BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Personalitatea anului 2009: FMI

    Acum doi ani, cand BUSINESS Magazin alegea pentru prima data
    “Personalitatea anului” in ultima editie din decembrie, era vorba
    de un erou al cresterii economice: alungat din tara de lipsa de
    oportunitati, Capsunarul plecase in strainatate si trimitea bani
    acasa, sustinand astfel economia. |n 2008, cu o criza financiara
    care deja fortase usa, personalitatea anului era Mugur Isarescu,
    singura figura din sfera puterii cu un discurs coerent si o
    politica rationala. Si Capsunarul, si Isarescu sunt personaje prin
    excelenta controversate, neintelese, in jurul carora s-au construit
    legende si s-a consumat mult sentiment.

    Aceeasi e si situatia din 2009, cand alesul nostru este FMI, un
    alt erou colectiv, pe care, din pacate sau probabil din fericire,
    il consideram drept adevaratul conducator al tarii si singurul in
    masura sa impuna in Romania programe fiscale mai lungi de-o
    campanie electorala. Propulsat de criza economica intr-un rol mult
    mai important decat in anii ’90, FMI de acum a trecut printr-un
    rebranding: experimentele sadice de atunci au facut locul unor
    inovatii ale strategiei de credite ce dau seama perfect de
    adancimea temerii UE si SUA fata de amenintarea crizei asupra
    tarilor in dezvoltare. Ceea ce nu s-a schimbat sunt insa legile
    economiei, ce sustin in continuare ca orice datornic trebuie sa-si
    asculte creditorul atunci cand acesta il indeamna sa-si faca un
    buget prudent, pentru ca altfel nu-si va putea plati creditul. Sau,
    cand debitorul e nepriceput ori distrat, sa-l consilieze, eventual
    sa-i faca si contabilitatea.

    Absorbita de alegerile prezidentiale si cu doua luni de
    interimat, guvernarea s-a straduit sa amane sau sa atenueze pe cat
    posibil deciziile care ar fi demonstrat ca vrea sa aiba cu ce
    rambursa la FMI creditul de 20 de miliarde de euro, iar la anul
    probabil ca nu va ezita sa dea vina pe FMI daca asemenea decizii
    vor fi luate. N-ar fi prima oara; din anii ’90, de cand avem
    acorduri cu Fondul, la fel s-a intamplat, cu exceptia lui 2005,
    cand guvernul Tariceanu, nemaiavand nevoie de bani, i-a expediat pe
    oamenii cu manecute veniti de la Washington sa-i recomande
    prudenta. Efectele lipsei FMI s-au vazut. Cum probabil putem ghici
    si ce s-ar fi intamplat in 2009 fara noul acord cu Fondul. Ar fi
    lipsit eternele proteste patriotice (ne incaleca FMI, Rotschild,
    Soros, iluminatii etc.), dar n-am fi avut pe nimeni care sa conduca
    tara.

    Cititi mai jos o analiza retrospectiva a fiecarui sector
    economic:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine

    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Mica si ambitioasa

    Articolul, semnat de un oarecare Sahit Muja, presedinte si CEO
    al Albanian Minerals NY, sustine ca economia albaneza creste cu o
    medie de 10% anual si ca pentru 2009, cresterea PIB va fi cea mai
    mare din Europa, in continuarea performantei din 2007-2008.
    Economia “a mers foarte bine sub conducerea premierului Sali
    Berisha, iar politica guvernului a fost cheia”, sustine articolul:
    Berisha a dublat bugetul, a marit salariile, i-a scos pe albanezi
    din saracie si a facut o treaba admirabila in sistemul de educatie.
    Afluxul de turisti straini a fost in 2009 mai mare cu 42%,
    investitiile straine cu 59%, infrastructura s-a ameliorat si multe
    companii occidentale au ales Albania pentru ca ea ofera cel mai bun
    sistem fiscal din Europa, cu o cota unica de impozitare de 10%.

    Ce e adevarat in aceasta “exceptie albaneza” de la criza? FMI
    estimeaza cresterea economica din 2009 la 2%, in timp ce Ministerul
    de Finante o apreciaza la 5,8%. Inainte de alegerile din iunie,
    Sali Berisha spunea ca se teme ca pachetul de masuri de austeritate
    propus de FMI drept conditie pentru continuarea programului de
    asistenta pentru combaterea saraciei, de 25,4 miliarde de dolari,
    sa nu duca la revolte ale populatiei, dar ca daca va fi reales
    prim-ministru, va retrage guvernul de la Tirana din acest program.
    Berisha a ignorat solicitarea FMI de a nu creste salariile si
    pensiile de la 1 mai, sustinand ca se poate incadra intr-un deficit
    de 4,1% din PIB, in loc de 6%, cat estimeaza institutiile
    internationale. Ca sa faca rost de bani fara ajutorul FMI,
    premierul a contractat la jumatatea anului un credit sindicalizat
    de 250 de milioane de euro de la Alpha Bank si Deutsche Bank. “N-o
    sa trecem de plafonul de 4,1% din PIB. Eu imi tin promisiunea”,
    spunea el.

