BusinessMagazin

Blog

  • O adolescentă de 17 ani a devenit model L’Oreal. Compania a văzut-o în tribune la Cupa Mondială

    Acum două săptămâni, Axelle Despiegelaere era o tânără de 17 ani care susţinea echipa naţională a Belgiei la Cupa Mondială din Brazilia. Cineva i-a făcut câteva fotografii pe care le-a postat pe o reţea socială, iar acest lucru i-a schimbat viaţa, relatează Business Insider.

    Fotografia cu tânăra a devenit virală şi a făcut înconjurul lumii, atât pe Twitter cât şi în ziare. După ce Belgia a fost eliminată din competiţie, Axelle şi-a făcut o pagină pe Facebook unde a strâns, în doar câteva zile, peste 18 mii de fani.

    La scurt timp după, ea a fost contactată de cei de la L’Oreal pentru un contract de modelling. Tânăra a acceptat, săptămâna trecută filmând primul clip pentru companie.

    Pe pagina de Facebook, Axelle a trecut următoarea descriere: Sunt Axelle Despiegelaere, tânăra suporteriţă din Belgia care a devenit brusc celebră în timpul cupei mondiale.

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Băsescu: Vreau să promulg reducerea CAS, dar dacă soluţiile nu sunt credibile, retrimit legea

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu spune că s-a gândit la demisie în urma arestării fratelui său: “Am discutat această variantă cu unele instituţii ale statului”

     ”Am avut şi această variantă în analiză şi nu vă ascund că am discutat-o şi cu unele instituţii ale statului”, a spus Băsescu, întrebat dacă s-a gândit la varianta demisiei după arestarea fratelui său, Mircea Băsescu.

    El a precizat, la Adevărul Live, că a făcut analiza situaţiei politice actuale, iar ”efectul demisiei preşedintelui, în situaţia actuală, nu ar fi dat nicio şansă candidatului opoziţiei la alegerile prezidenţiale”.

    Potrivit lui Traian Băsescu, dreapta nu era şi nici nu este acum pregătită să intre în cursa prezidenţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O familie din Cluj vinde de 23 de ani cremă de gălbenele. Cum au ajuns la 1,6 milioane de euro

    Producătorul clujean Cosmetic Plant vizează în acest an o creştere de 10% a afacerilor, în urma investiţiilor în retehnologizare. Afacerea de familie cu o poveste de 23 de ani a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro şi 29 de angajaţi.

    POVESTEA AFACERII ÎNCEPE ÎN 1991, CÂND ILEANA MESTER, FARMACISTĂ CU PESTE 20 DE ANI DE EXPERIENţĂ ÎN COSMETOLOGIE, A ÎMPRUMUTAT 1.000 DE DOLARI DE LA O PRIETENĂ, DORINDU-şI SĂ PUNĂ ÎN PRACTICĂ PROPRIILE IDEI. „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimentară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. Susana Laszlo, fiica fondatoarei, a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat rezidenţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria. La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo.

    Tot ea povesteşte că începutul nu a fost deloc uşor. Ileana Mester lucra singură, într-o încăpere de circa 40 mp, iar primul ei malaxor a fost confecţionat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufele; cremele erau create în serii mici, iar etichetele scrise de mână. „Primele creme, pe bază de gălbenele, sunt şi acum printre cele mai bine vândute produse Cosmetic Plant, ceea ce probează corectitudinea previziunilor mamei mele şi a încrederii ei în puterea miraculoasă a naturii“, afirmă Susana Laszlo.

    UN PAS IMPORTANT ÎN EVOLUţIA FIRMEI A FOST FĂCUT ÎN 1997, CÂND PRODUCţIA A FOST MUTATĂ ÎNTR-O CLĂDIRE ADECVATĂ; TOT ATUNCI AU FOST CUMPĂRATE şI PRIMELE UTILAJE PROFESIONALE. După aceea, povesteşte reprezentanta Cosmetic Plant, aproape în fiecare an au mai fost cumpărate utilaje, un malaxor, o maşină de dozat sau un utilaj de umplut tuburi; iar afacerea a început să crească treptat. În 2000, producătorul a ajuns la nouă angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 850.000 de lei.

    La zece ani de la prima mutare, Cosmetic Plant a încheiat o investiţie de 750.000 de euro pentru construcţia unui nou spaţiu pentru birouri şi producţie. „Dar cum la momentul respectiv clădirea era prea mare pentru nevoile noastre, am închiriat-o“, spune Susana Laszlo. Abia în primăvara anului trecut compania şi-a mutat fabrica, depozitul şi birourile administrative în noua clădire, cu o suprafaţă utilă de 1.700 mp. Capacitatea de producţie a ajuns la 1,5 milioane de produse pe an, „însă va creşte cu 70% în urma proiectului de retehnologizare planificat pentru toamna acestui an, şi anume achiziţia a două utilaje noi“. Investiţia, de 100.000 euro, este cofinanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională, 30% fiind fonduri proprii.

    Afacerea a crescut, povesteşte Susana Laszlo, „în primul rând prin reinvestirea profitului. Din 2006, an de an, absolut întregul profit a fost destinat dezvoltării şi creşterii afacerii“. Firma a apelat la un singur credit de 100.000 de euro în 2006, care a fost rambursat în întregime până în 2010.

    SUNTEM O AFACERE FAMILIALĂ, CARE A PORNIT DE LA ZERO, CU O INVESTIţIE FOARTE MICĂ. Nu dispunem de bugetul unei multinaţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată“, spune directoarea Cosmetic Plant, care deţine 40% din acţiuni. Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. Firma are acum 31 de angajaţi, din care 12 în producţie; „numărul angajaţilor este relativ redus, iar fluctuaţia personalului aproape inexistentă, majoritatea lucrând la noi de peste 10-15 ani“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Paradoxul pieţei imobiliare: românii aleg să stea în apartamente noi, dar mai mici decât cele din blocurile comuniste

    O parte importantă dintre locuinţele noi scoase la vânzare de către dezvoltatorii imobiliari au suprafeţe mai mici decât cele din blocurile construite înainte de 1989. Dacă în 2008 clienţii se fereau să le cumpere, acum acestea se vând cel mai uşor. Ce îi determină pe clienţi să cumpere în 2014 o garsonieră de 25 de metri pătraţi sau un apartament cu trei camere de 50, la fel ca în urmă cu patru decenii?

    “DEZVOLTATOR, VÂND GARSONIERĂ ÎN ZONA BERCENI, METROU DIMITRIE LEONIDA, 28 MP, LA 23.000 DE EURO.” „Vând apartament cu două camere, construcţie 2013, 43 mp, zona Bucureştii Noi, lângă parcul Bazilescu, 45.000 de euro negociabil.“ „Organizatorii Târgului Imobiliar Naţional pun la dispoziţia celor interesaţi să cumpere o locuinţă o ofertă de circa 5.000 de locuinte finalizate, cu preţuri pornind de la 21.500 de euro pentru o garsonieră de 25 mp în sectorul 4.“ Astfel de anunţuri se regăsesc pe cele mai accesate portaluri imobiliare din România.

    Mai exact, multe dintre locuinţele noi scoase la vânzare în ultimii doi ani de către unii dezvoltatori au suprafeţe similare celor construite înainte de 1989. Aşa-numitele cutii de chibrituri de care cumpărătorii se fereau în urmă cu şase ani sunt acum un real succes pentru cei care le vând. „Lumea caută bloc nou şi se uită la preţ, iar suprafaţa nu e atât de importantă. Clienţii caută suprafeţe mai mici, de aceea avem şi apartamente cu două camere la 35 mp. Părerile sunt împărţite, dar până la urmă cererea dictează oferta“, susţin reprezentanţii Sud Rezidenţial, companie care gestionează mai multe proiecte în sudul Capitalei.

    Suprafaţa unui apartament cu două camere în zona de sud variază între 35 şi 55 mp, la preţuri de până la 40.000 de euro. „Vă daţi seama că nu le-am construi dacă nu s-ar vinde. Cele cu suprafeţe mici se vând cel mai repede“, spune şi Maria D., care construieşte în prezent al doilea bloc de apartamente, cu suprafeţe cuprinse între 40 şi 55 de metri pătraţi, la circa o mie de euro/mp, în Şoseaua Chitilei din zona de nord a Bucureştiului. Grad de ocupare: 50%, deşi proiectul va fi gata abia în septembrie.

    „Înainte de criza economică, cei care se arătau interesaţi de o locuinţă nouă îşi doreau o suprafaţă semnificativ mai mare comparativ cu o locuinţă similară dintr-un bloc construit înainte de 1990, ceea ce explică şi oferta existentă pe piaţă. Unii au înţeles ulterior că nu le este necesar un apartament cu trei camere de 100 mp pentru că suprafeţele mai mari sunt mai dificil de intreţinut, iar costurile mai ridicate“, spune Gabriel Voicu, directorul New Homes Division în cadrul companiei de consultanţă Coldwell Banker.

    Dincolo de cumpătare şi de atitudinea prudentă privind viitorul pe termen lung, principalul argument pentru existenţa cererii pentru acest tip de locuinţe este reprezentat de nivelul veniturilor disponibile. Ce-i drept, preţul este principalul criteriu care influenţează decizia de achiziţie, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, iar suprafeţele generoase înseamnă, fireşte, preţuri mai mari. „Cererea pe segmentul nou nu este încă atât de ridicată, iar valoarea adăugată de achiziţia unui apartament nou nu este încă suficient de mult conştientizată, ceea ce face ca mulţi cumpărători să compare un apartament nou şi unul vechi de multe ori prin prisma preţului. După preţ urmează zona, vecinătăţile, în timp ce prestigiul dezvoltatorului sau portofoliul acestuia aproape că nu sunt luate în calcul“, spune Daniel Crainic, directorul de marketing al imobiliare.ro.

  • Ministrul german de Finanţe: Americanii dau dovadă de o “prostie care te face să plângi”

     “Este extrem de prostesc ca Statele Unite să recruteze la noi persoane de a mâna a treia. Iar în faţa unei asemenea prostii, nu poţi decât să plângi”, a declarat ministrul pentru postul german Phoenix. “Şi de aceea, acest lucru nu o amuză pe cancelar”, a adăugat Schäuble, cunoscut pentru modul său direct de a vorbi.

    Pentru a doua oară în cinci zile, justiţia germană a deschis o anchetă, miercuri, în privinţa unui presupus spion care lucrează, potrivit presei, pentru Washington, un caz care tensionează şi mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au scăzut în iunie cu 0,3%, iar inflaţia anuală a coborât la 0,66%, un nou minim istoric

    Inflaţia anuală a coborât astfel de la 0,94% în mai, în aprilie fiind atins cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 – iunie 2014) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2012 – iunie 2013), determinată pe baza IPC este 1,7%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,5%“, se arată într-un comunicat transmis joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în iunie cu 0,7%, tarifele serviciilor cu 0,2%, în timp mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1%.

    Cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate în iunie la cartofi (-9,5%), legume şi conserve (-5,5%), ouă (-3,9%), zahăr (-2,7%), citrice şi alte fructe meridionale (2,5%).

    Cele mai mari scumpiri s-au consemnat la miere de albine (1%), fasole boabe şi alte leguminoase (0,6%), fructe proaspete (0,4%) şi încălţăminte (0,2%).

    BNR a revizuit în luna mai prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,3%, sub limita superioară a intervalului de variaţie de 2,5% plus minus un punct procentual. Pe de altă parte, mulţi analişti anticipează ratarea ţintei de inflaţie sau încadrarea la limită.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că banca centrală nu are certitudinea că rata anuală a inflaţiei va rămâne la acelaşi nivel pe tot anul şi în 2015, analizând încă posibilitatea de reducere a prognozei.

    “Publicul, pieţele cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015. Algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu, acesta este obiectivul nostru. Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai (rata anuală a inflaţiei – n.r.) şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult”, a spus Isărescu.

    El a precizat că, BNR lucrând cu prognoze pe doi ani, tendinţele încă nu sunt consolidate pentru a doua parte a anului şi anul viitor, putând apărea volatilităţi.

    “Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile, s-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectorie este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară”, a explicat guvernatorul BNR.

  • A devenit milionar înainte să termine liceul: “La 15 ani, câştigam 300.000 de dolari pe lună”

    Cameron Johnson s-a lansat în aventura antreprenorială în 1994, în Virginia, când avea 9 ani, pornind de la invitaţiile pe care le-a făcut pentru o petrecere a părinţilor săi. Până la 11 ani, vorba despre talentul său s-a răspândit, iar Johnson a ajuns să câştige mii de dolari din vânzarea de ilustrate sub brandul Cheers and Tears, potrivit publicaţiei americane Forbes.

    Un an mai târziu, a cumpărat colecţia de 30 de păpuşi Teanie Babies a surorii sale, în schimbul a 100 de dolari. Tânărul antreprenor a câştigat rapid de zece ori suma plătită surorii lui, după ce a vândut păpuşile pe eBay. Pentru că a văzut potenţialul afacerii, i-a contactat pe producătorii păpuşilor şi a început să le cumpere în regim en-gros, vânzându-le apoi pe eBay şi pe site-ul său, Cheers and Tears.

    În mai puţin de un an, Johnson a câştigat 50.000 de dolari, bani pentru care i-a folosit în fondarea următoarei sale afaceri, My EZ Mail, un serviciu de forward al e-mail-urilor către anumite conturi, fără dezvăluirea informaţiilor personale ale destinatarului. Pentru a-şi pune în aplicare ideea, a angajat un programator, iar în doi ani, My EZ Mail a generat 3.000 de dolari pe lună în venituri din publicitate.

    În 1997, şi-a unit forţele cu alţi doi antreprenori cu care a creat compania axată pe advertising online Surfingprizes.com prin care utilizatorii software-ului primeau 20 de cenţi/oră pentru inconvenienţa de a vedea anunţuri pe ecranele lor în timp ce navigau. “Aveam 15 ani şi câştigam 300 – 400.000 de dolari pe lună, iar până la absolvire, aveam venituri de mai mult de un milion de dolari”, îşi descrie Johnson aventura antreprenorială.

    După ce a petrecut mai puţin de un semestru ca student al Institutului Politehnic din Virgina, lui Johnson i-a venit o nouă idee de afacere,  Certificateswap.com, axată pe oferirea de certificate de reducere, pe care a vândut-o în 2004 pentru o sumă formă din şase cifre. Cameron Johnson este considerat unul dintre cei mai de succes tineri antreprenori american şi a fost şi protagonistul emisiunii ABC “Oprah’s Big Give” şi gazda emisiunii BBC “Beat the Boss”.

  • Percheziţii la Centrul de Transfuzie Sanguină Slobozia, fiind vizaţi medici şi asistente

     Potrivit procurorului Andreea Culcearu, suspecţii ar fi vândut flacoanele cu sânge pentru sume cuprinse între 50 şi 100 de lei, iar dacă era vorba de grupe de sânge rare, suma cerută era mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro