Daca in 2004 pierderile s-au inregistrat doar la dolar, de anul viitor pe lista se va adauga si euro. Asta pentru ca scaderi ale monedei europene catre 36.000-37.000 de lei sau ale dolarului catre 28.000 de lei, insotite poate de reveniri la fel de bruste, nu vor mai fi imposibile o data cu retragerea treptata a Bancii Nationale a Romaniei din postura de cumparator puternic de valuta.
Salariile in valuta sunt insa numai o fateta a ansamblului de modificari economice induse de o piata valutara relativ libera. Fluctuatiile puternice si neasteptate ale valutelor, pe un trend clar de intarire a leului, vor schimba radical de anul viitor aspectului businessului romanesc. Exportatorii vor trebui sa devina mult mai competitivi, managerii mai atenti la momentele platilor sau ale incasarilor si la intocmirea planurilor de afaceri, dealerii bancilor mai precauti. Romanii vor putea redeveni jucatori pe valute, speculand momentele de scadere puternica a euro sau dolarului pentru a cumpara, urmand sa revanda o data cu reluarea cresterilor. O mare parte din aceiasi romani, platiti in lei, vor putea calatori mai mult si mai ieftin in strainatate.
Ce va fi in continuare? – este acum intrebarea esentiala. Pentru a incerca sa ghicim viitorul, trebuie sa privim intai in trecut. Si nu in cel foarte indepartat. Chiar daca o parte dintre analisti sau oamenii de afaceri nu cred, sau refuza sa creada, in aprecierea leului atat fata de euro cat si fata de dolar, semnale clare ca acest lucru se va intampla exista.
In primavara acestui an guvernatorul BNR Mugur Isarescu lansa un semnal important: aprecierea monedei nationale poate ajuta Romania sa prinda din urma tarile Uniunii Europene. Romania indeplineste numai doua din criteriile de la Maastricht, ponderea datoriei publice in PIB si deficitul bugetar. Aprecierea reala a leului poate ajuta la grabirea convergentei reale, a spus atunci Isarescu. El a precizat ca aprecierea este benefica atat timp cat castigurile de productivitate a muncii in economie acopera cresterea reala a salariilor si aprecierea reala a leului.
Daca adaugam la cele de mai sus declaratii mai mult sau mai putin oficiale din partea sefilor bancii centrale si asezonam cu ceea ce s-a intamplat in ultimele doua saptamani pe piata valutara, semnalul este clar: BNR mizeaza pe aprecierea leului in perioada care va urma. Ce spuneti de un curs de 36.000 de lei pentru un euro in primavara?, a intrebat retoric, recent, un oficial al bancii centrale, intr-un grup restrans.
Cu aprecierea leului nu au fost de acord multi dintre analistii pe care BUSINESS Magazin i-a consultat pentru aceasta analiza. Motivul: nu avem economie suficient de performanta. Lucru discutabil; depasind cadrul teoriilor economice, intr-o lume a afacerilor unde cei mai multi una spun si alta fac, moneda nationala poate fi un instrument de eficientizare a economiei.
Scaderea sau stagnarea (pe termen lung) a euro fata de leu va reprezenta de fapt un test ceva mai timpuriu de integrare economica a Romaniei in Uniunea Europeana. In aceste conditii va veni adevarata dovada a competitivitatii firmelor romanesti, ascunsa pana in prezent in spatele devalorizarii valutelor.
Cei care vad partea goala a paharului spun ca masura Bancii Nationale este buna, dar ca momentul nu a fost bine ales. Romania este in crestere economica, iar o asemenea masura se ia in momente de stabilizare, spune analistul economic Mircea Cosea.
Momentul ales pentru intarirea leului este neprielnic si din cauza conjuncturii internationale. Pretul petrolului creste vertiginos, ceea ce face ca si costurile de productie sa creasca. Exportatorii incaseaza din ce in ce mai putini lei. Efectul: se vor inchide fabrici, iar importurile vor creste, adauga Mihai Ionescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
Primele, si cele mai puternice reactii negative au venit, evident, din partea exportatorilor. In situatia in care aprecierea leului va continua, companiile de export vor avea multe zile negre. Practic, firmele vor cumpara materii prime si vor produce, in tara, folosind o moneda din ce in ce mai scumpa si vor vinde, la export, pe o valuta din ce in ce mai slaba.
Situatia este sintetizata plastic de analistul Radu Craciun de la ABN Amro: Cred ca intentia BNR este de a-i «scutura» un pic pe exportatori, nu de a-i distruge. Nu cred ca incearca o terapie de soc, ci mai degraba o impulsionare a acestora.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, avertiza de altfel in urma cu aproape trei ani: Producatorii si comerciantii nostri trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca pastrarea si imbunatatirea competitivitatii externe nu este exclusiv o problema de curs de schimb, ci o problema de crestere a productivitatii.
Cat de mult au tinut cont companiile romanesti de avertisment, o arata chiar cifrele. Desi a crescut an de an, productivitatea companiilor romanesti este cam la o treime din valoarea inregistrata in Uniunea Europeana. Este adevarat, nu numai din cauza companiilor, care au trebuit sa faca fata unui mediu intern defavorabil investitiilor.
Peste 70% din exporturi merg insa in prezent catre Uniunea Europeana, astfel ca principala intrebare care se ridica in prezent este Exportam suficient de profitabil pentru a rezista fara un castig de 10 – 15% anual adus de devalorizarea leului?.
Greu de raspuns, din moment ce putini exportatori stiu cu adevarat cat sunt de performanti in raport cu competitorii straini. Ceea ce se stie cu certitudine este insa structura exporturilor. In prezent, cea mai mare parte a acestora este detinuta de lohn-ul din industria textilelor, produsele metalurgice si industria de masini si dispozitive electrice.
In cazul lohn-ului, zarurile sunt deja aruncate, indiferent de evolutia euro.
Apropierea integrarii, majorarea salariilor reale si, mai nou, invazia companiilor chinezesti in UE vor anula aproape total avantajele pe care le are acum Romania la acest capitol. Astfel incat, in urmatorii cativa ani acest gen de activitate va disparea sau se va modifica radical. Primele semnale au aparut. Cei mai afectati sunt aceia care lucreaza exclusiv in sistem lohn si care exporta intreaga productie. Deja, in confectii, cota profitului este de 5-10%, spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare.
Grapini spune ca, pe primele noua luni ale anului, marile combinate straine de fire care furnizeaza materia prima companiilor romanesti de textile au crescut preturile cu 35%. De asemenea, preturile utilitatilor au crescut cu circa 25-28%. Prin urmare, costurile de productie s-au majorat semnificativ.
Mai mult, negociem, in prezent, contractele de export pentru anul viitor si am constatat ca exista presiuni mari din partea partenerilor straini pentru scaderea preturilor, afirma Grapini.
Daca golul lasat de lohn va trebui umplu rapid de alte produse, in metalurgie lucrurile stau mai bine. La aluminiu, Alro Slatina, care exporta circa 80% din productie, a rezistat deja unor conditii mult mai nefavorabile si, in plus, pretul aluminiului pe pietele internationale este cu circa 40% mai mare decat costul de productie al Alro. In plus, compania s-a protejat permanent in ultimii ani prin hedging de devalorizarea dolarului, moneda in care exporta.
In siderurgie, situatia este de asemenea sub control: Sidex Galati s-a restructurat si este in plin proces de investitii, iar pretul otelului este la maxim istoric. Majoritatea companiilor din industrie sunt privatizate si detinute de grupuri internationale (Mittal Steel, TMK, Tenaris) care stiu sa faca fata fluctuatiilor valutare.
Problema nu vine de altfel dinspre companiile mari, care de bine de rau pot face fata provocarilor, ci dinspre cele de talie medie.
Acestea vor trebui sa isi diversifice structura marfurilor pe care le comercializeaza, astfel incat un portofoliu echilibrat, in euro, dolari si lei, sa le poata acoperi, cel putin in parte, riscul valutar. De asemenea, vor trebui sa profite de faptul ca materiile prime si tehnologia importata se vor ieftini.
Intr-o economie dezvoltata, solutia de acoperire a riscului valutar sunt instrumentele de hedging. In Romania, acestea nu prea au fost folosite pana acum, in mare parte si pentru ca predictibilitatea cursului nu a necesitat asa ceva.
Instrumentele de hedging au fost mai mult o sursa de profit, pana acum. Probabil mult mai multe firme vor incepe sa le foloseasca, pentru a se proteja de acum inainte, aprecia Misu Negritoiu, director general adjunct ING Romania.
Hedgingul este o gluma buna in Romania, in prezent. Aratati-mi mie o banca din Romania care sa ofere asa ceva la un pret decent!, spune vicepresedintele Rompetrol, Alexandru Bucsa.
In replica, reprezentantii bancilor sustin ca motivul este chiar lipsa cererii pentru asa ceva. Pentru ca piata este mica si nu exista contrapartida in asumarea riscului, bancile ar putea doar sa preia ele insele acest risc. Motiv pentru care si pretul cerut este pe masura. Tristetea de pe o parte a balantei inseamna bucurie pe cealalta.
Daca exportatorii isi fac calcule ingandurati, importatorii se bucura: ei sunt cei care vor castiga cel mai mult din aceasta apreciere a leului. Vor aduce produsele in tara la costuri mai mici, ceea ce, in teorie cel putin, ar trebui sa determine o scadere a preturilor pentru consumatori. Dar intre teorie si practica distanta e mare, iar firmele romanesti nu par a fi invatat si lectia scaderii preturilor. Ba mai mult, unii analisti cred ca am putea asista la cresteri de preturi. Incercand sa isi puna bugetele la adapost, companiile vor fi tentate sa foloseasca cresterile de preturi pentru a contracara variatiile de curs. Pe de alta parte, concurenta este suficient de mare pentru a tempera aceste initiative.
O categorie napastuita este cea a directorilor financiari. Obisnuiti sa lucreze intr-un mediu valutar fara prea multe surprize, acestia vor constata ca bugetele nu vor mai putea fi facute doar prin simpla referire la proiectia valutara din bugetul de stat.
In viitor, acestia vor trebui sa fie suficient de atenti sau competenti pentru a nu transforma castigurile venite din activitatea operationala in pierderi finale din cauza neadaptarii la fluctuatiile valutare.
Nu poti scumpi sau ieftini saptamanal marfa, dupa cum urca sau coboara cursul valutar. In concluzie, vom fi obligati sa revenim la preturi instinctive, reglate in asa fel incat sa confuzioneze cat mai putin cumparatorul, fara sa ne scoata din afaceri. O durere de cap in plus!, spune Mihai Visan, director executiv la Asociatia Romana a Carnii. Industria carnii este in prezent importator net de materie prima.
In calcului bugetului pentru anul viitor, Ministerul de Finante a anticipat un curs leu/dolar de 35.150 si leu/euro de 42.550. Diferenta dintre valorile presupuse de Finante si cele ale BNR pot fi interpretate si ca un semn de independenta a bancii centrale, care oricum s-a dovedit mai ancorata in realitatea economica romaneasca decat politicienii. Si piata resurselor umane va fi anul viitor martora unei mici revolutii: salariatii cu venituri medii si mari platiti in dolari sau euro vor pierde, iar cei platiti in lei vor castiga. Cu cat salariul in valuta va fi mai mare, cu atat pierderea va fi mai substantiala.
Expertii in resurse umane spun ca fluctuatiile de pe piata valutara nu vor determina o modificare imediata a salariilor negociate in dolari sau euro si ca, de fapt, persoanele care au veniturile in valuta si-au asumat riscul ca intr-o luna sa castige mai mult, iar in alta mai putin. Exista insa o agitatie pe piata, dar este legata de faptul ca in aceasta perioada incep sa se faca bugetele de salarii pentru 2005. Companiile inca nu stiu la ce sa se astepte anul viitor, mai ales ca se anunta modificari ale Codului fiscal care ar putea aduce alte grile de impozitare a veniturilor. In plus, investitiile straine cresc puternic, existand semnale ca tot mai multe firme straine vor sa patrunda pe piata in diverse domenii.
Companiile romanesti care ar putea intra in concurenta cu acestea incearca sa ofere angajatilor salarii competitive astfel incat sa-i determine sa nu plece, spune Monica Vrabiescu, managing director al companiei Hill International.
In ceea ce priveste moneda in care se negociaza salariul, consultantii spun ca recomanda in continuare companiilor sa aleaga euro avand in vedere apropiata aderare a Romaniei la UE.
Nu recomandam nimanui sa negocieze salariile in lei, iar majoritatea companiilor, indiferent ca sunt multinationale sau romanesti, alege euro. In ceea ce priveste dolarul, nu mai stiu pe nimeni care sa aiba salariile in aceasta moneda. Si aceasta situatie nu se intalneste numai in Bucuresti, ci in toata tara, este de parere Mihaela Perianu, directorul general al companiei AIMS Human Capital.
Anul trecut, dupa ce dolarul a scazut cu peste 20% fata de euro, presa europeana comenta, mai in gluma mai in serios, ca europenii care vor sa isi cumpere un Porsche Cayenne si traverseaza oceanul pentru a face acest lucru primesc gratis si un Fiat. Asta pentru ca in Statele Unite preturile masinilor aveau aceleasi preturi ca in Europa, numai ca in dolari. Erau adica cu 20% mai ieftine, iar 20% din pretul unui Porsche Cayenne inseamna un Fiat.
O astfel de teorie ar putea fi aplicata si de romanii care vor calatori anul viitor in strainatate. Daca sunt suficient de atenti pentru a specula scaderea euro isi pot face vacantele din strainatate cu 15 – 20% mai ieftin.
In conditiile in care inflatia in tarile UE se va mentine probabil sub 3%, iar romanii vor putea cumpara valuta cu 15% mai ieftin este posibil ca numarul turistilor romani in strainatate sa creasca, opineaza Simion Alb, directorul Biroului National de Turism al Romaniei din America de Nord. Reprezentantii agentiilor de turism estimeaza ca va creste traficul pe destinatiile ieftine (Tunisia, Egipt, Grecia etc.), unde sase nopti de cazare costa incepand de la 190 de euro.
Pentru destinatiile scumpe, nu se va simti o inviorare, pentru ca cine isi permite sa plateasca 3-4.000 de euro pentru o calatorie, nu este sensibil la o scadere cu 10 – 15% a tarifelor, spune Radu Morariu, directorul agentiei de turism Eximtur. In concluzie, va creste turismul de masa.
Ceea ce bucura turistii se va resimti insa negativ in randul hotelierilor, majoritatea avand tarifele exprimate in euro. Hotelierii s-ar putea gandi, in sfarsit, ca, incepand cu anul 2006, sa incheie contracte cu tarife exprimate in lei si ca urmare tarifele in euro si dolari sa creasca, spune Alb. Oficialul de la New York considera insa ca este putin probabil ca acest lucru sa se intample, avand in vedere apropierea aderarii Romaniei la UE si faptul ca cei mai multi dintre vizitatorii straini provin din tari in care moneda utilizata este euro.
Cei care-si cumpara masini de import isi freaca mainile la gandul ca va scadea euro. Preturile sunt fixate in moneda europeana – iar un euro mai mic inseamna o diferenta mai mica de platit, spune Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania. La fel se va intampla si cu cei care-si cumpara masini, echipamente sau imobile in leasing. Dobanzile sunt calculate in valuta, ceea ce inseamna ca dezavantajat ar trebui sa fie finantatorul, care ar trebui sa suporte diferenta de curs.
Insa societatile de leasing sunt oarecum protejate: dobanzile se recalculeaza, potrivit contractelor de finantare, pentru orice fluctuatie a cursului de peste 5%, daca tendinta se mentine mai mult de o luna, spune Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania. Suntem, asadar, in pragul unei noi epoci. Ecranul protector al cursului stabil, de dupa care directorii financiari calculau constiincios pierderile si castigurile, a disparut pentru totdeauna. Cei care tin in mana finantele companiilor romanesti vor trebui sa reziste de acum inainte tangajului cursului valutar, iar functia de director financiar va incepe sa merite un loc fruntas in topul meseriilor pe care parintii si le viseaza pentru copiii lor.