    Liderul opozitiei socialiste, primarul Tiranei si contracandidatul
    democratului Berisha, Edi Rama, s-a aratat sceptic fata de
    statisticile taberei lui Sali Berisha, numind cresterea economica
    drept “somera” si aducand ca argument faptul ca multi albanezi vor
    in continuare sa emigreze, vrand sa scape de saracie. Ulterior,
    cand Berisha a fost anuntat castigator al alegerilor, Rama a
    contestat rezultatul, acuzand fraude si organizand manifestatii
    masive de protest timp de luni la rand, cu scopul de a forta
    repetarea alegerilor.


    Pe scurt:

    • CEHIA
      Scade dobanda. Banca centrala a Cehiei a surprins pietele
      financiare saptamana trecuta, cu o reducere de 0,25% a dobanzii
      cheie, ceea ce inseamna un nou minim istoric: rata dobanzii la
      operatiunile repo pe doua saptamani a ajuns la 1%, la fel cu cea
      practicata de Banca Centrala Europeana, dar mult sub cea din alte
      tari central si est-europene. In raportul din primavara al FMI
      asupra economiei mondiale, Cehia a fost reclasificata din economie
      emergenta in economie avansata.

    • POLONIA
      Alte datorii. Polonia are in vedere sa emita in ianuarie 2010
      obligatiuni in valoare de 1 miliard de euro, precum si lansarea
      unei emisiuni de obligatiuni denominate in dolari, undeva in cursul
      trimestrului I, a declarat adjunctul ministrului de finante,
      Dominik Radziwill, citat de Prague Monitor. “Maturitatea
      obligatiunilor va depinde de situatia de pe piata”, a adaugat
      Radziwill. Polonia a vandut in 2009 obligatiuni in valoare totala
      de 2,7 miliarde de euro, incluzand si 910 milioane reprezentand un
      plasament privat destinat unui grup de investitori. Ministerul de
      Finante de la Varsovia a testat pietele si cu o emisiune de titluri
      in dolari (3,4 miliarde de dolari), una de 750 de milioane de
      franci elvetieni (5,8 mil. euro) si una de 44,8 miliarde de yeni
      (345.000 de euro). Necesitatile de imprumut ale tarii ar urma sa se
      dubleze in 2010, la 48,6 miliarde de euro, in conditiile in care
      pierderea de ritm a economiei din cauza crizei va fi consumat din
      resursele statului.
    • SLOVENIA
      Cucerim Balcanii. Cel mai mare retailer alimentar din Slovenia,
      Mercator, vrea sa deschida primul magazin in Albania in acesta
      perioada si sa se extinda in Macedonia si Kosovo in urmatorii doi
      ani. Mercator, care detine magazine in Slovenia, Serbia, Croatia,
      Bosnia, Muntenegru si Bulgaria, asteapta pentru 2010 un profit net
      in crestere cu 5,3%, la 21,9 milioane de euro, dupa o scadere de
      49% in 2009, la 20,8 milioane de euro. Vanzarile nete au fost anul
      acesta de 2,66 miliarde de euro, cu 2% mai mici ca in 2008, dar
      exista sansa ca la anul sa ajunga la 2,75 miliarde, chiar daca, asa
      cum admite textul comunicatului Mercator, “mediul de afaceri in
      2010 va fi la fel de dificil ca si in 2009”. Pentru anul ce vine,
      reteaua are planuri de investitii de 120 de milioane de euro, fata
      de 159 de milioane in 2009, finantate din resurse proprii.

  • FMI: PIB-ul Europei Centrale si de Est va creste cu 1,8% in 2010

    FMI prognozeaza iesirea din recesiune a majoritatii statelor din
    regiune, exceptie facand tarile baltice. Lituania si Letonia vor
    inregristra scaderi ale PIB-ului cu 4% anul viitor, in timp ce
    Estonia va raporta un declin mai mic, de 2,6%.

    Investitorii au devenit mai precauti si au acordat o atentie mai
    mare politicilor publice interne ale statelor. Temerea cea mai mare
    ramane in continuare legata de volatilitate, urmata de cresterea
    datoriei publice, care se poate dovedi costisitoare daca ratele de
    schimb se depreciaza.

    In economiile emergente ale fostei Uniuni Sovietice, FMI
    prognozeaza cea mai mare rata a somajului in 2010. Fluxurile de
    capital vor reveni mult mai incet la anul, din cauza datoriei
    externe corelate care va duce la deprecierea monedei nationale si
    la scaderea exporturilor.

    PIB-ul global a scazut cu 1,1% in acest an, dar se asteapta sa
    inregistreze o crestere de 3,1% in 2010. Guvernantii se asteapta la
    o recesiune de tip “V”, adica o scadere brusca a economiei si o
    revenire la fel de rapida, dar aceasta pare tot mai improbabila,
    din cauza nerelurii trendului de consum inregistrat inainte de
    recesiune.

  • Basescu: Romania ar putea primi in 17 februarie inca doua transe din imprumutul de la FMI

    Traian Basescu a declarat ca este vorba de un program foarte
    strans care va trebui urmat, adaugand ca va adresa si o scrisoare
    partidelor parlamentare pentru a le ruga sa faca tot ce se poate
    pentru incadrarea in acest program.

    “Va trebui sa avem Guvern in functiune pe 23 decembrie,
    motivatia fiind ca acest Guvern trebuie sa depuna bugetul la
    Parlament pana la sfarsitul anului, pentru ca din 4 sau 5 ianuarie
    2010, Parlamentul sa inceapa examinarea bugetului de stat, iar in
    16 decembrie sa avem bugetul aprobat. Doar asa putem solicita
    prezenta echipei Uniunii Europene si Bancii Mondiale pentru
    evaluare”, a spus presedintele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina a cerut FMI un imprumut de urgenta de aproximativ doua miliarde de dolari


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Fara FMI, cursul ar fi fost de 6 lei/€, adica ar fi urcat cu 67%

    Daca nu ar fi imprumutat cele 12 miliarde de euro de la FMI in
    primavara, romanii ar fi trebuit sa faca fata unui curs de pana la
    6 lei pentru un euro, sustin oficialii BNR. Practic, lipsa
    acordului ar fi insemnat o depreciere de pana la 67% pentru leu, de
    la un nivel de 3,6 lei/euro in toamna anului trecut. O astfel de
    depreciere ar fi facut aproape imposibila plata ratelor la
    creditele in valuta si ar fi scumpit toate produsele de import sau
    calculate in euro cu pana la 67%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Moody’s: Ratingul Romaniei afectat daca nu se reiau discutiile asupra acordului cu FMI in T1

    “Daca programul cu FMI si Uniunea Europeana nu se va relua in
    primul trimestru al anului viitor, iar lichiditatea Guvernului va
    ramane sub presiune, am putea lua in considerare modificarea
    perspectivei ratingului la negativa. Cu toate acestea, scenariul
    nostru de baza este acela ca Guvernul va reporni acordul cu FMI si
    UE si alocarea fondurilor se va relua in acest timp”, a afirmat
    Orchard.

    Mai multe stiri pe www.zf.ro

  • Ash, RBS: Reluarea acordului cu FMI poate intarzia daca Basescu numeste un premier PDL

    Ash, seful diviziei de analisti pentru piete emergente al Royal
    Bank of Scotland (RBS), considera ca, in acest moment, Basescu ar
    putea cauta o solutie de compromis, cooptand unul dintre candidatii
    ale caror nume au fost vehiculate de opozitie, sau va merge conform
    agendei sale si va desemna un candidat PDL pentru pozitia de
    premier.

    “Strategia din urma are sanse mari sa conduca la alegeri
    parlamentare anticipate, care, cel mai probabil, vor prelungi criza
    politica si mai ales momentul critic pana la care programul cu FMI
    este repus in miscare”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul bancii
    britanice.

    El a amintit ca, la inceputul lunii noiembrie, FMI a amanat
    eliberarea celei de-a treia transe de 1,5 miliarde de euro pentru
    Romania pana la momentul in care situatia politica se va clarifica
    si spune ca este inca neclar cum rezultatul alegerilor
    prezidentiale va rezolva problemele legate de interferenta
    politicului asupra deciziilor economice care au dus la intarzierea
    angajamentelor asumate prin programul cu FMI, constatate la
    revizuirea acordului din luna noiembrie. “S-ar parea ca ne asteapta
    si mai multa incertitudine politica, care va continua sa
    nelinisteasca pietele”, a mai spus Ash.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Bancherii s-au inghesuit sa crediteze statul cu 1,4 mld. €.

    Zece banci locale au cumparat ieri certificate de trezorerie pe
    un an la valoarea record de 1,42 mld. euro, din care 1,2 mld. euro
    in nume propriu, alimentand Trezoreria statului cu o suma aproape
    tripla fata de cea propusa de Finante.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fenechiu vorbeste despre renegocierea acordului cu FMI

    Acordul cu FMI e ca un contract cu o bancă, iar banca FMI a
    analizat situaţia economico-financiaro-politică din România la un
    moment dat. Este foarte clar că, dacă se schimbă această situaţie,
    putem renegocia termenii contractului cu FMI”, a susţinut Relu
    Fenechiu.

    El a comentat că renegocierea acordului cu FMI “nu este nicio
    noutate” şi “nu este nimic rău”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro