BusinessMagazin

Blog

  • PERCHEZIŢII la sediul LPF şi la persoane suspectate de vânzarea drepturilor de televizare a unor meciuri. Poliţiştii au descins şi la locuinţa lui Dumitru Dragomir

      UPDATE 14:23 – – Dumitru Dragomir a fost reţinut

    Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, a fost reţinut de procurorii bucureşteni, luni, în dosarul privind vânzarea drepturilor de televizare a unor meciuri din Liga I.

    UPDATE 09:14 – Percheziţii şi la locuinţa lui Dumitru Dragomir în dosarul privind televizarea unor meciuri

    Anchetatorii au făcut percheziţii, luni dimineaţă, şi la locuinţa fostului preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, în dosarul privind vânzarea drepturilor de televizare a unor meciuri, Dragomir confirmând informaţia şi afirmând că poliţiştii nu i-au spus ce căutau.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru MEDIAFAX că în acest dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani au fost făcute percheziţii şi la locuinţa fostului preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir, suspectat că ar fi încasat un comision important în contextul vânzării drepturilor de televizare a unor meciuri din liga I.

    Contactat de MEDIAFAX, Dumitru Dragomir a confirmat informaţia, afirmând că anchetatorii nu i-au spus însă ce căutau.

    “Da, domne’, au fost dimineaţă, acum au plecat. Nu ştiu de unde erau, de la Poliţie, şi nici nu mi-au spus ce căutau”, a afirmat Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 3.500 de semne care nu au avut loc în Cover Story

    Cum abordarea nu mi-a permis să mă implic prea mult în articol, am zis că e mai bine să scriu şi eu câteva observaţii adunate în cei aproape 20 de ani de jurnalism economic. Este un gest mai degrabă amical, prins în context, determinat şi de o mică dispută pe care am surprins-o, săptămâna trecută, în Ziarul Financiar. Vine la ZF Live o doamnă psiholog, care vorbeşte de starea de sănătate mintală din mediul de afaceri. A doua zi cineva scrie un text destul de supărat, iscat de titlul „Ca să fii CEO trebuie să ai profil de psihopat„ al articolului generat de discuţia din emisiune. „Psihologi obsedaţi de manageri psihopaţi„ s-a chemat comentariul şi m-am gândit cât de mult greşim că nu ştim sau nu avem răbdare să ascultăm pur şi simplu – doamna în cauză nu a pronunţat fraza respectivă şi nu s-a dovedit nicio secundă obsedată de cineva sau ceva.

    Aşa că zic, oricui este interesat să asculte, ca să nu mai greşească: învăţaţi să ascultaţi. Văd, de multe ori, la întâlniri sau evenimente, oameni care se risipesc pe prea multe planuri – al telefonului personal, al vecinilor, al genţii personale, abia pe urmă al evenimentului în sine – şi nu participă la niciunul. O să vă dezamăgesc, dar nu suntem multitasking, oricât ne-ar plăcea asta; lucrăm mai degrabă secvenţial, ca un calculator din anii ‘80, cu benzi magnetice, chiar dacă pare că putem purta o conversaţie, conduce maşina şi schimba mesaje pe mobil în acelaşi timp.

    Comunicaţi! Fiţi deschişi şi nu vă baricadaţi în spatele unor ziduri PR-istice, chiar dacă întrebările jurnaliştilor par a trece bariere. Cineva care îşi împărtăşeşte experienţele nu se expune, nu devine vulnerabil, ci se transformă într-un dascăl, într-un prieten, într-un sfătuitor. Spiritul antreprenorial nu se învaţă în şcoală, iar publicaţiile sunt din ce în ce mai puţine, şi putem creşte, putem găsi seminţe şi sol fertil doar în noi înşine, deschişi, chiar cu riscul de a intra în gura lumii. Sau a haterilor.
    Este o greşeală să confundăm încrederea în sine, grefată pe un soi de aroganţă şi o doză de narcisism, cu competenţa şi cu leadershipul. În context, zic că e bine să vă păstraţi, să ne păstrăm cu toţii, un vis de împlinit, un loc de văzut, un pariu de câştigat, un zâmbet de oferit, o operă de terminat.

    O operă de terminat a avut şi pictorul de săptămâna aceasta, care se numeşte Pavel Korin şi este rus. A trăit în perioada lui Stalin şi după, dar a pictat cu precădere teme religioase. Iar opera sa de căpătâi este tabloul neterminat pe care îl vedeţi, „Requiem pentru Rusia„, rebotezat mai apoi, din raţiuni de cenzură. Korin a lucrat la tablou mai bine de patru decenii. A produs zeci de schiţe, a comandat o pânză uriaşă şi a tot lucrat la pregătirea acesteia, preluând tehnici ale pictorilor de icoane sau ale vechilor maeştri. În cele din urmă, Korin nu a trasat nici măcar o pensulă de vopsea pe pânza cea mare, 42 de ani s-au dovedit prea puţini pentru capodopera pe care o avea în minte. Aţi citit în ultima perioadă ceva mai nebunesc şi mai frumos decât asta?


     

  • Şeful Goldman Sachs va primi 6 milioane dolari cash în trei ani, dacă banca va atinge anumite ţinte

    Blankfein (59 de ani) a obţinut anul trecut o compensaţie financiară de 23 milioane de dolari, constituită în cea mai mare parte din bonusuri în acţiuni.

    “Stimulentul pe termen lung” de 6 milioane de dolari promis lui Blankfein depinde de performanţele financiare ale băncii, mai exact de atingerea unor ţinte privind randamentul capitalului propriu şi valoarea activelor.

    Pentru anul 2012, Blankfein a primit un bonus în sistem similar în valoare de 5 milioane de dolari, iar în 2011 valoarea a fost de 3 milioane de dolari.

    Blankfein este pentru cel de-al doilea an consecutiv cel mai bine plătit CEO al unei mari bănci americane.

    Goldman Sachs a înregistrat anul trecut un randament al capitalului propriu de 11%, depăşind principalii rivali de pe Wall Street, în principal datorită reducerii cheltuielilor salariale în contextul menţinerii veniturilor la niveluri similare.

    Acţiunile băncii au crescut cu 39% anul trecut, în timp ce indicele acţiunilor din sectorul financiar din componenţa S&P 500 a urcat cu 33%.

    Luând în calcul compensaţia din 2013 şi stimulentul pe termen lung, se poate spune că Blankfein a câştigat anul trecut 29 milioane de dolari. Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon (58 de ani), a obţinut 20 milioane de dolari, şeful Morgan Stanley, James Gorman, 18 milioane de dolari, directorul Bank of America, Brian Moynihan, 14 milioane de dolari, iar CEO-ul Citigroup, Michael Corbat, 14,5 milioane de dolari.

  • Google, amendată în Italia cu un milion de euro în legătură cu maşinile Street View

    Este cea mai mare amendă plătită de Google în numeroasele dispute cu autorităţile din statele Uniunii Europene privind respectarea intimităţii cetăţenilor, potrivit Bloomberg.

    Compania a mai fost amendată după ce s-a constatat că maşinile Street View adunau date şi interceptau comunicaţii personale de pe reţelele wireless nerestricţionate ale locuitorilor.

    Google avea la finele anului trecut rezerve de 60 miliarde de dolari.

    Compania a luat deja măsuri pentru ca maşinile Street View care circulă în Italia să fie mai vizibile pentru trecători, iar locuitorii să fie informaţi când cartierul lor va fi vizitat de astfel de autoturisme, potrivit autorităţilor italiene.

    Google a mai fost amendată în Spania, Franţa şi Germania în legătură cu nereguli privind maşinile Street View.

    Uniunea Europeană vrea să consolideze prerogativele autorităţilor naţionale pentru a putea impune amenzi mai puţin simbolice împotriva unor companii de mărimea Google în cazul încălcării drepturilor legate de viaţa privată.

    Reformele propuse ar putea introduce amenzi de până la 100 milioane euro, sau chiar 5% din cifra anuală de vânzări la nivel global.

  • Lagarde, FMI: Angajările din SUA evoluează sub potenţial, din cauza incertitudinilor politice

    Lagarde a mai vorbit, într-un interviu difuzat duminică de Fox News, despre necesitatea ca Banca Centrală Europeană să ia măsuri pentru a preveni riscurile generate de inflaţia scăzută din zona euro, dar şi despre Ucraina, care ar trebui, potrivit oficialului, să implementeze o parte dintre măsurile promise creditorilor internaţionali înainte de a începe să primească ajutor extern, potrivit Bloomberg.

    Numărul angajaţilor din economia SUA a crescut cu 192.000 în luna martie, potrivit datelor anunţate joi de Departamentul Muncii de la Washington. Media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg indica o creştere de 200.000.

    “Cifrele pot şi ar trebui să fie mai ridicate. Ceea ce ne trage în jos este probabil un anumit grad de incertitudine, o lipsă de încredere, faptul că multe companii investesc mai puţin în extinderea capacităţii şi crearea de locuri de muncă”, a afirmat Lagarde.

    Creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv criza din Ucraina, riscul unei perioade prelungite de inflaţie foarte scăzută în ţările cu economii dezvoltate şi volatilitatea din pieţele emergente sunt principalii factori de risc care ar putea înrăutăţi perspectivele economiei mondiale, a declarat Lagarde săptămâna trecută, într-un discurs susţinut la Washington.

    Şeful FMI a afirmat, în interviul acordat Fox News, că factorii de decizie ar trebui să-şi asume responsabilitatea creării condiţiilor care să încurajeze investiţiile şi să sporească creşterea economică.

    Lagarde le cere miniştrilor de finanţe şi şefilor de bănci centrale din cele 188 de state membre FMI să atace aceste provocări la reuniunea de primăvară a Fondului care va avea loc săptămâna viitoare la Washington.

    Întrebată de replica dată recent de preşedintele BCE Mario Draghi referitor la sfaturile transmise de FMI băncii centrale din zona euro, Lagarde a afirmat că recomandările Fondului pentru relaxarea politicii monetare, inclusiv utilizarea de măsuri neconvenţionale (precum relaxarea cantitativă – n.r.), au fost consecvente în ultimele câteva luni.

    Draghi a glumit joi că FMI “a fost extrem de generos” cu sugestiile transmise BCE privind politica monetară, în timp ce Rezerva Federală a SUA nu primeşte atât de multe recomandări. Lagarde a afirmat că transmite sfaturi şi băncii centrale americane.

    “Spunem ceea ce avem de spus atunci când considerăm că este potrivit. Nu suntem influenţaţi de agendele altor instituţii. Suntem de părere, de mai mult timp, că BCE ar trebui să abordeze problema inflaţiei”, a afirmat Lagarde în interviul pentru Fox.

    În ceea ce priveşte Ucraina, Lagarde a spus că Consiliul Director al FMI nu a aprobat încă acordul de finanţare externă pentru Ucraina, care va avea o valoare între 14 miliarde dolari şi 18 miliarde dolari.

    “În ceea ce priveşte autorităţile ucrainene, avem nevoie să implementeze un anumit număr de măsuri. Ucrainenii au nevoie de o coaliţie a celor dornici să-şi ia în propriile mâini ţara şi destinul şi să meargă mai departe”, a afirmat directorul general al FMI.

    Ea nu a precizat ce măsuri concrete doreşte să fie adoptate în Ucraina.

    Ucraina a ajuns în luna martie la un acord preliminar cu FMI pentru un acord stand-by de până la 18 miliarde de dolari, pe doi ani. Încheierea unui acord stand-by cu FMI ar pune la dispoziţia guvernului ucrainean finanţare şi de la alte instituţii financiare internaţionale, ce ar aduce pachetul total de sprijin la 27 miliarde de dolari.

    Moody’s a coborât vineri ratingul Ucrainei la “Caa3”, cu două trepte deasupra nivelului default, cu perspectivă negativă, acuzând criza politică.

  • Cele mai mari greşeli pe care le fac antreprenorii români în afaceri

     20 de oameni de afaceri, experţi şi consultanţi vorbesc despre cele mai comune greşeli de management pe care le fac antreprenorii. Care ar trebui să fie principala grijă? Cât de importantă este relaţia cu fiscul? Dar parteneriatul cu angajaţii sau strategia de marketing şi vânzări?

    Mircea Scărlătescu sintetizează cumva portretul aspiraţional al antreprenorului român – lucrează în IT, în online sau în comerţ, iar afacerile sunt nişate. Mircea Scărlătescu, manager partener la compania de dezvoltare web FYB şi fondator al florăriei online 123Flori.ro, a acumulat o experienţă de peste zece ani, aşa că poate ocupa liniştit postura unui sfătuitor. Ne-am întâlnit la biroul său dintr-un parc industrial, un spaţiu intim, contrastând cu rigoarea zidurilor fostei întreprinderi socialiste. Înainte de orice, l-am întrebat de ce crede că nu se simt confortabil românii, fie ei şi antreprenori, atunci când vorbesc despre propriile greşeli. Asta pentru că am avut o rată destul de ridicată de refuzuri, de la simpla ignorare a mesajului în care solicitam povestea celor mai importante cinci greşeli făcute în carieră până la răspunsuri PR-istico/încurcate, cum că una sau alta.

    „Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile”, spune Mircea Scărlătescu: „La şcoală eşti pus la colţ, în loc să se încerce transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv. Asta începe de la primele clase şi se termină la facultate. Asumarea unei greşeli nu este învăţată sub nicio formă, este chiar cumva împiedicată, iar pe de altă parte ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să nu o repete este un concept străin culturii noastre. Trebuie să învăţăm să trecem de la o greşeală la alta, să nu le repetăm şi să învăţăm din asta, este un proces evolutiv care lipseşte, pentru că nu avem o cultură antreprenorială definită şi o şcoală care te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător”.

    Spre deosebire de americani, care sunt mult mai antreprenoriali, noi nu vedem în încercare (şi implicit în probabilitatea de a eşua) şansa de a învăţa, ci stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit, spune Cristian Bişa, fondatorul platformei de consultanţă manageranticriză.ro „Nu trebuie să neglijăm faptul că suntem un popor în care indivizilor le pasă destul de mult de ce zic ceilalţi, prieteni sau duşmani, despre ei sau cum sunt priviţi. Chiar dacă nu le e uşor să recunoască, multor români la place să fie invidiaţi şi urăsc să fie ironizaţi sau să se discrediteze prin acţiunile lor. Spus simplu – apare frica de a încerca: pierderea potenţială de imagine sau avuţie are un impact mai mare decât câştigul similar de imagine şi bani”, spune Bişa.

    SĂ LE NUMĂRĂM

    A făcut greşeli Mircea Scărlătescu? „Am greşit iniţial cheltuind foarte mulţi bani pe produse tehnice pe care nu am ştiut să le vindem. Făceam produse foarte frumoase, situri de vânzări de exemplu, pentru care nu aveam promovare. Se spune că orice business este, şi confirm asta, 75% marketing, 10% vânzări şi ce mai rămâne parte tehnică. O altă greşeală pe care am făcut-o şi o întâlnesc foarte des este faptul că un antreprenor se consideră bun la toate şi încearcă să facă el totul, să nu delege nimic. Iniţial, dacă nu ai resurse, nu prea ai de ales, dar imediat ce îţi permiţi trebuie să îi laşi pe cei ce ştiu mai bine să facă. Nouă ne-a luat destul timp să înţelegem că nu suntem chiar buni pe partea de optimizare SEO şi până nu am adus pe cineva care chiar se pricepea făceam greşeli copilăreşti, dar care ne-au costat şi bani şi timp.”

    Greşelile făcute de antreprenori pe care le-a întâlnit ţin, cel mai des, de lipsa disponibilităţii de a asculta experienţele altora. Este o problemă importantă, pentru că mulţi antreprenori au o idee, dar nu ştiu să asculte, să fure din experienţa celorlalţi. „95% din idei sunt proaste şi le-a mai făcut cineva, dar există spaima că ideea poate fi furată dacă o spui. Este cea mai mare prostie pe care o poţi face: de la un om cu experienţă poţi să afli lucruri pe care altfel nu le afli. Respectivul, dacă are ideea ta, oricum o poate implementa mai repede, dar, dacă îi place, s-ar putea să te ajute. Sau să ţi-o desfiinţeze, şi te salvează de timp şi bani cheltuiţi aiurea.”

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 aprilie

    8.04
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie în ian-feb

    8.04
    INSSE publică situaţia veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în T4 2013

    9.04
    CE adoptă Carta Verde a Serviciilor Sanitare Mobile (mHealth)

    9.04
    INSSE publică datele comerţului exterior pe primele două luni ale anului

    10.04
    Eurostat anunţă indicele preţurilor imobiliare pentru UE şi zona euro în T4 2013

    10.04
    Concert de jazz: Dhafer Youssef 4tet Birds Requiem (Sala Radio, Bucureşti)

    10-11.04
    Ziua Europeană a Concurenţei – conferinţă UE asupra competiţiei şi a ajutorului de stat (Atena)

    12.04
    Spectacolul “Pe aripile muzicii” cu Orchestra Simfonică Bucureşti (Sala Palatului, Bucureşti)

    13.04
    Concert de Paşte al Corului Madrigal (Ateneul Român, Bucureşti)

    până la 25.05
    Expoziţia “Otto Dix – O lume în ruine. Grafică 1920 -1924” (MNAR, Bucureşti)
     

  • Safari de un milion de dolari

    În schimbul acestei sume, Natural World Safaris din Marea Britanie le oferă cuplurilor interesate o călătorie prin 12 ţări din zona arctică a Canadei până la Peninsula Antarctică. Pe parcursul călătoriei, turiştii se pot caza la în corturi de lux la Zahara Camp din Botswana, pe iahtul M/Y Grace in Galapagos ori la Whichaway Camp din Antarctica, având ocazia să vadă gorile de munte în Ruanda, lemurieni în Madagascar, leoparzi ai zăpezilor în India ori urşi soare în Borneo.

    Scopul ofertei este de a atrage atenţia asupra problemei speciilor pe cale de dispariţie, o parte din tariful excursiei fiind donat organizaţiilor de protecţie a acestora, susţine agenţia.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Aventuri la vârsta a treia (VIDEO)

    Atunci când Billy, burlacul convins al grupului, o cere în sfârşit în căsătorie pe prietena sa, cei patru pleacă spre Las Vegas, hotărâţi să se distreze şi să îşi amintească de vremurile trecute.

    Ajunşi la destinaţie însă, cei patru îşi dau seama că viaţa i-a schimbat mai mult decât se aşteptau în tinereţe şi sunt nevoiţi să îşi regândească priorităţile.