BusinessMagazin

Blog

  • Istoria hârtiei igienice

    Obiectul de igienă indispensabil acum a fost inventat în anul 1391 în China pentru a fi utilizat de Împărat, în timp ce în alte regiuni se foloseau substituenţi luaţi direct din natură, cum ar fi frunzele şi cochiliie de scoici.

    În Hawaii se foloseau nucile de cocos, eschimoşii utilizau zăpada, francezii – lâna, în timp ce romanii au creat un instrument mai complex: un burete îmbibat cu apă sărată ataşat la capătul unui băţ.

    Până la sfârşitul anului 1800 americanii utilizau în scopul igienei personale materialele pe care le citiseră; lorzii britanici utilizau de asemnea paginile cărţilor citite. Almanhul Fermierilor era prevăzut cu o gaură astfel încât să poată fi atârnat, iar paginile să poată fi rupte cu uşurinţă. Nu este clar dacă acesta este motivul pentru care şi în ziua de azi americanii iau la baie ceva de citit

    În anul 1857, Joseph Gayetty vinde prima rolă de hârtie igienică făcută într-o fabrică, iar în 1942 apare hârtia cu două straturi. În America a existat chiar şi o criză a hârtiei igienice în anul 1973, când, în urma unor glume făcute de comediantul Johnny Carson referitoare la rezerva naţională prea mică de hârtie igienică, oamenii au golit rafturile magazinelor, epuizând stocurile calculate pentru consum normal.

  • Arta 3D cu care poţi interacţiona – GALERIE FOTO

    Vizitatorii au fost încurajaţi să interacţioneze cu picturile şi să devină, astfel, o parte din opera de artă; expoziţia s-a transformat astfel într-o bună oportunitate de a face fotografii interesante.

  • Marga: Nu mi s-a dat nicio explicaţie oficială pentru înlocuire. Plec în Germania pentru cercetare

    El a precizat totodată, la RFI, că a refuzat toate propunerile care i s-au făcut şi că va pleca luna viitoare în Germania, dar nu ca ambasador, ci în mediul ştiinţific. Întrebat de ce crede că a fost demis din postul de ministru de Externe, Andrei Marga a răspuns: “Nimeni nu e căsătorit cu vreo funcţie. Nu există vreun motiv formulat de cineva în vreun fel. Ipoteza mea e că de fapt a fost o împărţeală înăuntrul unui grup şi un domn a dorit foarte mult acest minister. Aceasta a fost totul”. Solicitat să precizeze dacă se referă la Titus Corlăţean, Marga a spus că el nu o să facă nominalizări, lăsându-le “în seama altora”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Postul Vocea Rusiei anunţă că îi oferă drept la replică preşedintelui suspendat Traian Băsescu

    Directorul postului Vocea Rusiei, Andrei Bistriţki, a respins acuzaţiile preşedintelui suspendat, catalogându-le drept “nefondate”, conform unei declaraţii postate pe site-ul postului de radio. “Vocea Rusiei respectă principiul obiectivităţii în disputele politice şi prezintă întotdeauna opiniile tuturor părţilor implicate în dispute politice. Postul beneficiază de independenţă editorială şi are permanent o abordare echidistantă”, subliniază Bistriţki. Andrei Bistriţki îl invită pe Traian Băsescu să participe la o emisiune a postului Vocea Rusiei sau să posteze o declaraţie pe site-ul postului de radio.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cursul a scăzut sub 4,56 lei/euro. Dealerii cred că BNR continuă să intervină indirect

    La deschidere euro a fost cotat la 4,5650 – 4,5670 lei, cu 0,65 – 0,7 bani sub nivelurile de luni seară din jurul orei 17:00, de 4,5715 – 4,5740 lei/euro. Ulterior, cursul a scăzut foarte uşor până la 4,5620 – 4,5640 lei/euro, însă unele ordine de cumpărare de euro au readus cotaţiile pe creştere, acestea ajungând la 4,5670 – 4,5695 lei/euro. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost de 4,5695 lei/euro. De la acest moment, în piaţă au fost plasate ordine de vânzare de euro la cotaţii din ce în ce mai mici, iar dealerii cred că atunci BNR a început să intervină din nou indirect în piaţă. Astfel, cursul a coborât sub 4,56 lei/euro, iar minimul primei ore a fost de 4,5570 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şeful FMI: Suntem îngrijoraţi de impactul situaţiei politice asupra economiei

    “Ca să fim sinceri, suntem puţin îngrijoraţi în legătură cu această situaţie şi, de asemenea, de impactul pe care actuala situaţie politică îl are asupra economiei”, a spus şeful misiunii FMI. El a salutat intenţia oficialilor români de a-şi menţine agnajamentele cu instituţiile financiare. “În ultimii ani, România a făcut progrese în a-şi reveni din criza financiară de acum câţiva ani şi economia a făcut progrese în sensul stabilizării inflaţiei, situaţiei bugetare”, a mai precizat Erik de Vrijer.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un mod inedit de a consuma vinul

    Amelia Fais Harnas îşi foloseşte băutura preferată pentru a face portrete pe pânză., potrivit siteului www.dailymail.co.uk. Portretele sunt desenate în prealabil cu ceară după care sunt acoperite cu şase – şapte straturi de vin. Amelia reuşeşte să obţină astfel umbrele perfecte pentru operele sale de artă. A reuşit să îşi facă chiar şi autoportretul care o ilustrează bând, evident, vin.

    Majoritatea sticlelor de vin folosite sunt ieftine pentru că, spune artista, acestea au culoarea potrivită şi au o concentraţie mai scăzută de zaharuri reziduale. Lucrează la patru sau şase portrete simultan la o temperatură constantă de 27 de grade Celsius. Primele portrete au avut dimensiuni mici, de 25 pe 25 centimetri, dar în timp a ajuns să lucreze şi la opere de dimensiuni de aproximativ 1 pe 1, 5 metri.

  • Culmea marketingului: puii multicolori

    Puii – curcubeu sunt vopsiţi cu spray permanent în verde deschis, oranj, roz şi galben. Ghemotoacele de puf în vârstă de numai două zile se găsesc la o piaţă din Jakarta şi pot fi cumpăraţi cu preţul de 33 şilingi.(aproximativ 0,5 euro). Dacă această tendinţă pare crudă pentru unii, puii reprezintă o importantă sursă de venit pentru locuitorii Indoneziei. Multe dintre familiile de aici au un venit mai mic de un dolar american, consumul de ouă şi carne de pui fiind vital.

  • De ce pleacă din România retailerii de haine ieftine

    Într-o lume a vizualului, unde imaginea face cât 1.000 de cuvinte, hainele, în România cel puţin, sunt idolatrizate. Ne permitem să mâncăm ieftin, luăm frigider ieftin, dar nu ne putem permite să arătăm ieftin. Hainele trebuie să aibă croială bună, culori în tendinţe, brand cunoscut şi nu preţuri mici. Prea ieftin, domnule, prea ieftin! Dincolo era mai scump!În ultimii trei ani criza financiară a “găurit” buzunarele românilor şi a lăsat goluri în portofelele lor. În acest context, în cazul alimentelor, al produselor de curăţenie şi al electrocasnicelor, oamenii s-au orientat către primul nivel de preţ, acesta devenind principalul criteriu în procesul de achiziţie.

    Când vine vorba de haine însă, preţul pierde teren în faţa brandului, a croielii şi a materialelor. Condiţiile jocului se schimbă şi odată cu ele şi câştigătorii. Nume precum Zara, New Yorker sau H&M se extind rapid, afacerile merg ca pe roate şi clienţii sunt nelipsiţi din magazine. La polul opus, Kiabi şi Sprider, retaileri cu politică de discount, vor să vândă şi să iasă de pe piaţa locală după ce afacerile au intrat pe o pantă descendentă şi pierderile continuă să se acumuleze.

    Anca Tăzlăoanu, brand consultant pentru agenţia de strategie şi design de brand BrandTailors, afirmă că există un cumul de factori care garantează profitabilitatea marilor retaileri internaţionali de îmbrăcăminte. Este vorba de alegerea atentă a spaţiilor de retail, decorarea vitrinelor, unul dintre cei mai importanţi vectori de comunicare ai brandurilor de modă, de designul colecţiilor şi de calitatea materialelor. Preţul vine la urmă.”Brandul contează foarte mult. Brandurile internaţionale care intră pe piaţa românească se bucură de o mare notorietate şi favorabilitate încă dinainte să facă acest pas. Unele dintre ele sunt aşteptate de ani de zile de către români.”

    Un exemplu în acest sens este H&M, intrat pe piaţa locală în luna martie a anului trecut după mai mulţi ani de tatonări. Până în prezent suedezii au deschis 16 magazine şi până la finele anului vor mai fi deschise alte şase.”România este una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere de la nivel mondial pentru noi”, spune Ewa Jarzemska, reprezentanta brandului suedez. Ea adaugă că până la finalul acestui an urmează a mai fi deschise alte şase magazine în oraşe precum Bucureşti, Sibiu, Ploieşti şi Cluj. “Vrem să ne dublăm numărul de magazine până la finalul acestui an. Piaţa din România este foarte atractivă pentru businessul nostru şi avem un feedback bun de la clienţii noştri de fiecare dată când deschidem magazine.”

    Deşi a intrat târziu pe piaţă, la circa şapte ani după Inditex şi la doi după C&A, H&M a mizat pe o expansiune rapidă pe piaţa locală. Astfel, în primul an de prezenţă pe piaţă retailerul a inaugurat 11 magazine, iar în această primăvară alte cinci. Mai mult, deschiderile nu se opresc aici.La inaugurarea primului magazin din România, Karl-Johan Persson, CEO al H&M, spunea că România este prima piaţă unde compania va deschide din primul an atâtea magazine. Expansiunea rapidă poate fi justificată şi de primirea pe care românii le-au făcut-o suedezilor. Mii se oameni au aşteptat la coadă, iar în perioada martie-noiembrie 2011 vânzările au ajuns la 37 de milioane de euro.

    La polul opus, retailerul francez Kiabi, intrat pe piaţa locală în 2009, va ieşi din România la finele lunii august, după ce va închide toate cele şase magazine pe care le deţine în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Ultimul pe listă este Kiabi Orhideea, iar primul închis a fost Kiabi Titan. Francezii şi-au anunţat acum circa o lună intenţia de a părăsi piaţa locală după ce cifra de afaceri a companiei a scăzut anul trecut. “Kiabi poartă discuţii cu potenţiali cumpărători pentru a vinde operaţiunile din România”, spun reprezentanţii companiei din Franţa.

  • Şase luni pe baricade: băncile rezistă

    Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.

    Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.

    Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.

    A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.

    A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.

    A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.

    Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).