Investitorul, la care britanicii se referă ca “omul care a înfrânt Banca Angliei” după ce acesta a făcut într-o zi un profit record de un miliard de dolari mizând împotriva lirei sterline în “Miercurea Neagră” din 1992, nu ştie ce să facă pentru prima dată în cariera sa de 60 de ani. “Este foarte greu să ştii cum poţi avea dreptate, având în vedere problemele acumulate în anii de boom economic” , afirmă Soros. Miliardarul nu a vorbit despre plasamentele sale, dar persoane care îl cunosc afirmă că promovează investiţiile pe termen lung în companii solide, păstrarea de lichidităţi şi evitarea aurului.
Blog
-
Nu vor fi alegeri comasate. Curtea Constituţională a decis că Legea privind comasarea este neconstituţională
USL a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor, după respingerea moţiunii de cenzură depuse după asumarea răspunderii Guvernului pe acest act normativ, reprezentanţii Uniunii menţionând că cer CC “o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie”. “Uniunea Social Liberală avertizează că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani. O analiză corectă ar trebui să ducă, în mod normal, la respingerea legii de către Curtea Constituţionala, instituţie căreia îi cerem, măcar acum, o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie”, susţinea, în 22 decembrie, Biroul de presă al PSD.
-
Vânzări cu 40% mai mari în decembrie pentru Flanco
“În condiţiile în care piaţa a înregistrat o creştere de peste 20% în decembrie 2011 comparativ cu decembrie 2010, Flanco a reuşit să crească într-un ritm dublu, atingând o cotă de piaţă de 13,5%. Evoluţia este în linie cu estimările noastre şi vine pe fondul dezvoltării reţelei de magazine, dar şi datorită unor acţiuni specifice de creştere a eficienţiei, precum numeroasele campanii de marketing”, a declarat Adrian Olteanu, CEO Flanco.
Televizoarele cu ecran plat, notebook-urile şi echipamentele frigorifice au fost vedetele lunii decembrie în reţeaua Flanco. Din punct de vedere valoric, rezultatele pe aceste segmente reprezintă mai mult de jumătate din cifra de afaceri a întregii luni. În timp ce televizoarele au înregistrat un sfert din totalul vânzărilor, notebook-urile au atins pragul de 15% din vânzările lunii decembrie, iar echipamentele frigorifice au avut o pondere de 11%.
Românii au cheltuit mai mulţi bani în decembrie 2011 comparativ cu perioada similară din 2010. Valoarea medie a cumpărăturilor clienţilor Flanco a crescut, de asemenea, în decembrie 2011, cu peste 9% faţă de decembrie 2010 şi cu aproximativ 5% faţă de media lunilor din 2011. Un român a plătit în medie 1.750 de lei pe un televizor cumpărat în luna decembrie, 1.700 de lei pe un notebook şi 1.100 de lei pe un obiect electrocasnic mare (valori exprimate cu TVA adăugat).
Cumpărăturile pe credit în decembrie 2011 au avut o pondere comparabilă cu lunile anterioare, acestea înregistrând 25% din totalul vânzărilor magazinelor Flanco.Bucureştenii au fost cei care au cheltuit cel mai mult în decembrie. Perioada 19-23 decembrie 2011 a reprezentat un vârful de vânzări în reţeaua Flanco, Bucureştiul detaşându-se ca regiune cu cele mai bune rezultate, mulţumită extinderii reţelei din capitală, ce numără în prezent 9 puncte de vânzare. Magazinele cel mai aglomerate din punct de vedere a vânzărilor sunt cele din Bucureşti – Unirea Shopping City, Timişoara – Iulius Mall, Bucureşti – Afi Cotroceni, Braşov – Carrefour, Bucureşti – Sun Plaza.Flanco operează în acest moment o reţea de 76 de magazine.
-
Întârzieri la decolarea unor curse pe Otopeni şi Băneasa, din cauza operaţiunilor de degivrare
La Aeroportul Otopeni, din cauza operaţiunilor de degivrare sunt întârziate la decolare cinci curse, respectiv spre Iaşi şi Viena, cu o oră şi 20 de minute, spre Kiev, cu o oră, spre Fiumicino-Roma şi Istanbul, cu 40 de minute, a precizat Iordache. La Aeroportul Băneasa au înregistrat întârzieri la decolare trei curse, respectiv spre Londra, de o oră şi 30 de minute, spre Bruxelles, de o oră, şi spre Beauvais-Paris, de o oră , a mai spus Iordache.
-
Cod portocaliu de ninsori şi viscol. Ce judeţe vor fi afectate
Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), din 25 ianuarie, ora 9.00 şi până în 26 ianuarie, ora 18.00, vremea va continua să se înrăutăţească în sudul şi estul ţării şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali. “În aceste regiuni va ninge abundent, iar stratul de zăpada depus va fi consistent. Vântul va avea intensificări susţinute, cu viteze ce vor depăşi la rafală 60…70 km/h, viscolind şi spulberând zăpada”, potrivit ANM.
-
Investiţiile străine în UE au crescut anul trecut mult mai rapid comparativ cu media mondială
În 2010, investiţiile străine directe la nivel global s-au situat la 1.290 miliarde de dolari, iar în UE la 314 miliarde de dolari, se arată într-un raport al UNCTAD (Conferinţa ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare). Înainte de declanşarea crizei, în 2007, investiţiile străine directe la nivel global au atins aproape 2.000 de miliarde de dolari.
-
Presa internaţională: “Indignaţii” cer demisia Guvernului român. Protestele continuă, în pofida apelului la unitate lansat de primul-ministru
“Premierul României face un apel la unitate, în timp ce mii de persoane protestează” , scrie agenţia Associated Press. “Premierul României s-a folosit de ocazia unei sărbători naţionale pentru a face un apel la unitate, în timp ce mii de protestatari nepmulţumiţi de eşecul Guvernului de a îmbunătăţi nivelul de trai şi-au exprimat nemulţumirea faţă de Televiziunea publică. Emil Boc s-a adresat Parlamentului într-o sesiune specială cu ocazia Zilei Unirii, cerându-le românilor să fie uniţi pentru depăşirea problemelor economice”, precizează AP. “România: «indignaţii» cer demisia Guvernului”, scrie ziarul Le Monde . “După Spania, Statele Unite sau Franţa, România are acum propriii «indignaţi». Ţara, afectată de criză şi de planurile de austeritate, trăieşte de zece zile ritmul manifestaţiilor din capitală. Sute de persoane ocupă în fiecare seară Piaţa Universităţii din Bucureşti”, explică Le Monde.
-
Frica de mai rău. De ce nu pot răsufla uşuraţi oamenii de afaceri nici în 2012
“Ecoul la noi va fi următorul: companiile româneşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o deteriorare a accesului la finanţare, la care se va adăuga un consum intern slab, dar şi o scădere a investiţiilor”, rezumă Cristian Ionescu, country cluster manager Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. În aceste condiţii, singura şansă este deja celebra absorbţie a fondurilor europene, mai ales că din direcţia “canalelor” tradiţionale, adică investiţiile străine directe sau achiziţiile, pare că nu se va întâmpla ceva spectaculos.
Dacă anul trecut am avut o modestă creştere economică datorită exporturilor, producţiei industriale şi agriculturii, în 2012 aceste ramuri nu vor mai fi în mod obligatoriu generatoare de veşti bune pentru economie. Mai mult, cu cât recesiunea din zona euro se va adânci, adică acolo unde se duc 55% din exporturile României, cu atât mai greu ne va fi şi nouă să menţinem un climat economic echilibrat. “Dacă agricultura şi exporturile vor scădea, vom putea compensa parţial prin revenirea consumului intern, în special cel guvernamental, în contextul unui an electoral”, comentează Ionescu. Cu toate acestea, revigorarea consumului se va face cu greutate din cauza scăderii nivelului de încredere a consumatorilor, dar şi a puterii lor de cumpărare.
Şi ar mai fi un aspect legat de conectarea cu pieţele externe: pentru Italia şi Spania, ţările în care lucrează cei mai mulţi emigranţi români, se aşteaptă un nou an cu scăderi economice. În consecinţă, valoarea remitenţelor va fi în scădere, iar o parte din acei oameni s-ar putea întoarce în ţară, unde vor îngroşa rândurile şomerilor. Efectul este incomparabil mai puţin dăunător decât o cerere mai mică pentru exporturi, dar, cumulate, creează portretul perfect al unei economii astenice.
În orice caz, Coface estimează că anul 2012 va marca o creştere economică de cel mult 1,5% şi interesant este şi faptul că este aşteptată o creştere a investiţiilor străine directe până la aproximativ 2,2 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011. Deocamdată, această previziune nu este ameninţată de protestele sociale care s-au prelungit mai mult decât se estima la început, încrederea potenţialilor investitori şi planurile lor a de face afaceri în România fiind în continuare dictate de cu totul alte criterii.
Ar putea să-i îngrijoreze, pe de altă parte, dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă companiile româneşti, în special cu privire la plata datoriilor pe care le au. Potrivit datelor Coface, în al doilea semestru al anului trecut s-a observat o înrăutăţire a comportamentului de plată şi o incidenţă crescută a instrumentelor de plată refuzate. Şi termenul mediu de recuperare a creanţelor a crescut, de la 60 de zile la 90 sau chiar 120 de zile. Această problemă nu o au doar companiile mici şi slab capitalizate, ci devine tot mai frecventă şi în cazul companiilor de dimensiuni medii şi mari.
-
Peste 19.600 de firme au intrat în insolvenţă anul trecut, cu 10% mai puţine decât în 2010
Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti (1.880) şi în judeţele Bihor şi Constanţa (1.320, respectiv 1.304). La polul opus se situează Suceava, unde anul trecut doar o firmă a intrat în insolvenţă, Mureş – 54 şi Teleorman – 70. În luna decembrie, numărul firmelor în incapacitate de plată a scăzut faţă de noiembrie, de la 2.062 la 1.822.
-
Un zbor fără turbulenţe către profit
Vineri, 13. Paris. Am aterizat fără ghinion pe aeroportul Charles de Gaulle, cu o întârziere de un sfert de oră, ce-i drept, cauzată nu de ceasurile rele, ci de degivrarea lentă a avionului înainte de decolarea de la Otopeni. Din avion, în Parisul învăluit în răsărit părea că e primăvară şi nicidecum ianuarie. Vântul tăios, soarele cu dinţi şi cele câteva grade peste zero de afară aveau însă să-mi arate că mă voi păcăli din nou, dacă mă las condus de aparenţe. Ne-am îndreptat către Champs-Elysées unde colegul Paul, jurnalist în Marea Britanie, remarca lipsa decoraţiunilor de Crăciun. Urma să aflu la sosirea în România că n-am ajuns noi prea târziu în oraşul de pe Sena, căci Elysées-ul nu văzuse oricum prea multe luminiţe de Sărbători.
La nici doi paşi de Arcul de Triumf, Air France prezenta în restaurantul maestrului Joel Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, noile meniuri pe care compania le va oferi, timp de şase luni, pasagerilor de la clasa business. E printre cele mai luxoase restaurante în care am intrat vreodată, iar cele zece feluri de mâncare aveau să-mi confirme că toate stelele bucătarului erau binemeritate. Clasicele discuţii despre vinuri şi schimburi de păreri despre capitala Franţei făceau atmosfera extrem de plăcută.
Dar, în spatele cortinei, nu era totul atât de roz. “Cu siguranţă ştiţi că poate nu e cel mai bun context, însă programul maestrului Robuchon este extrem de strâns şi programasem de mult timp evenimentul.” Nu era neapărat tensiune, ci mai degrabă precauţie. Pentru cei care au aflat mai târziu, mărturisirea carismaticei Françoise Dessy, şefa comunicării pentru Europa şi Africa de Nord, făcea trimitere la întâlnirea din 11 ianuarie a consiliului directorilor Air France-KLM. Executivii au examinat planul de transformare a companiei pentru perioada 2012-2014, însemnând trei direcţii de eficientizare: reducerea rapidă a datoriilor, restructurarea zborurilor de scurt şi mediu curier şi noi reduceri de costuri pentru creşterea competitivităţii. La capitolul datorii, boardul a decis ca prioritate-cheie reducerea creanţelor cu două miliarde de euro, până la nivelul de 4,5 miliarde de euro, la finele anului 2014. În zona reducerii de costuri, noi măsuri vor fi implementate pentru a putea economisi un miliard de euro. Asta înseamnă o îngheţare a nivelului cheltuielilor pentru următorii doi ani în cazul Air France şi o moderare a salariilor la KLM. Măsura blocării angajărilor, adoptată în septembrie 2011, va fi păstrată. Date fiind impredictibilitatea mediului economic şi dezechilibrul dintre capacitatea disponibilă şi cerere, boardul a decis să menţină cvasistabilă flota din prezent, atât pe sectorul pasageri, cât şi în zona cargo. Flota poate urca în capacitate, în funcţie de evoluţia economiei, cu cel mult 5%.
Compania va reduce totodată investiţiile de la şase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Aşa cum a ţinut să sublinieze Cedric Leurquin, corporate senior press oficer, nu vor fi afectate de reducerea bugetelor partea de servicii pentru pasageri şi nici cea de siguranţă a zborurilor. Creşterea productivităţii e un alt deziderat al şefilor de la Paris: sunt aşteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuţii cu sindicatele şi angajaţii, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt şi mediu-curier, cargo şi mentenanţă. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai anul trecut pierderi cumulate de 700 de milioane de euro. Nici măcar zborurile de lung-curier, cele mai profitabile în aviaţie, nu au reuşit să susţină minusul important cauzat de cele europene sau naţionale. Air France-KLM nu poate renunţa la aceste zboruri, dat fiind că îi asigură vizibilitate în Franţa şi întreaga Europă şi, mai important, dat fiind că sunt cele care aduc o parte importantă din pasagerii curselor către Africa, Asia sau cele două Americi în huburile de la Paris şi Amsterdam. De fapt, sub presiunea britanicilor de la easyJet, compania vrea să deschidă noi baze operaţionale în alte patru oraşe din Hexagon. Externalizarea către alţi operatori, mai buna utlizare a aeronavelor şi, din nou, angajaţii mai productivi sunt paşii prin care compania mizează să reducă pierderile la zero până în 2015.