Poate părea de necrezut, însă Coca-Cola vinde 1,8 miliarde de sticle zilnic. Cu alte cuvinte, două persoane din opt consumă zilnic celebra băutură răcoritoare.
Graficul de mai jos prezintă unele dintre cele mai bine vândute produse, însă în loc de a nota volumul sau sumele obţinute, Chris Sibbet de la Finances Online a ilustrat o serie de comparaţii care să explice mai bine vânzarile uriaşe ale acestor produse.
Alex Maroko are 21 de ani, dar a a intrat în lumea afacerilor în adolescenţă, în momentul în care a fost eliminat din echipa de baschet. S-a gândit să-şi facă o afacere în mediul online, învăţând cititorii cum să facă diverse lucruri. Proiectul său a fost lansat în 2009 şi primul produs era o înregistrare video care arăta cum se poate îmbunătăţi driblingul la baschet. În prima săptămână de la lansare a câştigat 20.000 de dolari, iar în următoarele şase luni tânărul antreprenor a dezvoltat şi alte websiteuri, produse şi programe de coaching în mediul online.
Ca să lanseze afacerea, tânărul a avut însă nevoie de o sumedenie de informaţii şi chiar experienţa unui eşec. La 13 ani s-a hotărât că vrea să fie un jucător profesionist de baschet, dar nu avea deloc talent. Aşa că şi-a petrecut următorii ani încercând să înveţe scheme tactice care să-l ajute să fie mai bun.
Ceea ce s-a şi întâmplat. După absolvirea liceului a jucat baschet la Eckerd Colelge din Tampa Bay, în vremea studenţiei punând mai mult suflet şi în dezvoltarea afacerii sale, pe care a numit-o The Truth About Quickness şi care în esenţă învaţă oamenii cum să joace baschet mai bine. Acum, Alex Maroko are 21 de ani şi urmează cursuri part-time la Universitatea de Stat din Michigan.
I se întâmplă să fie recunoscut pe stradă şi acest lucru i se pare plăcut. Îşi aminteşte că în februarie 2009 a lansat primul produs online şi în numai o săptămână a câştigat 20.000 de dolari. „De atunci viaţa este ca un rollercoaster care nu se mai opreşte”.
“Pentru orice comandă online plăteşti 49 de lei pentru colectarea produselor din magazin, indiferent de numărul de articole, la care se adaugă 1 leu/kg pentru livrarea prin curier rapid la tine acasă. Preţul total se calculează automat pe măsură ce adaugi articole în coş. Plata comenzii se face în numerar, la livrare”, menţionează anunţul.
Ikea arată că va introduce în curând şi opţiunea de plată online.
Livrarea produselor se face în termen de 48 de ore de la confirmarea telefonică a comenzii.
Singurul magazin IKEA din România, situat în zona comercială Băneasa din Bucureşti, a încheiat anul de catalog 2013 (1 septembrie 2012 – 31 august 2013) cu vânzări de 440 milioane de lei (aproape 100 milioane de euro), în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul anterior.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De exemplu, la un model de telefon al cărui preţ este în jurul a 500 lei, în momentul efectuării studiului existau diferenţe de până la 80 lei între preţul din online şi cel din offline.
De asemenea, cumpărătorul poate economisi în cazul tabletelor la anumite modele şi până la 300 lei dacă cumpără din online, iar anumite titluri de cărţi pot fi găsite la jumătate de preţ, ajungându-se la economii de 15 lei în unele cazuri.
Astfel, diferenţele de preţ ajung la 25% în cazul cărţilor, 15% la tablete şi 14% la telefoane mobile.
Cele mai mici diferenţe de preţ între online şi offline s-au constat la aspiratoare (4%) şi la hrana pentru animalele de companie (1%).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De exemplu, la un model de telefon al cărui preţ este în jurul a 500 lei, în momentul efectuării studiului existau diferenţe de până la 80 lei între preţul din online şi cel din offline.
De asemenea, cumpărătorul poate economisi în cazul tabletelor la anumite modele şi până la 300 lei dacă cumpără din online, iar anumite titluri de cărţi pot fi găsite la jumătate de preţ, ajungându-se la economii de 15 lei în unele cazuri.
Astfel, diferenţele de preţ ajung la 25% în cazul cărţilor, 15% la tablete şi 14% la telefoane mobile.
Cele mai mici diferenţe de preţ între online şi offline s-au constat la aspiratoare (4%) şi la hrana pentru animalele de companie (1%).
Studiul arată că preţurile aceloraşi produse sunt mai mici în medie în magazinele online decât în magazinele offline.
“Diferenţele dintre online şi offline în ceea ce priveşte preţurile fluctuează semnificativ de la produs la produs, dar majoritatea acestora par sa meargă în aceeaşi direcţie. Altfel spus, ai şanse mari să cumperi mai ieftin un produs dintr-un magazin online, chiar dacă nu ţi-ai făcut anterior temele legate de locul în care găseşti cel mai ieftin produs. Cu toate acestea, promoţiile joacă un rol important în dinamica preţurilor”, a declarat Daniel Enescu, preşedinte Millward Brown România.
În 11 din cele 12 categorii de produse studiate, produsele vândute online au fost în medie mai ieftine decât în magazinele clasice, o singură categorie fiind cu paritate de preţ – aparatele foto.
Variaţia preţurilor între online şi offline în funcţie de produs este mult mai mare în cazul cărţilor (40% între produsul cu cea mai mică diferenţă şi cel cu cea mai mare diferenţă între online şi offline), tabletelor (23%) şi cuptoarelor cu microunde (18%) şi semnificativ mai mic în cadrul telefoanelor (8%), frigiderelor (6%) şi a hranei pentru animale de companie (2%).
“Este foarte posibil ca în aceste ultime categorii marja de profit să fie mult mai mică, limitând posibilitatea unor promoţii spectaculoase”, precizează studiul.
Studiul, realizat în luna mai, a luat în calcul 12 categorii şi 120 de produse, câte 10 pentru fiecare categorie. Eşantionul constă în 21 de magazine online şi offline, selectate după relevanţa lor în categorie, fiind comparate doar produse cu caracteristici tehnice identice. Datele pot varia în timp în funcţie de politicile magazinelor şi de promoţiile de la un moment dat.
Conform unui alt studiu realizat de Millward Brown România în martie 2014, preţul rămâne un element semnificativ în decizia de achiziţie.
Aproape 49% dintre cei care cumpără online aleg magazinul online pe baza faptului că preţul este mai mic decât în magazinele clasice (offline). Pe lângă preţ/reducerile de preţ, factori cu o importanţă ridicată pentru cumpărători atunci când decid să cumpere online sunt oferirea de servicii gratuite (transport si returnare) şi rapiditatea livrării comenzilor.
Dacă în România hotelurile pot fi vândute prin tocmai.ro şi OLX.ro, în Italia sunt puse spre vânzare pe platformele online chiar şi sate. Aer alpin, vederi panoramice şi o aruncătură de băţ distanţă faţă de oraşul italienesc Torino – sunt câteva dintre caracteristicile satului Borgata Calsazio, pus la vânzare pe eBay pentru 245.000 de euro, potrivit Telegraph.co.uk.
Satul a devenit din ce în ce mai pustiu odată ce tinerii s-au hotărât să îl părăsească în favoarea oraşelor mai mari. Locuitorii rămaşi au pus anunţul de vânzare şi speră astfel să revigoreze oraşul prin transformarea în atracţie turistică datorită caselor şi hambarelor ce pot deveni în hoteluri şi restaurante.
Vânzarea este susţinută de UNCEM (National Union of Mountain Communities), o organizaţie care reprezintă satele de munte ale Italiei. Termenul limită pentru licitaţia online este 15 iulie.
În Italia există aproximativ 40 de aşezări de acest tip, în care turiştii sunt găzduiţi în diferite case din sat, iar recepţia şi restaurantul sunt localizate într-o clădire centrală.
Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:
Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.
Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.
După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.
Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.
Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.
Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.
Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.
Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse.
Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost făcuţi publici, dar presa americană de specialitate a avansat o sumă aproximativă de 15 milioane de dolari.
Songza este o aplicaţie care propune şi difuzează gratuit muzică online. Comparativ cu alte servicii de profil, Songza are un număr mic de utilizatori – 5,5 milioane, faţă de 70 de milioane pentru radioul online Pandora Media, 40 de milioane pentru Spotify şi 40 de milioane pentru iTunes Radio al Apple.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real” de informaţii, a declarat miercuri pentru agenţia rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus.
El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. “Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile”, a spus Lukianov, scrie Ria Novosti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro