BusinessMagazin

Blog

  • Ministrul pentru Energie: Garantez cu demisia că preţul gazelor şi energiei termice nu va creşte la 1 ianuarie

    “Garantez cu demisia că preţul gazelor nu va creşte, că preţul energiei termice pentru populaţie nu va creşte. Dacă se va întâmpla altfel decât am spus, sunt dispus să demisionez din funcţie. Ce garanţie mai mare vreţi de la mine?”, a declarat Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că are acordul Comisiei Europene, încă din august, pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie până în 2021. Nicolescu a afirmat că a obţinut acordul fostului comisar european pentru Energie Gunther Ottinger în urma unei discuţii care a avut loc la inaugurarea gazoductului Iaşi -Ungheni (Republica Moldova).

    “În 4 septembrie i-am transmis lui Ottinger o scrisoare în care i-am transmis că România va face un lucru corect pentru consumatorii casnici de gaze din ţara noastră”, a continuat Nicolescu.

    Preţul gazelor naturale înregistrează un trend de scădere, dupa ce preţul ţiţeiului s-a redus şi continuă să se reducă, a mai spus Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie a anunţat miercuri că preţul gazelor naturale produse în România şi consumate de populaţie nu va creşte până la 1 iulie 2015, iar Guvernul şi ANRE vor elabora un nou grafic de dereglementare a pieţei de gaze, pentru perioada 1 iulie 2015-1 iulie 2021.

    Răzvan Nicolescu a avut marţi, la Bucureşti, o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale. Discuţiile au vizat continuarea implementării regulilor de guvernanţă corporativă în societăţile de stat din domeniul energetic, nevoia de restructurare şi de continuare a eficientizării în unele companii de stat din energie şi liberalizarea pieţei gazelor naturale.

    Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii noncasnici se va produce la termenul agreat anterior cu oficialii CE, respectiv 1 ianuarie 2015.

    În comunicatul Departamentului pentru Energie transmis miercuri se precizează că, referitor la situaţia CET-urilor, Comisia Europeană este de acord ca regimul acestora să rămână neschimbat faţă de situaţia din prezent, adică pentru gazele naturale consumate cu scopul producerii de energie termică se va aplica acelaşi tarif ca şi pentru consumatorii casnici.

    Departamentul pentru Energie a precizat că niciodată nu a existat riscul ca facturile populaţiei pentru energie termică şi gaze naturale să crească de la 1 ianuarie 2015.

    Ministrul pentru Energie, Răzvan Nicolescu, şi deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Servicii şi Industrie din Camera Deputaţilor, au avut miercuri, în plenul Camerei, un schimb de replici pe tema preţului gazelor naturale şi al energiei termice.

    Nicolescu i-a spus lui Iancu că nu s-a pus niciodată problema creşterii preţului energiei termice în 2015, la care Iancu i-a replicat spus că este o “intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

    Disputa a apărut la discutarea Ordonanţei de urgenţă 35/2014 care vizează creşterea transparenţei pe piaţa gazelor naturale din România.

    “Niciodată nu s-a pus problema în România să fie altfel decât centralele de apartament să aibă acelaşi regim ca şi centralele de cogenarare, niciodată nu s-a pus problema în România ca preţurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015. În Monitorul Oficial din data de 4 noiembrie, nr. 803, ANRE a publicat preţurile la energia termică valabile pentru anul 2015 conform metodologiei în vigoare care ţine cont de preţurile la combustibil din anul 2013 şi anul 2014. Niciodată nu s-a pus această problemă de a creşte preţurile la energie termică, niciodată nu a existat acest risc”, a afirmat Nicolescu.

    Iulian Iancu, ce deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei de industrii, a replicat că este necesară amendarea Ordonanţei 35 pentru a nu se ajunge la creşterea preţurilor la energie termică în 2015, iar intervenţia ministrului delegat este “o intervenţie mincinoasă”.

    “Puţin mai înainte, prin vocea ministrului delegat, aţi auzit că nu era nevoie de nicio intervenţie legislativă întrucât, prin Monitorul Oficial, preţurile pentru energia termică pentru anul viitor erau deja stabilite de către ANRE şi în consecinţă nu exista niciun risc de creştere de la 1 ianuarie 2015. Aş vrea să sancţionez de la această tribună în modul cel mai dur o astfel de intervenţie mincinoasă pentru că este o intervenţie, pe de o parte, periculoasă, pe de altă parte, sfidează Parlamentul României. Am invitat acest ministru la dezbaterile noastre, nu a venit la dezbateri. Pe Facebook, la postările domniei sale, referirile la adresa parlamentarilor sunt de genul corupţi, s-a terminat cu jaful”, a spus Iancu.

    Ministrul delegat a anunţat joi că îi va acţiona în instanţa pe deputatul PSD Iulian Iancu şi pe Andreea Paul Vass, pentru insultă şi calomnie.

  • Raport UE: România, pe ultimul loc la cheltuieli pentru sănătate şi la investigaţii RMN şi CT

    Numărul doctorilor la mia de locuitori varia, în 2012, de la 6,2 doctori în Grecia, 4,9 în Austria şi 4,4 în Lituania, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene.

    Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.

    În ceea ce priveşte asistentele, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4 asistente la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. Cel mai mic număr se înregistrează în Grecia – 3,6, în timp ce în România sunt 5,8 asistente la 1.000 de locuitori.

    În privinţa dotării unităţilor medicale cu computere tomograf şi aparate RMN, numărul acestora a crescut în ţările europene în ultimii 20 de ani.

    În 2012, Italia, Grecia, Finlanda şi Cipru aveau cele mai multe aparate RMN la un milion de locuitori, iar Grecia, Italia, Letonia şi Cipru aveau cele mai multe computere tomograf.

    România, în schimb, avea 3,8 aparate RMN la un milion de locuitori, doar Ungaria având mai puţine – 2,8.

    În ceea ce priveşte computerele tomograf, România avea, în 2012, 9,2 aparate la un milion de locuitori, mai puţine având doar Marea Britanie – 8,7 şi Ungaria – 7,7.

    În acelaşi an, în România s-au făcut cele mai puţine investigaţii RMN din UE – 1,7 la mia de locuitori, faţă de 95,2 în Germania, şi cele mai puţine investigaţii CT – 13 la mia de locuitori, faţă de 205 în Luxemburg.

    Şi la capitolul mamografii, România se află pe ultimul loc: doar 8% dintre femeile cu vârste între 50 şi 69 de ani au efectuat o astfel de investigaţie în 2012.

    Pe de altă parte, România se află pe locul 7 în UE în privinţa numărului de paturi la mia de locuitori, raportul arătând o scădere a numărului de paturi în toate ţările din spaţiul comunitar, din 2000 până în prezent.

    Potrivit ultimelor date disponibile, din 2011, cele mai multe antibiotice s-au prescris în Olanda, Estonia, Letonia şi România, iar cele mai puţine în Franţa, Belgia, Cipru şi Grecia, faţă de 84,8% în Finlanda, 81,5% în Danemarca şi 80,2% în Austria.

    România este ţara din UE cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate, pe primele locuri fiind Olanda, Austria şi Germania şi, totodată, statul care alocă cele mai puţine fonduri pentru unităţile medicale private.

  • Raport UE: România, pe ultimul loc la cheltuieli pentru sănătate şi la investigaţii RMN şi CT

    Numărul doctorilor la mia de locuitori varia, în 2012, de la 6,2 doctori în Grecia, 4,9 în Austria şi 4,4 în Lituania, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene.

    Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.

    În ceea ce priveşte asistentele, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4 asistente la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. Cel mai mic număr se înregistrează în Grecia – 3,6, în timp ce în România sunt 5,8 asistente la 1.000 de locuitori.

    În privinţa dotării unităţilor medicale cu computere tomograf şi aparate RMN, numărul acestora a crescut în ţările europene în ultimii 20 de ani.

    În 2012, Italia, Grecia, Finlanda şi Cipru aveau cele mai multe aparate RMN la un milion de locuitori, iar Grecia, Italia, Letonia şi Cipru aveau cele mai multe computere tomograf.

    România, în schimb, avea 3,8 aparate RMN la un milion de locuitori, doar Ungaria având mai puţine – 2,8.

    În ceea ce priveşte computerele tomograf, România avea, în 2012, 9,2 aparate la un milion de locuitori, mai puţine având doar Marea Britanie – 8,7 şi Ungaria – 7,7.

    În acelaşi an, în România s-au făcut cele mai puţine investigaţii RMN din UE – 1,7 la mia de locuitori, faţă de 95,2 în Germania, şi cele mai puţine investigaţii CT – 13 la mia de locuitori, faţă de 205 în Luxemburg.

    Şi la capitolul mamografii, România se află pe ultimul loc: doar 8% dintre femeile cu vârste între 50 şi 69 de ani au efectuat o astfel de investigaţie în 2012.

    Pe de altă parte, România se află pe locul 7 în UE în privinţa numărului de paturi la mia de locuitori, raportul arătând o scădere a numărului de paturi în toate ţările din spaţiul comunitar, din 2000 până în prezent.

    Potrivit ultimelor date disponibile, din 2011, cele mai multe antibiotice s-au prescris în Olanda, Estonia, Letonia şi România, iar cele mai puţine în Franţa, Belgia, Cipru şi Grecia, faţă de 84,8% în Finlanda, 81,5% în Danemarca şi 80,2% în Austria.

    România este ţara din UE cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate, pe primele locuri fiind Olanda, Austria şi Germania şi, totodată, statul care alocă cele mai puţine fonduri pentru unităţile medicale private.

  • O nouă condamnare pentru Cornel Penescu: Cinci ani de închisoare în dosarul “Fotbal Club 2005”

    Penescu a fost găsit vinovat de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la evaziune fiscală şi a primit o pedeapsă de trei ani, la care s-a adăugat un sport de doi ani, motiv pentru care, în acest dosar, el va avea de executat cinci ani de închisoare. De asemenea, omului de afaceri i s-au interzis mai multe drepturi, între care şi cea de a ocupa funcţiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială, atât în perioada în care este încarcerat, cât şi încă cinci ani după efectuarea pedepsei.

    În acelaşi dosar a fost condamnat la patru ani de închisoare Gheorghiţă Pieca, administrator al firmei Fotbal Club 2005. El a fost găsit vinovat de complicitate la dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală.

    Fostul director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul ANAF Argeş, Grigore Gheorghe, a fost condamnat de acelaşi complet de judecată la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual.

    Adrian Ceauşescu, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţate Argeş, judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

    Pe de altă parte, o fostă angajată a lui Penescu, implicată în acelaşi dosar, a scăpat de condamnare. Lucia Weiss, director economic la firma PIC SA, acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, a fost achitată.

    Instanţa a mai dispus ca Penescu, Pieca, Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu să plătească aproape 600.000 de lei, ceea ce reprezintă prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plăţii.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor antciroupţie, între 2006 şi 2008, Cornel Penescu, în calitate de acţionar majoritar al firmei PIC SA şi acţionar majoritar al Fotbal 2005 Piteşti, i-a oferit lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, administrator al PIC SA, sume de bani şi bunuri în valoare totală de 9.381 lei.

    Banii şi bunurile au fost date pentru ca Gheorghe Grigore, în calitatea de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de omul de afaceri Penescu.

    Drept urmare, susţin anchetatorii, în octombrie 2008, la cererea lui Gheorghe Grigore, Adrian Ceauşescu Adrian, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, care la acel moment erau inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţe Argeş, au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu menţiuni false, care a avut drept consecinţă favorizarea firmelor controlate de Penescu. Ei au prejudiciar astfel bugetul de stat cu 572.280 lei, reprezentând TVA.

    Mai mult, conform DNA, echipa de control care a întocmit raportul de inspecţie a fost desemnată de Gheorghe Grigore, la cererea lui Cornel Penescu.

    Pentru recuperarea prejudiciului din acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin lui Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu, sechestru care a fost menţinut de instanţa Tribunalului Ilfov.

    În prezent, Cornel Penescu este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2013. Pedeapsa a fost dispusă în dosarul în care omul de afaceri a fost găsit vinovat de faptul că i-a dat mită 50.000 de euro fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, pentru a obţine diverse servicii.

    În octombrie 2013, omul de afaceri a fost din nou condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul “mită la Garda Financiară”. În acest caz, el a fost găsit vinovat că le-a dat bani unor inspectori pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constatarea neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

    După condamnările din 2013, Cornel Penescu mai primit o pedeapsă definitivă, de la judecătorii instanţei supreme. Este vorba despre trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat că l-a plătit pe fostul arbitru Ionică Serea să ajute echipa FC Argeş într-un meci cu Steaua Bucureşti.

    Cornel Penescu mai aşteaptă o sentinţă definitivă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia se află dosarul în care este acuzat, alături de fostul preşedintele al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, de deturnare de fonduri PHARE de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare. În primă instanţă, Penescu a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare.

  • O nouă condamnare pentru Cornel Penescu: Cinci ani de închisoare în dosarul “Fotbal Club 2005”

    Penescu a fost găsit vinovat de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la evaziune fiscală şi a primit o pedeapsă de trei ani, la care s-a adăugat un sport de doi ani, motiv pentru care, în acest dosar, el va avea de executat cinci ani de închisoare. De asemenea, omului de afaceri i s-au interzis mai multe drepturi, între care şi cea de a ocupa funcţiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială, atât în perioada în care este încarcerat, cât şi încă cinci ani după efectuarea pedepsei.

    În acelaşi dosar a fost condamnat la patru ani de închisoare Gheorghiţă Pieca, administrator al firmei Fotbal Club 2005. El a fost găsit vinovat de complicitate la dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală.

    Fostul director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul ANAF Argeş, Grigore Gheorghe, a fost condamnat de acelaşi complet de judecată la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual.

    Adrian Ceauşescu, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţate Argeş, judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

    Pe de altă parte, o fostă angajată a lui Penescu, implicată în acelaşi dosar, a scăpat de condamnare. Lucia Weiss, director economic la firma PIC SA, acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, a fost achitată.

    Instanţa a mai dispus ca Penescu, Pieca, Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu să plătească aproape 600.000 de lei, ceea ce reprezintă prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plăţii.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor antciroupţie, între 2006 şi 2008, Cornel Penescu, în calitate de acţionar majoritar al firmei PIC SA şi acţionar majoritar al Fotbal 2005 Piteşti, i-a oferit lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, administrator al PIC SA, sume de bani şi bunuri în valoare totală de 9.381 lei.

    Banii şi bunurile au fost date pentru ca Gheorghe Grigore, în calitatea de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de omul de afaceri Penescu.

    Drept urmare, susţin anchetatorii, în octombrie 2008, la cererea lui Gheorghe Grigore, Adrian Ceauşescu Adrian, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, care la acel moment erau inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţe Argeş, au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu menţiuni false, care a avut drept consecinţă favorizarea firmelor controlate de Penescu. Ei au prejudiciar astfel bugetul de stat cu 572.280 lei, reprezentând TVA.

    Mai mult, conform DNA, echipa de control care a întocmit raportul de inspecţie a fost desemnată de Gheorghe Grigore, la cererea lui Cornel Penescu.

    Pentru recuperarea prejudiciului din acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin lui Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu, sechestru care a fost menţinut de instanţa Tribunalului Ilfov.

    În prezent, Cornel Penescu este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2013. Pedeapsa a fost dispusă în dosarul în care omul de afaceri a fost găsit vinovat de faptul că i-a dat mită 50.000 de euro fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, pentru a obţine diverse servicii.

    În octombrie 2013, omul de afaceri a fost din nou condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul “mită la Garda Financiară”. În acest caz, el a fost găsit vinovat că le-a dat bani unor inspectori pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constatarea neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

    După condamnările din 2013, Cornel Penescu mai primit o pedeapsă definitivă, de la judecătorii instanţei supreme. Este vorba despre trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat că l-a plătit pe fostul arbitru Ionică Serea să ajute echipa FC Argeş într-un meci cu Steaua Bucureşti.

    Cornel Penescu mai aşteaptă o sentinţă definitivă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia se află dosarul în care este acuzat, alături de fostul preşedintele al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, de deturnare de fonduri PHARE de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare. În primă instanţă, Penescu a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare.

  • Kiev: Peste 32.000 de insurgenţi luptă în estul Ucrainei. 10.000 sunt militari ruşi

    “În acest moment, 32.400 de persoane luptă în regiunea Donbas, dintre care între 6.000 şi 10.000 sunt militari ruşi, iar ceilalţi sunt mercenari străini sau localnici”, a declarat Oleksandr Rozmaznin, un oficial din Statul Major al armatei ucrainene.

    În ultimele zile, aproape 299 de militari ruşi au fost ucişi, iar 190 au fost răniţi în confruntările din zona aeroportului Doneţk, precizează oficialul ucrainean.

    Dintre mercenari, insurgenţii ceceni loiali preşedintelui prorus Ramzan Kadîrov reprezintă grupul cel mai numeros.

    Armata ucraineană a arestat şi mercenari veniţi din Israel, Serbia, Spania, Italia şi chiar Brazilia.

  • Kiev: Peste 32.000 de insurgenţi luptă în estul Ucrainei. 10.000 sunt militari ruşi

    “În acest moment, 32.400 de persoane luptă în regiunea Donbas, dintre care între 6.000 şi 10.000 sunt militari ruşi, iar ceilalţi sunt mercenari străini sau localnici”, a declarat Oleksandr Rozmaznin, un oficial din Statul Major al armatei ucrainene.

    În ultimele zile, aproape 299 de militari ruşi au fost ucişi, iar 190 au fost răniţi în confruntările din zona aeroportului Doneţk, precizează oficialul ucrainean.

    Dintre mercenari, insurgenţii ceceni loiali preşedintelui prorus Ramzan Kadîrov reprezintă grupul cel mai numeros.

    Armata ucraineană a arestat şi mercenari veniţi din Israel, Serbia, Spania, Italia şi chiar Brazilia.

  • România este prezentă cu şapte firme în clasamentul Deloitte 2014 Technology Fast 500 EMEA

    Raportul, realizat în 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), stabileşte ierarhia celor mai dinamice entităţi publice şi private care îşi desfăşoară activitatea în tehnologie, media, telecomunicaţii, domeniul farmaceutic şi tehnologii curate, pe baza veniturilor obţinute pe o perioadă de cinci ani.

    “Suntem impresionaţi să vedem atâtea companii româneşti în clasamentul din acest an. Prezenţa lor este o dovadă că acestea îşi propun să aibă drept motor de creştere inovaţia – un deziderat extrem de dificil într-un mediu de afaceri atât de competitiv. Totodată, demonstrează că au strategii de dezvoltare globală şi că îşi pot măsura forţele cu organizaţii impresionante, care au, cu certitudine, acces la resurse mult mai generoase”, a declarat, într-un comunicat, Alina Mirea, partener Deloitte şi coordonator local al proiectului.

    Şase dintre companiile româneşti prezente în clasament au aplicat iniţial pentru programul regional CE Technology Fast 50, încheiat în octombrie, iar una a aplicat direct pentru programul EMEA, respectiv Bittnet Systems din Bucureşti, care s-a clasat pe locul 333, cu o creştere medie de 489%.

    Cea mai bună poziţie înregistrată de o companie românească în acest clasament o are ITNT din Sibiu (locul 115), care a înregistrat o creştere medie de 1.433% şi care s-a clasat pe locul al IV-lea în competiţia regională Fast 50.

    Celelalte firme locale incluse în clasament sunt Softelligence Bucureşti, cu o creştere de 459%, clasându-se pe poziţia 355, Life Is Hard Cluj-Napoca (avans de 453% şi locul 362), Teamnet International Bucureşti (+424%, locul 389), Fortech Cluj-Napoca (+403%, locul 420), Trencadis Baia Mare (+362%, locul 465).

    Teamnet International SA şi Fortech sunt prezente pentru a doua oară consecutiv în clasamentul EMEA.

    Compania franceză de vânzare de bilete online Weezevent s-a clasat pe primul loc în clasamentul EMEA Deloitte Technology Fast 500TM. Cu peste 37.000 de utilizatori, Weezevent este o companie care activează în Franţa, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Canada (Québec), oferind organizatorilor de evenimente o platformă online simplă de a vinde bilete la evenimente. În ultimii cinci ani, Weezevent a avut o creştere medie spectaculoasă, de 43.202%. Companiile prezente în clasamentul EMEA au înregistrat, în medie, o creştere de 1.700%, comparativ cu 1.500% anul trecut.

    Cu 86 de firme în clasament, Franţa are cea mai bună reprezentare, urmată de Marea Britanie cu 67 companii şi Benelux cu 60.

  • România este prezentă cu şapte firme în clasamentul Deloitte 2014 Technology Fast 500 EMEA

    Raportul, realizat în 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), stabileşte ierarhia celor mai dinamice entităţi publice şi private care îşi desfăşoară activitatea în tehnologie, media, telecomunicaţii, domeniul farmaceutic şi tehnologii curate, pe baza veniturilor obţinute pe o perioadă de cinci ani.

    “Suntem impresionaţi să vedem atâtea companii româneşti în clasamentul din acest an. Prezenţa lor este o dovadă că acestea îşi propun să aibă drept motor de creştere inovaţia – un deziderat extrem de dificil într-un mediu de afaceri atât de competitiv. Totodată, demonstrează că au strategii de dezvoltare globală şi că îşi pot măsura forţele cu organizaţii impresionante, care au, cu certitudine, acces la resurse mult mai generoase”, a declarat, într-un comunicat, Alina Mirea, partener Deloitte şi coordonator local al proiectului.

    Şase dintre companiile româneşti prezente în clasament au aplicat iniţial pentru programul regional CE Technology Fast 50, încheiat în octombrie, iar una a aplicat direct pentru programul EMEA, respectiv Bittnet Systems din Bucureşti, care s-a clasat pe locul 333, cu o creştere medie de 489%.

    Cea mai bună poziţie înregistrată de o companie românească în acest clasament o are ITNT din Sibiu (locul 115), care a înregistrat o creştere medie de 1.433% şi care s-a clasat pe locul al IV-lea în competiţia regională Fast 50.

    Celelalte firme locale incluse în clasament sunt Softelligence Bucureşti, cu o creştere de 459%, clasându-se pe poziţia 355, Life Is Hard Cluj-Napoca (avans de 453% şi locul 362), Teamnet International Bucureşti (+424%, locul 389), Fortech Cluj-Napoca (+403%, locul 420), Trencadis Baia Mare (+362%, locul 465).

    Teamnet International SA şi Fortech sunt prezente pentru a doua oară consecutiv în clasamentul EMEA.

    Compania franceză de vânzare de bilete online Weezevent s-a clasat pe primul loc în clasamentul EMEA Deloitte Technology Fast 500TM. Cu peste 37.000 de utilizatori, Weezevent este o companie care activează în Franţa, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Canada (Québec), oferind organizatorilor de evenimente o platformă online simplă de a vinde bilete la evenimente. În ultimii cinci ani, Weezevent a avut o creştere medie spectaculoasă, de 43.202%. Companiile prezente în clasamentul EMEA au înregistrat, în medie, o creştere de 1.700%, comparativ cu 1.500% anul trecut.

    Cu 86 de firme în clasament, Franţa are cea mai bună reprezentare, urmată de Marea Britanie cu 67 companii şi Benelux cu 60.

  • Phil Rudd, toboşarul trupei AC/DC, din nou la tribunal, după o bătaie de stradă

    Muzicianul în vârstă de 60 de ani este deja judecat de autorităţile din Noua Zeelandă, unde artistul îşi are rezidenţa, pentru ameninţări cu moartea şi posesie de droguri.

    Rockerul a fost chestionat de poliţie, joi, după o bătaie de stradă în Tauranga, un oraş din Noua Zeelandă unde acesta deţine o somptuoasă proprietate pe ţărmul oceanului, a precizat grupul de presă Fairfax, care a publicat o fotografie care îl prezintă pe Phil Rudd cu mâinile încătuşate şi pe punctul de a fi urcat într-o maşină de poliţie.

    Tribunalul local a decis să nu îl dea în judecată pentru aceste fapte noi, dar a înăsprit clauzele regimului judiciar impus muzicianului, interzicându-i în mod categoric consumul de droguri.

    Potrivit presei locale, Phil Rudd s-a bătut pe stradă cu un bărbat care este martor în procedura judiciară în care este judecat toboşarul trupei AC/DC.

    “L-am văzut în timp ce urmărea un bărbat mai înalt şi mai robust decât el şi încercând să îl lovească cu pumnii şi picioarele”, a declarat Leo Rojas, administratorul unui bar, pentru New Zeeland Newswire. Bărbatul l-a îndepărtat şi muzicianul “a căzut, la propriu, ca o muscă”, a adăugat acelaşi martor.

    Toboşarul AC/DC Phil Rudd a pledat, marţi, nevinovat la acuzaţiile de ameninţare cu moartea şi posesie de droguri, după ce, luna trecută, a fost arestat şi eliberat pe cauţiune.

    Phil Rudd rămâne sub supravegherea autorităţilor, o audiere procedurală fiind stabilită pe 10 februarie.

    Aflat în regim de libertate condiţionată, după plata unei cauţiuni, rockerul a fost acuzat iniţial că a comandat două asasinate, însă acuzaţia a fost restrasă din cauza lipsei de dovezi.

    Phil Rudd s-a născut în Australia, dar locuieşte în oraşul Tauranga, din Noua Zeelandă, la 200 de kilometri la sud-est de Auckland, de când a fost dat afară din trupa AC/DC, în 1983. Toboşarul a revenit în grupul hard rock în 1994, dar a rămas în Noua Zeelandă, unde deţine un restaurant.

    Trupa AC/DC şi-a lansat, luni, primul album, “Rock or Bust”, după o pauză de mai bine de cinci ani.

    Trupa de hard rock AC/DC a fost înfiinţată la Sydney, în 1973, şi este formată din Brian Johnson (voce), Angus Young (chitară solo), Malcolm Young (chitară ritmică), Cliff Williams (bas) şi Phil Rudd (baterie).

    Într-o carieră de patru decenii, formaţia australiană a lansat numeroase piese de succes precum “Back in Black”, “Big Jack”, “Thunderstruck”, “Black Ice”, “You Shook Me All Night Long”, “Let There Be Rock”, “Highway to Hell” şi “For Those About to Rock (We Salute You)”. Cele 16 albume de studio ale trupei AC/DC (14 lansate pe plan mondial şi două lansate doar în Australia) s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial.

    Trupa AC/DC a susţinut, în mai 2010, un concert la Bucureşti, unde au participat aproximativ 60.000 de spectatori. Trupa australiană a adus în Capitală show-ul “Black Ice”, care a promovat cel de-al 16-lea material de studio al ei, lansat în octombrie 2008. Turneul, primul după “Stiff Upper Lip”, susţinut de AC/DC în 2000/2001, a avut zeci de concerte sold out în întreaga lume.