partenerilor din Pactul de la Varşovia deciziile ulterioare loviturii nucleare. Există şi un puţ propriu al buncărului, care putea extrage apă de la o adâncime de 15 metri. Turiştii află, de asemenea, că rezervele de hrană cuprindeau carne, cartofi, pâine, dar – ca fapt divers – şi condimente.
Buncărul a fost pus în regim de conservare în 1993 de către forţele armate ale Germaniei reunificate, Bundeswehr. Fostul regim plănuia extinderea şi modernizarea buncărului între 1990 şi 1994, ceea ce ar fi avut nevoie de încă 63 de milioane de mărci, însă căderea regimului comunist şi a Cortinei de Fier au pus capăt acestor planuri, iar existenţa adăpostului secret a fost aproape uitată de public.
Sursa foto: Der Spiegel
-
Cât de bogat este…? Astăzi: Tim Cook, noul CEO al Apple
Cook îşi va putea vinde însă cu profit acţiunile numai dacă rămâne să lucreze la Apple în următorul deceniu, precizează CNN Money: compania a precizat că noul director executiv va avea acces la jumătate din acţiuni abia în 24 august 2016, iar la restul în 24 august 2021.
Conform legii, înainte de data fixată de companie, beneficiarii unor astfel de pachete de acţiuni oferite de companie nu le pot vinde cu profit: dacă până atunci angajatul (executivul) pleacă din companie, atunci aceasta are automat dreptul de răscumpărare a pachetului de acţiuni la acelaşi preţ din momentul când pachetul i-a fost oferit angajatului. Intrarea în posesia acţiunilor, în schimb, înseamnă că beneficiarul le poate vinde cu profit.
Potrivit revistei Fortune, Tim Cook a vândut, de pildă, 300.000 de acţiuni la 26 martie 2010, la o zi după ce a expirat perioada de restricţie fixată de companie pentru pachetul respectiv, realizând un câştig brut de 68,8 milioane de dolari. Pachetul valora 72,01 dolari pe acţiune când i-a fost acordat lui Cook, care l-a vândut la un preţ de 230 de dolari pe acţiune.
Anul trecut, în calitate de COO al companiei, Cook a avut un salariu anual de 800.000 de dolari, plus un bonus de 900.000 de dolari. La acestea s-a adăugat un premiu special din partea consiliului de administraţie pentru “performanţa remarcabilă” în perioada din 2009 în care l-a înlocuit în funcţia de CEO pe Steve Jobs, plecat în concediu medical: un bonus în numerar de 5 milioane de dolari şi un pachet de 75.000 de acţiuni. Forbes a evaluat la 52,3 milioane de dolari valoarea totală a bonusurilor în acţiuni deţinute de Cook. Toate acestea înseamnă că remuneraţia totală a lui Cook în 2010 s-a ridicat la 59 de milioane de dolari, ceea ce îl situează printre cei mai bine plătiţi directori din industria de IT.
Frecvent a fost făcută comparaţia, din acest punct de vedere, între Cook şi şeful său, Steve Jobs, care din 2007 încoace a încasat un salariu anual de fix 1 dolar, deşi politica de cadouri şi bonusuri a Apple a făcut de-a lungul anilor din nivelul salariului un simplu detaliu nu numai pentru Jobs, ci şi pentru echipa de management în general (vezi faimoasa poveste din 1999, când compania i-a cumpărat lui Jobs un avion Gulfstream V în valoare de 90 de milioane de dolari).
În 2008, de pildă, un raport din septembrie al companiei către Comisia Federală pentru Operaţiuni Bursiere releva că nouă membri ai echipei de management au primit pachete de acţiuni în valoare de peste 122 de milioane de dolari la cursul de atunci al acţiunilor (105,26 dolari/acţiune). Tim Cook a primit atunci partea leului – 200.000 de acţiuni în valoare de peste 21 de milioane de dolari. Şi atunci, acţiunile oferite aveau ca scop fidelizarea directorilor, întrucât erau prevăzute să intre în posesia deplină a beneficiarilor în martie 2012.
Capitalizarea bursieră a Apple se ridică în prezent la 355,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu cea mai valoroasă companie de tehnologie din lume, iar analiştii citaţi de MacObserver.com estimează că preţul acţiunii are şanse să urce inclusiv la 500 de dolari, de la preţul actual de 383,58.
La câştigul din activitatea la Apple a lui Cook se adaugă, după Forbes, şi remuneraţia pentru prezenţa începând din 2005 în consiliul directorilor companiei Nike. Tim Cook a primit de la Nike anul trecut 182.520 de dolari, 158.567 de dolari în 2009, 124.893 de dolari în 2008 şi 153.874 de dolari în 2007.
Cook, în vârstă de 50 de ani, cu un MBA la Duke University, lucrează la Apple din 1998, iar ca director de operaţiuni (COO) începând din 2005, se ocupă de vânzări, producţie şi distribuţie. Înainte de Apple a avut diverse funcţii executive la Compaq, Intelligent Electronics şi IBM. Cook a exercitat funcţia de CEO de trei ori până acum – cu ocazia concediilor medicale ale lui Steve Jobs din 2004 şi 2009 şi din ianuarie 2011 până la demisia acestuia, survenită la 17 august.
-
Lufthansa îşi anulează zborurile către New York, Boston şi Philadelphia
Şapte zboruri cu plecare din Frankfurt, Munchen şi Düsseldorf şi cu destinaţia John F. Kennedy şi Newark ar fi trebuit să fie efectuate sâmbătă, precum şi şapte curse cu plecare de pe cele două aeroporturi americane.
Dar autorităţile aeroportuare americane au anunţat vineri că toate aeroporturile din metropola situată pe coasta de est vor fi închise începând de sâmbătă la prânz (19.00 ora României) pentru toate zborurile cu sosire în acest oraş.
-
Perspectivele economice ale României se menţin pe primul loc în Europa Centrală şi de Est
Indicele care măsoară percepţia analiştilor pentru următoarele şase luni a scăzut cu 11 puncte, la -0,1 puncte. Pe locul al doilea s-a plasat Polonia, al cărei indice a coborât cu 12 puncte, la -15,2 puncte. Cel mai mare declin al încrederii a fost consemnat de Cehia, cu 28,9 puncte, la -31,5 puncte, urmată de Ungaria, cu 23,2 puncte, la 15,7 puncte. Toate ţările de regiunea ECE analizate au consemnat scăderi ale percepţiei analiştilor. La nivelul ECE, indicele aşteptărilor economice a pierdut 21,4 puncte şi a atins -26,4 puncte, se arată în sondajul realizat de ZEW în colaborare cu grupul austriac Erste.
-
Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la proclamarea independenţei
“În urmă cu 20 de ani, pe ruinele unui vast imperiu a apărut un stat nou – Republica Moldova, cel care pe drept ne aparţine, în care trăim acum liberi, ne educăm copiii şi dăm lumii semnalul clar că ne-am înscris într-un sistem civilizat, bazat pe democraţie şi ordine mondială”, a declarat prim-ministrul Vlad Filat.
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, le-a urat “La mulţi ani!” tuturor cetăţenilor moldoveni “de ziua de naştere a Republicii Moldova”. “Fiecare cetăţean al acestui stat, fie că este în ţară sau în afară, trebuie să se simtă mândru că este parte a Republicii Moldova. Pentru că aşa, după cum spunea Ştefan cel Mare, Moldova nu este a mea sau a altcuiva, ci este a urmaşilor, urmaşilor noştri”, a declarat primarul.
-
Comisia Europeană admite că Grecia nu-şi va putea realiza planul de privatizări
Potrivit ziarului Kathimerini, reprezentanţii “troicii” care a negociat cu Grecia – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – sunt convinşi că Grecia va îndeplini ţintele de colectare a veniturilor la buget până la sfârşitul anului (3,3 miliarde de euro), însă nu şi că va putea să respecte programul de privatizări care a condiţionat în vară aprobarea noului pachet de credite pentru Atena.
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a recunoscut că Atena ar putea să fie nevoită să modifice obiectivele şi calendarul de privatizări, din cauza condiţiilor de piaţă, care s-au înrăutăţit în ultimele luni.
“Valoarea unora dintre activele prevăzute pentru privatizare s-a redus în ultimele trimestre”, a spus Rehn. “În cazul unor dificultăţi în îndeplinirea ţintelor, ritmul vânzării activelor statului şi pachetele de acţiuni oferite la vânzare ar putea fi revizuite”, a adăugat comisarul, răspunzând unei întrebări la Parlamentul European.
Ţintele de privatizare asumate de Grecia vizează vânzarea unor active ale statului în valoare de 10 miliarde de euro în 2012, 7 miliarde în 2013, 12 miliarde în 2014 şi 15 miliarde în 2015.
-
TINERI MANAGERI DE TOP: Botond Bandi şi cum s-a văzut criza în piaţa prelucrării lemnului
Planurile sale de viitor includ consolidarea poziţiei de piaţă a Kronospan în România şi expansiunea pe noi pieţe externe. “Criza economică din ultimii doi ani a condus la o activitate de eficientizare a activităţii şi de optimizare a costurilor, precum şi la formarea unei echipe manageriale puternice”, a declarat Botond Bandi.
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.
Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.