BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Pierderile Oltchim s-au dublat anul trecut, la 403,3 mil.lei, iar vânzările au scăzut la jumătate

     În exerciţiul financiar anterior, combinatul chimic a consemnat pierderi de 198,3 milioane lei şi vânzări de 1,528 miliarde lei.

    În condiţiile în care activitatea a fost oprită în luna august a anului trecut, Oltchim a înregistrat în 2012 pierderi din exploatare de 276,4 milioane lei (62 milioane euro), de trei ori mai mari decât cele consemnate în 2011, de 83,2 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare şi întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară.

    Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scăzut de peste două ori, la 426,7 milioane lei (95,7 milioane euro), în timp ce costurile cu salariile au avansat cu 4%, la 154,4 milioane lei (34,6 milioane euro).

    Oltchim a încheiat anul trecut cu datorii totale de 2,789 miliarde lei, în creştere cu peste 30%. Printre creditori Oltchim se numără BCR, CEC, Banca Transilvania, Electrica SA, SALROM şi CFR Marfă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt samsarii de petrol, cereale sau metale la nivel mondial

    CONDUSĂ DE CARISMATICUL AFACERIST BRITANIC IAN TAYLOR, Vitol cumpără petrol unde găseşte mai ieftin şi îl vinde cui plăteşte mai mult. Marjele de profit sunt subţiri, însă trebuie avut în vedere că sunt raportate la venituri uriaşe şi împărţite într-un anturaj restrâns de acţionari şi investitori.

    Afacerile companiei au crescut la 303 miliarde de dolari în 2012, faţă de 297 mld. dolari în anul anterior, şi cu 45% mai mult decât în 2005. Volumul de petrol şi produse petroliere care a trecut anul trecut pe la traderii grupului a scăzut de la 272 milioane de tone la 260 milioane de tone, însă compania a reuşit să compenseze declinul prin creşterea afacerilor cu gaze naturale.

    Vitol deţine 200 de tancuri petroliere şi are facilităţi de depozitare pe cinci continente. Într-un interviu acordat recent revistei Fortune, Ian Taylor a vorbit cu oarecare modestie despre rezultatele companiei în 2012, acuzând condiţiile dificile de piaţă. Principalul obstacol pentru profiturile companiei? Diferenţele reduse dintre preţurile petrolului practicate în diverse regiuni ale lumii, situaţie neplăcută pentru un business care mizează tocmai pe aceste marje. “Piaţa a fost foarte congestionată. Nu a oferit prea multe oportunităţi”, a spus şeful Vitol.

    Compania speră să obţină în acest an un avantaj prin acordul încheiat recent cu grupul rus Rosneft, controlat de stat, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Vitol şi Glencore International, cel mai mare trader de materii prime din lume, înregistrat de asemenea în Elveţia, au ajutat Rosneft să obţină o finanţare de 10 miliarde de dolari pentru achiziţia companiei TNK-BP.

    Traderii au obţinut în schimb contracte de livrare de petrol pe termen lung, asigurându-şi materie primă la preţuri preferenţiale.Ascensiunea economică a Chinei, Indiei şi Braziliei, însoţită de urbanizare şi industrializare, a determinat în ultimul deceniu creşterea puternică a cererii pentru materii prime, de la minereuri, metale şi combustibili la alimente. Afacerile clubului restrâns al traderilor de mărfuri au înflorit, depăşind 1.100 miliarde de dolari pe an.

    Cele mai mari cinci companii de profil au desfăşurat în 2010 afaceri de peste 600 miliarde de dolari, aproape cât veniturile celor mai mari companii financiare şi peste vânzările cumulate ale celor mai mari companii din IT&C.

    TRADERII DE MĂRFURI FAC AFACERI DE OBICEI DIN JURISDICŢII CU O FISCALIZARE REDUSĂ, precum Elveţia, iar cele mai multe astfel de companii acumulează poziţii speculative de miliarde de dolari pe diverse materii prime sau îşi utilizează forţa financiară ca pe o pârghie pentru a strânge stocuri uriaşe în depozite, creând perioade de “secetă” pe piaţă pentru a împinge preţurile în sus.

    În timp ce autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a sancţiona băncile şi fondurile de hedging care fac speculă cu materii prime, marile case de trading îşi văd nestingherite de treabă. Majoritatea nu sunt listate la bursă şi îşi fac afacerile discret, căutând să nu atragă atenţia.Unele sunt afaceri de familie, altele sunt asocieri între investitori puternici, dar toate păstrează tăcerea şi sunt relativ necunoscute în afara industriei energiei şi materiilor prime. Iar pentru că tranzacţionează bunuri concrete şi nu instrumente financiare, activitatea lor este dificil de reglementat.

    Afacerile au mers ca pe roate în ultimii ani, permiţând acestor grupuri să îşi extindă aria de influenţă. Cele mai mari case de trading, precum Glencore, au început să cumpere pe bandă rulantă minele care produc materia primă, vapoarele care o transportă în lume, depozitele sau silozurile unde staţionează marfa şi conductele prin care se scurge spre consumatori. Cu o putere financiară greu de rivalizat, o reţea extinsă de relaţii în industrie şi politică şi un nivel avansat de cunoaştere a mediului în care operează, marii traderi au devenit brokeri de putere, îndeosebi în regiuni aflate în dezvoltare din Asia, America Latină sau Africa. Sunt în acelaşi timp o rotiţă a mecanismului şi o forţă care schimbă regulile sistemului.

  • Cu bursa americană la maxime, există ceva interes şi pentru acţiunile româneşti

    Indicele BET, care urmăreşte cele mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti (exceptând SIF-urile), a crescut săptămâna trecută cu 1,05%, iar indicele BET-FI, care urmăreşte SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), a scăzut cu 0,83%. Atenţia investitorilor rămâne axată în principal pe câteva acţiuni lichide, cele mai vizate fiind titlurile Fondului Proprietatea, OMV Petrom, Transgaz, BRD, Banca Transilvania şi SIF-urile. În ultimele zile se observă interes ridicat pentru anumite acţiuni şi cred că acest interes se datorează faptului că pe majoritatea pieţelor externe există un trend pozitiv, iar momentul este prielnic pentru creşterea expunerii pe România. Blue-chip-urile (acţiunile lichide – n. red.) sunt căutate cu precădere de către in-vestitori, în timp ce restul pieţei este încă nea­tractivă, inclusiv din cauza lichidităţii reduse. SIF-urile sunt în continuare într-un moment pozitiv, în special datorită alegerilor care vor avea loc pentru consiliile de administraţie şi cred că jocurile pentru putere vor aduce în continuare interes pentru acestea“, a declarat şeful departamentului de tranzacţionare la Alpha Finance, Gabriel Necula.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Biofarm mizează în acest an pe vânzări în creştere cu 10%

    Producătorul de medicamente Biofarm Bucureşti (BIO) estimează pentru acest an vânzări în creştere cu aproape 10%, de 115,1 milioane lei (26,2 milioane euro), însă profitul net ar urma să scadă cu 10%, la 19 milioane lei (4,3 milioane euro), potrivit proiecţiilor de buget ale companiei care ur­mează să fie discutat de acţionari într-o AGA programată pentru 18 aprilie. Biofarm a înregistrat anul trecut vân­zări de aproape 105 milioane lei (23,5 mi-lioane euro) şi un profit net de 21 milioane lei (4,7 milioane euro). Costurile cu materiile prime şi consumabilele sunt estimate să urce în acest an cu 5%, la aproape 33 milioane lei (7,5 milioane euro), iar cheltuielile cu personalul ar urma să avanseze cu 14%, la 19,3 milioane lei (4,4 milioane euro). Pentru acest an, conducerea Bio-farm a programat investiţii de 35,8 milioane lei (8,1 milioane euro), cu 20% peste nivelul estimat pentru anul trecut. Cele mai importante sume sunt desti-nate pentru achiziţia unor echipamente de producţie (16,5 milioane lei) şi pentru extinderea fluxului de producţie (10,3 milioane lei). Cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut cu 12%, la aproape 105 milioane lei (23,5 mili-oane euro), faţă de 93,4 milioane lei în anul 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acţiunile riscante au cele mai mari creşteri la început de an

    Acţiunile Cemacon Zalău, Mechel Târgovişte, Rompetrol Rafinare şi Electroputere Craiova, patru dintre companiile care au raportat pierderi substanţiale anul trecut, sunt în topul celor mai mari creşteri de pe bursă de la începutul anului, ceea ce arată un apetit mai mare pentru risc al investitorilor. Situaţia este diferită faţă de anul trecut, când creşterea bursei a venit în special pe acţiunile celor mai importante companii listate, precum Petrom, Banca Transilvania şi SIF-urile, care au avut şi evoluţii bune ale rezultatelor financiare. Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău, compania cu cea mai mare creştere de pe bursă de la începutul anului, de 114%, a avut anul trecut pierderi de 11 mil. lei. Chiar dacă firma a avut afaceri în creştere anul trecut şi profit operaţional, riscul intrării în insolvenţă este ridicat din cauza datoriilor la bănci. Totuşi, un fond finlandez a pariat 3,8 mil. lei pe revenirea Cemacon, preluând 29% din acţiuni. Creşteri puternice au înregistrat şi dezvoltatorul imobiliar Impact, compania de foraj Dafora sau compania de construcţii Condmag Braşov.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Lichiditatea a dispărut ieri de pe bursă. Acţiunile SIF Moldova au pierdut 1,3%

    Bursa a scăzut cu 0,12% (indicele BET-C), într-o piaţă unde rulajul a atins minimul ultimelor şase săptămâni, iar acţiunile SIF Moldova (SIF2) au coborât cu 1,3% în prima zi când investitorii care cumpără aceste titluri nu mai au dreptul să participe la AGA în care va fi ales un nou consiliu de administraţie. În prima parte a zilei acţiunile SIF Mol­dova (SIF2) au consemnat cea mai vizibilă va­ria­ţie dintre societăţile de investiţii finan­ciare, co­borând cu până la 2,6%. În ultimele ore de tran­zacţionare, corecţia s-a temperat, iar la închi­dere aceste titluri erau în scădere cu 1,29%, la 1,53 lei. Acţiunile SIF Moldova au con­semnat al patrulea rulaj din piaţă, de 662.000 de lei. „Cred că scăderea preţului nu are legătură cu anunţul de vineri. Până vineri, când a fost ultima zi în care se mai puteau cumpăra acţiuni pentru participarea la AGA, a existat o pre­siune la cumpărare pentru că se acumulau cât mai multe voturi pentru AGA din 4/5 aprilie. Fiind o AGA cu miză foarte mare, res­pec­tiv ale­gerea unui nou consiliu de administraţie, pre­ţul acţiunii SIF Moldova a crescut consis­tent în ultimele 10 zile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Tranzacţiile tot mai mari pe FP şi Petrom scot bursa din amorţeală

    Bursa a crescut ieri cu 0,28% (indicele BET-C), trasă în sus de acţiunile Fondului Proprietatea (FP), care au câştigat 3,25%, iar mai multe deal-uri cu titlurile FP şi OMV Petrom au împins lichiditatea la cel mai mare nivel din ultimele patru luni. Potrivit brokerilor, piaţa nu a reacţionat la datele privind creşterea economică înregistrată anul trecut de România. Produsul Intern Brut s-a cifrat anul trecut la 587,4 miliarde lei, în creştere cu 0,3% faţă de 2011, datele provizorii indicând o marginală revizuire în sus a creşterii economice, după ce Institutul Naţional de Statistică a anunţat anterior o creştere economică pe 2012 de 0,2%. „Revirimentul la nivelul volumelor resimţit încă din ultima zi a lunii trecute s-a extins şi în luna martie, iar interesul la cumpărare a rămas destul de ridicat, în special pe blue-chips-uri (acţiunile de regulă lichide – n. red.). Durata opti­mismului de pe piaţa autohtonă depinde în mare măsură de evoluţiile de pe pieţele mature, eventualele decorelări putând fi puse pe seama randamentelor atractive ale dividendului pentru anumite companii“, a declarat Liviu Avram, şeful departamentului de vânzări al firmei de brokeraj NBG Securities România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Optimismul extern trage în sus şi bursa de la Bucureşti. Acţiunile FP au închis peste 0,6 lei

    Evoluţia bursei de la Bucureşti a fost în ton cu evoluţiile de pe pieţele externe. În SUA, indicele Dow Jones Industrial Average, care urmăreşte cele mai importante 30 de companii americane, a atins un nou maxim istoric, depăşind precedentul record stabilit în octombrie 2007. Bursele europene au avut creşteri de 1-2%, iar indicele german DAX este de asemenea aproape de maximul istoric. Pe bursa de la Bucureşti, indicele BET este abia la jumătate din valoarea maximă atinsă în iulie 2007. În ultima săptămână, activitatea pe bursa locală a crescut, iar unele acţiuni au înregistrat creşteri semnificative. “În piaţă intră bani care urmăresc câştigul din dividende. Randamentul bun al dividendelor a determinat şi această creştere a volumelor şi a preţurilor”, a declarat directorul general al BT Securities Rareş Nilaş. Acţiunile Fondului Proprietatea au urcat în primele două ore la pragul psihologic de 0,6 lei/titlu, iar după ora 12:00 au depăşit pentru câteva momente acest nivel, urcând la 0,601 lei.

    Stiri non-stop pe zf.ro

  • Franklin Templeton a mai cumpărat 73 de milioane de acţiuni Petrom

    Fondurile de investiţii ale grupului american Franklin Templeton au cumpărat luni 73 de mili oane de acţiuni Petrom, reprezentând 0,13% din capitalul companiei, investiţia totală ridicân du-se la 32,2 mil. lei (7,4 mil. euro), potrivit rapor tărilor transmise bursei de firma de brokeraj Wood& Company, care a intermediat transferurile. Ieri s-au transferat 95 de milioane de acţiuni Petrom, prin intermediul a patru tranzacţii speciale în valoare de 42 mil. lei. Este posibil ca şi restul acţiunilor să fi fost cumpărate tot de Templeton prin intermediul altor firme de brokeraj. Templeton a fost în ultimul an cel mai mare cumpărător de acţiuni Petrom, cu achiziţii raportate în valoare de peste 146 mil. lei. Acţiunile cumpărate reprezintă circa 0,65% din capitalul companiei. Petrom ar putea plăti în acest an dividende reprezentând în jur de 7% din preţul acţiunilor. Templeton ar putea încasa astfel dividende de circa 2,7 mil. euro. Templeton a început să cumpere Petrom după ce a preluat administrarea Fondului Proprietatea, în septembrie 2010. FP deţine 20,1% din Petrom.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Prognozele Transelectrica: la o creştere a veniturilor cu 244 mil. lei, profitul creşte cu 7,7 mil. lei

    Transelectrica Bucureşti (TEL), compania care de­ţi­ne reţeaua naţională de transport al energiei electrice, şi-a bugetat până în 2015 o creştere a veniturilor cu circa 244 mil. lei faţă de nivelul înregistrat în 2012 (de la 2,8 mld. lei la 3,05 mld. lei). În aceeaşi perioadă, profitul brut al companiei ar urma să crească cu 7,7 mil. lei (de la 42,5 mil. lei la 50,2 mil. lei). Un calcul simplu arată că doar 3% din creşterea de ve­ni­turi se vor reflecta în profit, restul urmând să fie anulată de creşterea cheltuielilor. Transelectrica este unul dintre cele mai ineficiente monopoluri din Europa, având anul trecut o marjă brută de doar 1,5% (profit brut raportat la venituri). Explicaţiile pentru marja redusă sunt ponderea mare a serviciilor de sistem în venituri, servicii care nu generează niciun profit pentru companie, dar şi datoriile mari în valută care au erodat în fiecare an profiturile din exploatare. Compania are în plan investiţii de 1,93 mld. lei, care ar urma să fie finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri proprii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro