BusinessMagazin

Tag: servicii financiare

  • Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de lucru

    “Primele sunt datoriile la intretinere. Urmeaza cele pentru
    utilitati si ratele la banci. Si de-abia apoi se intrezaresc pe
    lista si facturile de telefonie sau internet”, observa Alexandra
    Rusen, sefa departamentului de colectare al creantelor acumulate de
    persoanele fizice din cadrul Coface Romania, filiala locala a
    companiei franceze de asigurare a riscului comercial, care a
    dezvoltat in ultimii ani si un business de recuperare de creante.
    Rusen regaseste aceasta ordine a prioritatilor la cei mai multi
    dintre cei aproximativ 85.000 de clienti ai operatorilor de
    telecomunicatii care nu si-au mai platit facturile in decursul
    ultimului an, la care se mai adauga alte 15.000 de companii ajunse
    in aceeasi situatie. “Datoriile pentru servicii telecom nu erau o
    raritate nici pana acum, dar par sa fie tot mai multe in ultima
    perioada”, spune Rusen.

    Un prim semnal ca problema se adanceste este faptul ca
    operatorii de telefonie mobila nu mai reusesc sa se descurce pe
    cont propriu si incep sa externalizeze facturile nerecuperate catre
    firme specializate, mult mai repede si pentru sume mai mici decat
    pana acum. Este adevarat, intotdeauna au existat si situatii cand
    facturile au ramas neachitate, iar eforturile de recuperare a
    acelor creante n-au dat rezultat. In anii trecuti insa,
    recuperatorii intrau in ecuatie dupa cel putin un an, in timp ce
    acum, intervalul s-a redus la jumatate. Sau chiar la mai putin,
    dupa spusele Alexandrei Rusen, care primeste cazuri de la operatori
    chiar si dupa 60 de zile de intarziere a platii. “Timpul inseamna
    bani”, enunta Isabela Iacob, managing director in cadrul companiei
    de colectare Kruk. Par s-o fi inteles acum si operatorii: “Cu cat
    mai repede se ia decizia de a externaliza creantele, cu atat
    procesul de recuperare este mai scurt si mai eficient”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Ce va negocia FMI cu Grecia

    Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si
    monetare, a declarat ca in cazul creditului de 20 de miliarde de
    euro pentru Romania, UE si FMI au ajuns la un acord in privinta
    recomandarilor fiscale “dupa anumite dificultati initiale”. “Nu e o
    competitie pentru putere intre cele doua institutii. Este vorba de
    traditiile institutionale diferite si de reguli si practici
    intrucatva diferite”, a adaugat Olli Rehn.

    De data aceasta, in negocierile cu Grecia, atitudinea mai blanda
    a FMI ar urma sa prevaleze fata de cea a UE, judecand dupa

    declaratia lui Rehn     ca va sugera un termen mai indepartat,
    undeva dupa 2013, pana la care Grecia ar trebui sa ajunga la un
    deficit bugetar sub 3% din PIB – limita impusa de reglementarile
    bugetare ale UE – in loc de 2012, cum ar dori ministrii de finante
    din zona euro.

    Seful Comitetului Financiar si Monetar al FMI, Youssef
    Boutros-Ghali, a insistat, sambata, ca FMI este acum o alta
    institutie, mai putin rigida in privinta politicilor bugetare,
    concentrata in schimb asupra cresterii economice si a efectelor pe
    care imprumuturile sale le au asupra saraciei, a distributiei
    veniturilor si a altor chestiuni sociale. Boutros-Ghali chiar a
    subliniat ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a
    fost in 2008 primul oficial care a pledat pentru cresterea
    cheltuielilor bugetare ca mijloc de a combate criza economica.

    Grecia este in plin proces de negociere cu FMI si UE, pe
    parcursul acestei saptamani, asupra pachetului de asistenta
    financiara estimat la 45 de miliarde de euro, din care 30 de
    miliarde ar urma sa vina de la statele membre ale zonei euro, iar
    circa 15 miliarde de la FMI, in transe conditionate de indeplinrea
    anumitor parametri de performanta fiscala.

    In esenta, principalele puncte de discutie
    sunt reforma sistemului de asistenta medicala si de pensii,
    respectiv eliminarea risipei de bani din sistem, si liberalizarea
    pietei muncii. Intr-un interviu recent pentru o revista austriaca
    si     citat de
    publicatia elena Capital    , Dominique
    Strauss-Kahn a apreciat ca “singura solutie eficienta pentru Grecia
    este deflatia. Exact acelasi lucru l-a recomandat si Comisia
    Europeana (…) Va fi dureros. Va insemna salarii mai mici si preturi
    mai scazute. Grecia trebuie sa se intoarca inapoi pe drumul pe care
    a inaintat in ultimii ani (…) Nu exista alta cale pentru greci
    decat sa-si majoreze competitivitatea”.

    Saptamana trecuta, Grecia a cerut oficial activarea mecanismului
    de sprijin financiar FMI-UE convenit la 24 martie, avand in vedere
    atat apropierea termenului de 19 mai, cand ajung la scadenta
    obligatiuni in valoare 8,5 miliarde de euro, cat si faptul ca pe
    parcursul ultimelor zile, costurile de finantare au crescut la
    niveluri record. Randamentul obligatiunilor grecesti la zece ani a
    depasit 8%, astfel incat, daca tara ar vrea sa se imprumute la
    costurile curente pentru a-si refinanta datoria de 39 de miliarde
    de euro care va ajunge la scadenta in urmatoarele 12 luni, aceasta
    ar adauga inca 1,4-2,5 miliarde de euro anual la costul datoriei.
    Conform
    Reuters    , rezultatul ar fi ca deficitul bugetar ar creste cu 1%,
    ceea ce ar compromite efortul guvernului de a reduce anul acesta
    deficitul cu 4%, la 8,7% din PIB.


    The Wall Street Journal     apreciaza ca negocierile vor fi insa
    dure, pentru ca niciodata pana acum FMI nu a cerut vreunei tari
    europene sa-si restructureze datoria drept conditie pentru
    acordarea de imprumuturi, ceea ce s-ar putea intampla insa in cazul
    Greciei, dat fiind ca FMI ar putea percepe ca insuficient pachetul
    de 45 de miliarde de euro in raport cu problemele Atenei. “FMI ar
    putea constata ca socotelile nu se potrivesc si ar putea conchide
    ca e nevoie fie de o restructurare a datoriei, fie de sume masive
    de bani in plus”, apreciaza Susan Schadler, fost oficial al FMI
    pentru Europa.

  • IIF: Investitiile straine directe in Europa emergenta vor depasi anul acesta 88 mld. dolari

    Investitiile straine directe vor ajunge anul acesta la 88,3
    miliarde de dolari (65 mld. euro), finantarile acordate de banci se
    vor situa la 17,8 miliarde de dolari, cele din partea institutiilor
    financiare internationale la 17,1 miliarde, iar investitiile de
    portofoliu vor atinge 18 miliarde.

    Pentru Europa emergenta, “veriga slaba ramane Ucraina”,
    apreciaza IIF, care nu va reusi sa atraga suficiente finantari
    externe, avand in vedere dependenta de bancile rusesti, grevate de
    cresterea creditelor neperformante. Problemele Greciei ar putea sa
    fi antrenat efecte mai curand pozitive decat negative pentru tari
    ca Polonia, Ungaria si Romania, care au deja programe de creditare
    cu FMI, sau pentru Cehia, Turcia si Bulgaria, unde nivelurile
    datoriei externe si ale deficitului bugetar sunt sub control.
    Guvernele din Europa Centrala, Rusia si Turcia vor putea emite
    obligatiuni in valuta, profitand de conditiile mai favorabile de pe
    piata, iar veniturile din privatizare vor creste “intrucatva”
    fluxurile de capital in Polonia si Turcia. Investitiile de
    portofoliu vor creste numai in Rusia, Turcia si Polonia, singurele
    tari din zona cu piete de capital suficient de mari.

    Cresterea economica a Europei emergente ar urma sa fie anul
    acesta de 4,1% si anul viitor de 3,2%, fata de o scadere estimata
    la 5,8% anul trecut.

    Pentru ansamblul economiilor emergente (Asia, Europa, America
    Latina, Africa si Orientul Mijlociu), IIF prevede o crestere
    economica de 6,3% pentru 2010, comparativ cu o crestere estimata la
    1,4% in 2009. In schimb, economiile mature (SUA, zona euro si
    Japonia) ar urma sa atinga doar o crestere de 2,5%, raportat la un
    declin de 3,5% estimat pentru 2009.

    Fluxurile de capital privat catre pietele emergente vor ajunge
    anul acesta la 709 miliarde de dolari, respectiv la 746 miliarde in
    2011. Estimarea din aprilie a IIF este in usoara scadere fata de
    cea din raportul din ianuarie, care avea in vedere fluxuri de 722
    de miliarde de dolari in 2010. Anul trecut, volumul fluxurilor de
    capital privat spre pietele emergente a fost de circa 352 de
    miliarde de dolari, cu mult sub valoarea din 2008 (591 de
    miliarde).

    IIF apreciaza ca pe parcursul lui 2010, cel mai bine se vor
    comporta economiile emergente din Asia, in special China, unde
    cererea interna de finantare este in crettere si exista si
    suficiente surse locale pentru a o satisface, inclusiv din partea
    bancilor locale. In schimb, pentru alte regiuni, intre care si
    Europa emergenta, redresarea ceva mai lenta a fluxurilor de
    capital, determinata de intarzierea redresarii in economiile
    mature, va continua sa puna probleme.

    Din totalul fluxurilor de capital catre pietele emergente,
    investitiile directe vor reprezenta anul acesta 435 de miliarde,
    iar investitiile de portofoliu – 94 de miliarde. Bancile vor
    furniza doar aproape 50 de miliarde. Finantarile acordate de
    creditorii bilaterali ar urma sa reprezinte 26,5 miliarde de
    dolari, iar cele provenind de la institutiile financiare
    internationale – 28,7 miliarde.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    circa 380 de membri din peste 70 de tari.

  • Misu Negritoiu, ING: Recomand tuturor sa apeleze la consultanta si externalizare

    “Este foarte importanta consultanta. Folosesc din ce in ce mai
    mult servicii profesionale si sunt ingrediente de care nu cred ca
    te poti detasa. Cred ca o institutie, si din ce in ce mai mult
    corporatiile mari, nu fac totul si nici nu trebuie sa faca totul.
    Sunt atatea lucruri, atatea detalii si amanunte. Ai o afacere de
    baza si ceea ce numim «suport services», adica servicii de suport,
    cum ar fi resursele umane, comunicarea, PR-ul si marketing-ul.
    Acestea se externalizeaza in mare masura pentru ca sunt servicii
    profesionale, anexe”, a declarat Negritoiu, la un eveniment
    organizat de Business Magazin.

    El a exemplificat ca ING Bank poate produce excelenta doar in
    activitatea de baza, servicii si produse bancare, dar nu si in
    domeniul juridic, al resurselor umane, comunicarii sau PR-ului,
    care sunt externalizate.

    “Noi inovam permenent, oferim noi produse si putem sa fim in top
    in servicii bancare electronice, in a inventa tot felul de credite
    si produse pentru populatie sau corporatii. Pe segmentul firmelor,
    suntem buni sa ne uitam la nevoi si sa ii acordam noi consultanta
    financiara, sa spunem ce ar trebui sa se faca. (…) De altfel,
    spre deosebire de alte institutii romanesti, nu cream un aparat
    excesiv ca sa ne acoperim toate nevoile. Am functionat 10 ani cu
    2-3 juristi – acum avem ceva mai multi -, dar tot timpul
    externalizam. Nu putem avea juristi pentru piata financiara,
    credite, conflicte de munca, orice”, a incheiat directorul general
    al ING Bank Romania.

    Totodata, el recomanda utilizarea consultantei si a
    externalizarii unor servicii intrucat reprezinta un avantaj. “Eu
    acelasi lucru recomand tuturor, inclusiv antreprenorilor. Sigur ca
    antreprenorii sunt ceva mai rigizi, pentru ca ei au o credinta –
    fara de care nu ar fi antreprenori -, si atunci merg inainte si-ti
    zic «bine bine» si tot incerci sa ii intorci din drum. Cred ca este
    un plus, un avantaj sa foloseasca consultanta”, a spus
    Negritoiu.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Un Rolls si o vila de 400.000 €, cele mai scumpe proprietati ajunse la „recuperate”

    Aceste bunuri au fost recuperate de la clienti care au intrat in
    incapacitate de plata, iar acum firmele de leasing se chinuie sa le
    revanda. Rolls Royce-ul, de exemplu, este postat pe site-ul Tiriac
    Leasing din august anul trecut, dar atunci se vindea la un pret
    mult mai mare, de 460.000 de euro. O astfel de masina, dar noua,
    costa intre 350.000 si 650.000 de euro. Firmele de leasing au in
    prezent mii de bunuri recuperate, pe care incearca sa le
    revanda.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Bancile se lupta sa atraga IMM-urile

    In timp ce reprezentantii mediului de afaceri se plang ce greu e
    sa ia un credit, exista voci in mediul bancar ce isi declara, mai
    nou, interesul de a credita intreprinderile mici si mijlocii.
    “Pentru anul in curs, vizam o crestere moderata a creditarii, de
    5-7%, orientandu-ne in special catre sectorul intreprinderilor
    mijlocii”, afirma Laurentiu Mitrache, presedinte executiv al Bank
    Leumi Romania.

    Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, spune ca intre
    prioritatile bancii pe care o conduce se afla “cresterea numarului
    si volumului creditelor pentru cofinantarea proiectelor cu
    finantare europeana”. Si bancherii de la Millennium Bank, o alta
    institutie financiara de dimensiuni reduse, spun ca in 2010
    urmaresc dublarea portofoliului de credite acordate companiilor. Un
    interes ceva mai rezervat – “pentru ca este inca prea devreme
    pentru previziuni optimiste” – manifesta reprezentantii UniCredit
    }iriac Bank, dar totusi, adauga ei, “sunt semnale de imbunatatire a
    situatiei micilor companii si de revenire la un trend mai
    echilibrat si sigur de activitate”.

    Cum se explica revenirea in prim-planul atentiei finantatorilor
    a acestui segment atat de afectat de caderea economica? O prima
    explicatie ar putea tine de flexibilitatea mai ridicata a
    companiilor mici si mijlocii, “care s-au obisnuit cu efectele
    crizei si au gasit solutii pentru a depasi aceasta situatie”, dupa
    cum spune Mitrache, dar si de revenirea optimismului in randul
    mediului de afaceri la cote ceva mai bune. “Si ei sunt mai
    increzatori”, adauga Mitrache. In plus, oricat de dificila ar mai
    fi situatia, perspectivele s-au schimbat totusi, in conditiile in
    care este de asteptat ca economia romaneasca, cel putin din a doua
    jumatate a anului, sa reintre intr-o zona pozitiva de evolutie.

    In primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de
    finantare venea din nevoia de salvare a firmelor, spune Anca
    Bidian, vicepresedinte al Kiwi Finance, liderul pietei de brokeraj
    bancar. Or, evitarea colapsului unei companii doar prin infuzie de
    capital, fara o strategie si o calibrare a modelului de business in
    acord cu conditiile pietei, nu este solutia “si nu face decat sa
    prelungeasca agonia”, arata Bidian. “Si nicio banca nu va finanta
    colacul de salvare in mijlocul furtunii pentru cineva care nu stie
    sa inoate.”

  • Traditional sau unit linked, dilema anului 2010

    Romanii nu sunt nici pe departe la fel de familiarizati si
    dependenti de asigurari precum sunt alte natii europene, iar cei
    mai multi se rezuma la asigurari cat mai simple, in care riscurile
    sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum polita de raspundere
    civila auto ori asigurarile obligatorii de locuinte, care ar urma
    sa fie introduse in piata de la 1 iulie. Practic, vorbim de o piata
    cu un grad de penetrare foarte redus in ciuda potentialului
    teoretic enorm. In prezent, ponderea primelor brute subscrise in
    raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin comparatie,
    Germania, spre exemplu, are peste 3%.

    Anul trecut, cand riscul sau investitiile de orice fel
    devenisera subiecte tabu si toata lumea era sfatuita sa “stea pe
    cash”, asigurarile traditionale pareau singurele care mai puteau
    atrage clienti si, de altfel, erau si mai usor de inteles. Cu toate
    acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) arata
    o reactie surprinzatoare – in timp ce volumul primelor brute
    subscrise pe clasa de asigurari de viata traditionale a scazut cu
    aproape 22% fata de anul 2008, politele legate de fonduri de
    investitii au inregistrat o crestere neasteptata de 8,59%, cea mai
    mare crestere dupa asigurarile de accidente.

    Rezultatele bune pe care le-a inregistrat acest segment anul
    trecut au dat curaj asiguratorilor, care s-au grabit sa lanseze
    oferte cat mai atragatoare. “Revirimentul treptat al acestei piete
    va fi sustinut, in plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de
    acest fel, care ofera clientilor mai multe garantii. Acest lucru se
    intampla deja cu mai multi jucatori din piata ce lanseaza astfel de
    produse. Noi, spre exemplu, ne pregatim sa lansam in curand un nou
    produs cu componenta investitionala, cu garantii”, spune Cornelia
    Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Aceasta categorie a produselor de investitie a cumulat 12% din
    portofoliul de asigurari incheiate anul trecut la ING. In
    dezbaterea care dureaza inca de cand au fost introduse in piata,
    despre beneficiile produselor cu componenta investitionala,
    comparativ cu cele traditionale, asiguratorii au incercat de
    fiecare data sa militeze pentru primele, principalul argument fiind
    flexibilitatea acestora. In primul rand, clientul poate alege
    contributia pe care doreste sa o investeasca, nivelul rezultatului
    asteptat si al riscului investitional, iar ulterior poate modifica
    parametrii produsului. In al doilea rand, are control direct asupra
    investitiilor, iar beneficiile obtinute la sfarsitul contractului
    sunt neimpozabile.

  • Emilia Bunea, de la ING Pensii, a fost promovata in cadrul grupului

    “Sunt onorata de decizia grupului ING de a-mi incredinta
    coordonarea finantelor celor zece tari ce compun regiunea noastra.
    Este o misiune pe care o preiau cu responsabilitate si entuziasm.
    In acelasi timp, voi continua sa urmaresc cu interes dezvoltarea
    pietei pensiilor private din Romania, atat de necesara in contextul
    demografic si economic cunoscut”, spune Emilia Bunea.

    Emilia Bunea (40 de ani) s-a alaturat echipei ING in septembrie
    2007, cand a preluat mandatul de director financiar al ING
    Asigurari de Viata, avand ca principale atributii coordonarea
    cadrului privind profitabilitatea companiei, managementul activelor
    si cheltuielilor, controlul riscului nonfinanciar si coordonarea
    procesului de bugetare. Incepand cu luna august 2008, Emilia Bunea
    a fost desemnata CEO al ING Fond de Pensii. Cu o cariera in
    domeniul financiar de 13 ani, Emilia Bunea este, de asemenea,
    responsabila in cadrul Asociatiei pentru Pensiile Administrate
    Privat din Romania (APAPR), pentru coordonarea Comisiilor Juridica
    si de Actuariat.

    “Promovarea unui membru din echipa ING Romania in structurile
    regionale de top management ale grupului dovedeste, o data in plus,
    nivelul ridicat de expertiza al specialistilor romani si
    rezultatele excelente obtinute pe plan local”, spune Cornelia
    Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata si presedinte
    al Consiliului de Administratie al ING Fond de Pensii.

    Marius Popescu (35 de ani) are o experienta de noua ani in
    domeniul financiar, in ultimii cinci ani dezvoltandu-si cariera in
    cadrul ING. S-a alaturat echipei ING in 2005, ca manager de
    investitii al ING Asigurari de Viata, pentru ca in 2008 sa preia
    mandatul de director general al ING Investment Management
    Romania.

    Aici a coordonat investitiile romanesti ale fondurilor ING
    domiciliate in Luxemburg. Anterior, a lucrat timp de patru ani ca
    analist financiar pentru General Motors in America de Nord. Marius
    Popescu are certificarile CFA (Chartered Financial Analyst, fiind
    membru al Toronto CFA Society si CFA Romania), ACCA (Chartered
    Certified Accountant), CGA (Certified General Accountant, membru al
    CGA Canada) si este absolvent MBA la Saint Mary’s University in
    Halifax, Canada.

    “2010 marcheaza un moment de referinta pentru aceasta piata, an
    in care activele din administrarea fondurilor de pensii obligatorii
    vor depasi pragul de un miliard de euro, dar si un prim pas catre
    normalitate, odata cu majorarea contributiilor virate la 2,5% din
    salariul brut al celor aproape cinci milioane de participanti”,
    spune Marius Popescu.

    Din pozitia de director general al ING Fond de Pensii, Marius
    Popescu va fi responsabil cu stabilirea directiilor de dezvoltare
    necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor companiei, precum
    si rolul de reprezentare in relatia cu presa si autoritatile,
    continuand sa se implice activ in cresterea importantei pensiilor
    private in economia romaneasca.

    Pe segmentul de pensii private, compania ING Fond de Pensii
    administra la sfarsitul lunii februarie 2010 active nete in valoare
    de 1,077 miliarde de lei, detinand o cota de 39,51% din piata
    pensiilor private obligatorii. La aceeasi data, ING Fond de Pensii
    avea 1.633.248 de participanti, dintre care aproximativ 95% au
    platit cel putin o contributie de la inceputul colectarii in
    sistem.

  • Marele pariu: Fondul Proprietatea

    Proprietar vand 3 milioane de actiuni Fondul Proprietatea la
    pretul de 0,49 lei” este anuntul pe care Mihai T. l-a postat pe un
    site de mica publicitate. A primit actiunile la Fond in urma cu doi
    ani, drept despagubire pentru un teren care a apartinut bunicului
    sau si care a fost confiscat de regimul comunist. Are nevoie de
    bani, asa ca ar fi dispus sa le vanda si pentru un pret mai
    mic.

    Mihai este una dintre cele peste 3.000 de persoane care au
    primit actiuni la Fond drept despagubire de-a lungul ultimilor
    cinci ani. |nfiintat in 2005 de statul roman cu misiunea de a
    compensa persoanele expropriate de regimul comunist, Fondul
    Proprietatea (FP) este inca departe de a-si fi indeplinit scopul.
    Nefiind listat la bursa, actiunile cu valoare nominala de un leu
    primite de actionari in contul averilor confiscate nu pot fi
    valorificate in conditiile unei piete transparente si
    reglementate.

    Pentru actionarii ce si-au pierdut rabdarea si pentru
    investitorii in cautare de un plasament cu potential exista insa
    intotdeauna o solutie. “Bursa neagra” sau “piata anunturilor de
    mica publicitate” a aparut ca urmare a nenumaratelor intarzieri
    intervenite in procesul de listare. Aceasta piata a servit drept
    poarta de intrare pentru fondurile straine de investitii, dar si
    drept cale de iesire pentru actionarii care si-au pierdut speranta
    ca listarea Fondului mai are vreodata sanse sa devina
    realitate.

    Desi opaca, volatila, nesupusa nici unor reguli – un fel de Vest
    Salbatic al pietei de capital, piata anunturilor de mica
    publicitate functioneaza si aduce castiguri sau pierderi
    investitorilor care “tranzactioneaza”. Vanzarile si cumpararile de
    titluri FP se fac prin intermediul Depozitarului Central, pe baza
    intelegerilor dintre vanzatori si cumparatori, iar intalnirea
    dintre acestia are loc gratie anunturilor de mica publicitate. Doar
    in luna februarie, prin Depozitarul Central s-au facut 157 de
    tranzactii prin care s-au transferat 170 de milioane de titluri ale
    Fondului Proprietatea.

  • Cine sunt romanii cu pensie facultativa


    Angajatii din companiile care fac intermedieri financiare detin
    cele mai multe conturi de pensii private facultative, la polul opus
    fiind cei din industria hoteliera si restaurante.